În timp ce seceta compromite recoltele unor fermieri, alte terenuri continuă să producă mult peste media regională. Diferența nu vine neapărat din irigații sau din cantități mai mari de îngrășăminte. În Brazilia, fermele care au folosit plante de acoperire și rotații diversificate au obținut recolte cu până la 76% peste media statului Rio Grande do Sul, într-o perioadă marcată de secete severe și inundații.
Rezultatele provin din 13 experimente desfășurate pe ferme comerciale între 2022 și 2025, sub coordonarea Universității din São Paulo. Culturile diversificate au contribuit la îmbunătățirea capacității solului de a reține apa și la stabilizarea producției. Procentul de 76% reprezintă performanța maximă raportată, nu o creștere garantată pentru orice exploatație agricolă.
Plante de acoperire și recolte mai stabile în trei ani de vreme extremă
Rio Grande do Sul este una dintre regiunile agricole importante ale Braziliei. Statul concentrează 14,4% din suprafața cultivată cu soia la nivel național și a fost afectat succesiv de secete puternice și inundații istorice.
Intervalul analizat a inclus două sezoane agricole cu precipitații deficitare și unul cu ploi excesive. În sezoanele 2022–2023 și 2024–2025, precipitațiile au coborât cu până la 54% sub valorile normale. În 2023–2024, cantitățile de ploaie au depășit media cu 40%.
În aceste condiții, fermele care au combinat rotația culturilor comerciale cu mai multe specii de plante protectoare au înregistrat producții de până la 76% peste media regională.
Exploatațiile cu sisteme simplificate, bazate pe succesiuni repetitive de culturi sau pe o singură specie protectoare, au obținut recolte cu numai 8% peste medie. În același timp, producțiile acestor sisteme au prezentat fluctuații puternice, de 33–39% față de nivelurile de referință.
Comparația nu înseamnă că diversificarea produce automat un câștig de 68 de puncte procentuale pe fiecare teren. Rezultatele descriu sisteme agricole analizate în condiții reale, cu caracteristici diferite ale solurilor și managementului.
Cum protejează rădăcinile solul împotriva secetei și inundațiilor
Plantele de acoperire nu sunt cultivate în primul rând pentru recoltare și vânzare. Rolul lor este să protejeze solul între culturile comerciale, să contribuie cu materie organică și să susțină activitatea microorganismelor.
În experimentele braziliene au fost utilizate amestecuri de ovăz, secară, triticale, mei, măzăriche, hrișcă și ridiche furajeră, alături de culturi comerciale precum soia, porumbul, grâul și rapița.
Fiecare grup de plante îndeplinește funcții diferite. Gramineele dezvoltă rădăcini care contribuie la structura solului. Leguminoasele pot susține fixarea biologică a azotului, iar speciile cu rădăcini puternice pot pătrunde în straturile compactate.
După descompunerea rădăcinilor rămân canale naturale prin care apa și aerul circulă mai ușor. Aceste structuri pot permite culturilor următoare să exploreze straturi mai profunde ale solului.
Analiza terenurilor agricole din Rio Grande do Sul a arătat că diversificarea a îmbunătățit capacitatea solului de a stoca apă, indiferent de proporția de argilă.
Această observație contează deoarece textura solului nu poate fi schimbată ușor. În schimb, structura sa biologică poate fi influențată prin modul de cultivare, gestionarea resturilor vegetale și diversitatea rădăcinilor.
78 de probe de sol au arătat ce se schimbă sub suprafață
La cele 13 ferme participante au fost colectate 78 de probe de sol, de la adâncimi cuprinse între zero și zece centimetri.
Echipa a evaluat 12 caracteristici chimice, fizice și biologice, inclusiv aciditatea, disponibilitatea nutrienților, porozitatea, retenția apei și activitatea enzimelor din sol.
Datele au fost utilizate pentru evaluarea a patru funcții: reglarea biochimică, suportul fizic pentru plante, stocarea apei și stocarea carbonului.
Rezultatele indică faptul că diversitatea plantelor susține mai multe funcții simultan. Solul nu devine mai rezistent exclusiv prin prezența unui strat vegetal, ci prin interacțiunea dintre rădăcini, microorganisme și proprietățile sale fizice.
Există însă și limite practice. În timpul inundațiilor din 2024, 44% dintre fermierii care adoptaseră diversificarea au fost nevoiți să modifice planurile de cultivare. Excesul de apă a întârziat lucrările, iar unele plante protectoare au fost înlocuite cu grâu comercial.
Tehnica poate reduce vulnerabilitatea, dar nu anulează efectele fenomenelor meteorologice extreme. Inundațiile prelungite și secetele severe rămân capabile să afecteze inclusiv solurile gestionate corespunzător.
Ce pot învăța fermierii români din experimentul brazilian
România se confruntă cu aceleași categorii de presiuni climatice: deficit de apă în sol, precipitații distribuite neuniform și episoade de ploi intense.
În toamna anului 2026, seceta pedologică din România a continuat să afecteze condițiile de dezvoltare a culturilor, mai ales în zonele cu rezerve insuficiente de umiditate.
Experiența braziliană sugerează o direcție de adaptare: menținerea acoperirii vegetale și diversificarea sistemelor de cultivare pot contribui la îmbunătățirea funcționării solului.
Totuși, speciile folosite în Brazilia nu trebuie copiate automat pe terenurile românești. Alegerea depinde de precipitații, durata sezonului de vegetație, cultura următoare și apa disponibilă pentru dezvoltarea plantelor.
În regiunile foarte secetoase, o cultură de acoperire gestionată necorespunzător poate consuma din apa necesară culturii comerciale. Momentul semănatului și al întreruperii vegetației trebuie stabilit în funcție de condițiile locale.
Rămâne și problema economică: semințele, lucrările și managementul suplimentar au costuri care trebuie comparate cu beneficiile obținute în mai mulți ani.
Pe terenurile braziliene, diferența nu a fost făcută de o plantă miraculoasă. A fost făcută de un sol care a continuat să funcționeze când vremea a încetat să mai fie previzibilă.
