Comisia Europeană propune oprirea pescuitului timp de 30 de zile în Golful Biscaya pentru navele de peste 8 metri, ca măsură de protecție a delfinilor și a altor cetacee mici. Restricția ar urma să fie aplicată între 15 ianuarie și 27 februarie 2027 și ar afecta aproximativ 300 de nave. Este al patrulea an consecutiv în care Belgia, Franța, Țările de Jos, Portugalia și Spania cer o asemenea intervenție. Comisia Europeană arată că închiderile aplicate din 2024 au redus capturile accidentale și mortalitatea delfinilor. Precedentul contează și pentru România: în Marea Neagră, ACCOBAMS identifică prinderea accidentală în uneltele de pescuit drept principala cauză de mortalitate provocată de om pentru marsuinul de Marea Neagră.
UE propune 30 de zile fără pescuit în perioada cu cel mai mare risc pentru delfini
Comisia Europeană descrie noua închidere temporară a pescuitului în Golful Biscaya într-o propunere anunțată la 4 septembrie 2026. Navele vizate folosesc trauluri pelagice și demersale, plase-pungă și mai multe tipuri de plase fixe, unelte asociate cu riscul de captură accidentală a cetaceelor.
Regula diferă față de anii anteriori. Pescarii ar putea alege o perioadă de 30 de zile consecutive între 15 ianuarie și 27 februarie. Dacă operatorul nu notifică autoritatea națională, nava va trebui să rămână în port între 22 ianuarie și 20 februarie 2027.
Flexibilitatea răspunde unei solicitări a sectorului pescăresc. Comisia încearcă astfel să reducă pierderile economice fără să renunțe la perioada critică de protecție. Actul delegat trebuie analizat de Parlamentul European și de Consiliul UE înainte să intre în vigoare.
Aproximativ 300 de nave europene ar urma să fie afectate de închiderea temporară din 2027. Operatorii pot primi compensații prin Fondul European pentru Afaceri Maritime, Pescuit și Acvacultură sau prin scheme naționale de ajutor.
Închiderea pescuitului a redus mortalitatea delfinilor
Restricția nu este un experiment pornit de la zero. Golful Biscaya intră în al patrulea an consecutiv de închideri temporare. Franța și celelalte state implicate au început să aplice măsura după ce numărul delfinilor găsiți morți pe coastă și estimările privind capturile accidentale au devenit incompatibile cu obligațiile europene de conservare.
Comisia Europeană citează observațiile PELAGIS potrivit cărora mortalitatea provocată de capturile accidentale în 2025 a fost semnificativ mai redusă decât nivelurile estimate înaintea aplicării închiderilor, în perioada 2017-2023.
Asta oferă măsurii o caracteristică rară în politica de mediu: efectul poate fi verificat după aplicare. Navele sunt retrase exact în perioada în care riscul este maxim, iar mortalitatea observată ulterior scade.
Închiderea temporară a pescuitului din Golful Biscaya a redus capturile accidentale de delfini după introducerea sa în 2024. Comisia consideră însă că problema nu este rezolvată și cere continuarea măsurilor.
Toate cetaceele sunt strict protejate prin Directiva Habitate. Statele membre trebuie să monitorizeze capturarea și uciderea accidentală și să intervină atunci când mortalitatea poate afecta starea de conservare a populațiilor.
Marea Neagră are aceeași problemă: plasa nu alege ce specie prinde
Golful Biscaya este la mii de kilometri de litoralul românesc, dar mecanismul ecologic este același. Delfinii și marsuinii pot rămâne prinși în unelte amplasate pentru alte specii. Animalul nu este ținta pescarului, însă rezultatul poate fi mortal.
ACCOBAMS descrie capturile accidentale de cetacee din Marea Neagră și Mediterana drept o problemă majoră a interacțiunii dintre pescuit și mamiferele marine. Organizația arată că plasele fixe, folosite pe scară largă de pescuitul de coastă, prezintă un risc important.
Comitetul Științific ACCOBAMS a mers mai departe: pentru marsuinul de Marea Neagră, Phocoena phocoena relicta, capturile accidentale sunt principala sursă de mortalitate provocată de activitatea umană.
România are toate cele trei cetacee caracteristice Mării Negre: delfinul comun, afalinul și marsuinul. delfinii găsiți morți pe litoralul românesc și presiunile exercitate de plasele de pescuit au fost documentate și în vara acestui an. În iunie, 23 de cetacee ajunseseră moarte pe litoral într-un interval foarte scurt.
Captura accidentală nu este singura cauză posibilă a mortalității. Poluarea, bolile, zgomotul submarin, războiul și alte perturbări pot contribui. Tocmai de aceea, un animal eșuat nu poate fi atribuit automat pescuitului fără examinare. La nivelul populației de marsuin, însă, evaluarea ACCOBAMS indică limpede greutatea capturilor accidentale.
Precedentul european pune o întrebare și României
Golful Biscaya arată că protejarea cetaceelor nu trebuie redusă la alegerea dintre pescari și delfini. UE combină o restricție limitată în timp cu despăgubiri, monitorizare și testarea unor dispozitive acustice care avertizează cetaceele asupra plaselor.
În Marea Neagră au fost testate asemenea dispozitive, cunoscute drept pingers. ACCOBAMS arată că proiectele regionale au confirmat eficiența unor sisteme acustice în reducerea capturilor accidentale de marsuini. Tehnologia nu elimină problema, dar demonstrează că există măsuri intermediare între pescuit fără restricții și interdicția totală.
Pentru România, întrebarea utilă nu este dacă trebuie copiată mecanic închiderea din Golful Biscaya. Ecosistemele, flotele și perioadele de risc sunt diferite. Întrebarea este dacă datele românești permit identificarea perioadelor și uneltelor care produc cea mai mare mortalitate și dacă autoritățile ar putea interveni exact acolo.
În Golful Biscaya, UE a ales 30 de zile în care plasele rămân pe uscat pentru ca mai puțini delfini să ajungă pe plajă. În Marea Neagră, problema începe încă înaintea unei asemenea decizii: trebuie să știm suficient de precis când, unde și în ce plase mor cetaceele.
