O stație de autobuz fără umbră la 38 de grade, un bulevard încărcat de trafic și un apartament care rămâne fierbinte mult după apus par probleme diferite. Pentru organismul uman, ele se pot aduna în aceeași zi. Politicile climatice urbane pot reduce simultan căldura, poluarea și sedentarismul, iar beneficiul nu se măsoară doar în emisii mai mici, ci și în vieți salvate.
O nouă sinteză apărută în Nature Health arată că politicile urbane bine proiectate ar putea preveni milioane de decese premature anual prin aer mai curat, alimentație mai sănătoasă, locuințe mai sigure și infrastructură adaptată schimbărilor climatice.
Politicile climatice urbane nu mai înseamnă doar emisii
Mult timp, strategia climatică a unui oraș a fost evaluată în primul rând prin tonele de dioxid de carbon eliminate. Noua abordare pune în aceeași ecuație sănătatea populației. Dacă o măsură reduce combustibilii fosili, dar în același timp face aerul mai respirabil sau îi determină pe oameni să meargă mai mult pe jos, efectul apare mult înainte de anul 2050.
Transportul este exemplul cel mai simplu. Un oraș care reduce dependența de mașină poate diminua poluarea și emisiile, dar poate crește și activitatea fizică dacă deplasările scurte sunt mutate spre mers, bicicletă și transport public.
Locuințele formează un alt front. Izolația, umbrirea, ventilarea și proiectarea clădirilor pentru veri mai fierbinți reduc energia consumată, dar și expunerea oamenilor la temperaturi periculoase.
Într-un oraș încălzit, un copac bine amplasat poate deveni simultan infrastructură climatică și infrastructură de sănătate.
Aerul și căldura nu atacă separat
Problema devine mai gravă atunci când riscurile se suprapun. Valurile de căldură solicită sistemul cardiovascular și capacitatea organismului de a-și regla temperatura. Particulele fine, ozonul și dioxidul de azot afectează sistemul respirator și cardiovascular. Într-un oraș real, oamenii pot fi expuși simultan la ambele.
Agenția Europeană de Mediu arată că 95% dintre locuitorii urbani ai Europei sunt încă expuși unor concentrații de poluanți peste recomandările Organizației Mondiale a Sănătății. Pentru 2023, reducerea poluării până la nivelurile recomandate de OMS ar fi putut evita, la nivelul UE, 182.000 de decese asociate expunerii la PM2.5, conform estimărilor EEA.
În plus, orașele acumulează căldură prin asfalt, beton, clădiri și deficit de vegetație. Nopțile calde sunt deosebit de importante deoarece organismul pierde perioada de recuperare termică pe care ar avea-o dacă temperatura ar coborî după apus.
De ce România are motive să privească sănătatea prin lentila mediului
Pentru România, legătura dintre climă, urbanism și sănătate este imediată. Datele EEA pentru România indică o medie anuală PM2.5 de 15,7 micrograme pe metru cub în 2023. Valoarea a scăzut față de anul precedent, dar expunerea rămâne relevantă pentru sănătatea publică.
Bucureștiul și celelalte mari orașe trebuie să gestioneze simultan trafic, clădiri care se supraîncălzesc, spații verzi fragmentate și o populație care îmbătrânește. Aceasta este exact combinația în care măsurile cu beneficii multiple devin mai eficiente decât intervențiile izolate.
Un coridor verde poate oferi umbră, permite deplasări pietonale și reduce temperatura locală. Modernizarea unei clădiri poate diminua factura de energie și riscul termic pentru un vârstnic. Reducerea traficului în jurul unei școli poate scădea poluarea exact acolo unde copiii petrec multe ore.
Sănătatea poate schimba felul în care sunt calculate investițiile verzi
Un proiect climatic pare scump dacă este evaluat numai prin cantitatea de CO2 economisită. Calculul se schimbă când sunt incluse internările evitate, mortalitatea prematură redusă, productivitatea, confortul termic și costurile mai mici pentru sistemul medical.
Acesta este motivul pentru care discuția despre orașe începe să depășească opoziția simplă dintre economie și climă. Multe investiții climatice produc beneficii sanitare înainte ca efectul lor asupra temperaturii globale să poată fi observat.
Pentru primării, întrebarea devine foarte concretă: ce proiect reduce simultan cele mai multe riscuri pentru aceeași comunitate? Uneori răspunsul va fi transport public. Alteori renovarea clădirilor, vegetația urbană, reducerea poluării sau infrastructura pentru mers și bicicletă.
Orașul viitorului nu va fi sănătos doar pentru că emite mai puțin carbon. Va fi sănătos dacă oamenii pot respira, se pot deplasa și pot dormi într-o noapte de vară fără ca mediul construit din jurul lor să le transforme organismul într-un sistem permanent de răcire de urgență.
