Pentru o pasăre care traversează Europa, un cablu electric poate deveni invizibil exact în secunda în care contează. Alte specii nu lovesc firele, dar mor electrocutate când ating simultan componente aflate la tensiuni diferite. Pe unul dintre cele mai importante coridoare migratorii europene, infrastructura începe să fie modificată.
Păsări și linii electrice sunt acum urmărite împreună de proiectul LIFE Danube Free Sky, care include și România. Datele publicate de agenția europeană CINEA arată că echipele au marcat 260 km de linii electrice și au izolat aproape 4.000 de stâlpi în zone cu risc ridicat.
Proiectul estimează că intervențiile sale din Dunărea de Jos și Delta Dunării pot salva cel puțin 2.000 de păsări anual. Pentru cele 12 specii urmărite direct, monitorizarea indică peste 500 de decese prevenite în fiecare an.
Păsări și linii electrice: două tipuri diferite de mortalitate
Riscul apare în două forme. Prima este coliziunea. Firele pot fi dificil de observat pentru o pasăre aflată în zbor, mai ales noaptea, în ceață sau în timpul deplasărilor de grup.
A doua este electrocutarea. Unele păsări mari se așază pe stâlpi și pot atinge simultan componente electrice aflate la potențiale diferite.
Inventarul realizat pe traseul Dunării a acoperit 1.580 km de linii electrice și 12.535 de stâlpi. Echipele au găsit 1.009 păsări moarte prin electrocutare și alte 824 după coliziuni cu infrastructura.
Cifrele descriu doar exemplarele găsite. Mortalitatea reală poate fi mai mare, deoarece cadavrele pot dispărea înainte de verificare, iar nu toate sectoarele sunt monitorizate continuu.
Poate fi eliminat riscul fără mutarea întregii rețele electrice? În multe zone, da. Proiectul folosește măsuri relativ simple: face cablurile mai vizibile și izolează componentele periculoase ale stâlpilor.
România se află pe unul dintre marile coridoare de migrație
Dunărea de Jos și Delta Dunării găzduiesc aproximativ 360 de specii de păsări. Printre ele se află pelicanul creț, gâsca cu gât roșu, șoimul dunărean și acvila de câmp.
Echipele au identificat puncte cu risc ridicat în 23 de Arii de Protecție Specială Natura 2000 și nouă Important Bird Areas din Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, Bulgaria și România.
Marcajele instalate pe cabluri folosesc elemente colorate sau alb-negru, concepute pentru a crește vizibilitatea atât ziua, cât și în condiții de lumină redusă.
Pentru electrocutare, soluția este diferită: izolarea componentelor și modificarea conductorilor în zonele în care păsările se așază frecvent.
România are aceeași problemă și în proiectele energetice noi. Rutele de migrație ale păsărilor din zona Mării Negre trebuie integrate în planificarea infrastructurii energetice, nu evaluate abia după ce investiția este deja decisă.
Protecția păsărilor poate proteja și rețeaua
Conflictul dintre biodiversitate și infrastructură nu este întotdeauna un joc cu sumă zero.
O pasăre electrocutată poate provoca defectarea echipamentului, întreruperi ale alimentării sau, în anumite condiții, incendii. Reducerea mortalității poate crește și fiabilitatea rețelei.
Acest argument devine mai important pe măsură ce rețelele electrice se extind. Tranziția energetică presupune noi linii, noi conexiuni și mai mult transport de electricitate între regiuni.
Dacă protecția biodiversității este adăugată după construire, corecțiile pot deveni scumpe. Dacă zonele de migrație și speciile vulnerabile sunt incluse din proiectare, marcajele, izolarea și traseul liniilor pot reduce riscul înainte să apară mortalitatea.
Programul LIFE a direcționat în ultimul deceniu peste 52 de milioane de euro către proiecte care reduc amenințările infrastructurii electrice pentru păsări.
2.000 de păsări salvate anual este o estimare, nu un recensământ
Cifra proiectului trebuie citită corect. Cele 2.000 de păsări reprezintă o estimare a deceselor evitate anual în Dunărea de Jos și Delta Dunării, nu un număr de păsări numărate individual după intervenție.
Pentru cele 12 specii-țintă, monitorizarea indică un efect mai specific: peste 500 de decese prevenite anual prin măsurile instalate.
Proiectul estimează și o presiune severă asupra unor specii sensibile. Aproximativ 20% din populațiile reproducătoare analizate de șoim dunărean, acvilă de câmp și pelican creț ar putea fi pierdute anual prin coliziune sau electrocutare pe infrastructura electrică din aria proiectului.
Asta schimbă perspectiva asupra unui stâlp aparent banal. Pentru rețea este un element tehnic. Pentru o pasăre migratoare poate fi ultima oprire.
Dunărea traversează state și sisteme energetice diferite, dar păsările urmează același coridor. De aceea, protecția lor nu poate fi rezolvată de o singură linie sau de o singură țară.
