În România, milioane de metri cubi de apă sunt pompați, tratați și transportați fără să ajungă să fie facturați. Conductele defecte, erorile de măsurare și consumurile neînregistrate contribuie la pierderi importante. Digitalizarea sistemelor de apă ar putea permite identificarea mai rapidă a problemelor, iar Comisia Europeană pregătește un plan dedicat modernizării sectorului. Pe 9 noiembrie, Bruxellesul a deschis discuțiile cu operatorii, autoritățile și reprezentanții industriei.
Inițiativa include dezvoltarea contorizării inteligente și integrarea datelor privind utilizarea resurselor de apă. Planul european ar urma să fie adoptat în prima jumătate a anului 2027. Pentru România, unde aproximativ 565 de milioane de metri cubi apar anual drept pierderi în rețelele de distribuție, miza este directă: măsurarea mai precisă poate identifica problemele, dar nu repară singură infrastructura.
Digitalizarea sistemelor de apă devine o prioritate europeană
Sectorul apei rămâne în urma altor servicii publice europene în privința utilizării tehnologiilor digitale.
Operatorii folosesc sisteme informatice diferite, iar datele sunt frecvent fragmentate între instituții, companii și autorități de reglementare.
Aceste diferențe pot îngreuna identificarea pierderilor, compararea performanțelor și planificarea investițiilor.
Comisia Europeană pregătește un plan de acțiune pentru digitalizarea sectorului, integrat în Strategia europeană privind reziliența apei.
Pe 9 noiembrie, comisarul european Jessika Roswall a convocat o masă rotundă cu operatori, autorități, organizații de consumatori și reprezentanți ai industriei.
Discuțiile vizează obstacolele care împiedică modernizarea: incompatibilitatea sistemelor informatice, lipsa competențelor digitale și procedurile de achiziții depășite.
Planul european pentru digitalizarea administrării apei ar trebui să ofere direcții comune pentru utilizarea datelor și îmbunătățirea eficienței.
Documentul este încă în pregătire. Adoptarea sa este anticipată pentru prima jumătate a anului 2027.
Prin urmare, nu există în acest anunț o obligație nouă și imediată pentru toate gospodăriile europene de a instala contoare inteligente.
Contoarele inteligente pot identifica pierderile, dar nu înlocuiesc conductele
Un contor inteligent poate înregistra consumul la intervale scurte și poate transmite automat informațiile către operator.
Compararea volumelor măsurate la intrarea și ieșirea dintr-un sector al rețelei poate semnala pierderi neobișnuite.
De exemplu, un consum ridicat și constant pe timpul nopții poate indica o avarie, dacă nu există utilizări care să îl justifice.
Senzorii de presiune pot completa informațiile. O scădere bruscă într-un sector poate ajuta echipele tehnice să restrângă zona de căutare.
Digitalizarea nu se reduce însă la instalarea contoarelor.
Pentru rezultate utile, operatorii au nevoie de baze de date compatibile, sisteme de analiză și proceduri de intervenție.
O rețea monitorizată permanent poate continua să piardă apă dacă avariile identificate nu sunt reparate.
Există și diferențe între pierderile fizice și cele comerciale. Primele provin din scurgeri. Celelalte pot reflecta erori de contorizare, consumuri neautorizate sau probleme de evidență.
Întrebarea este dacă instalarea contoarelor inteligente poate elimina automat pierderile. Nu. Tehnologia îmbunătățește măsurarea și localizarea problemelor, dar reducerea lor necesită investiții și intervenții fizice.
România pierde volume uriașe de apă înainte de facturare
Problema are deja dimensiuni importante în România.
Datele privind pierderile de apă din rețelele românești indică un volum anual de peste 565 de milioane de metri cubi, raportat la aproximativ 1,2 miliarde de metri cubi introduși în sistem.
Raportul dintre aceste volume este de aproximativ 47%. El descrie diferența contabilizată la nivelul sistemului, nu exclusiv apa scursă prin conducte deteriorate.
O parte poate proveni din consumuri nemăsurate sau din erori administrative.
Diferențele dintre operatori sunt considerabile. Hidro Prahova, de exemplu, a raportat pierderi de peste 53% în trei ani consecutivi, între 2023 și 2025.
Digitalizarea ar putea permite identificarea mai precisă a sectoarelor vulnerabile și evaluarea eficienței reparațiilor.
Dar investițiile trebuie corelate cu vârsta conductelor, starea rețelelor și capacitatea operatorilor de a utiliza informațiile colectate.
Un sistem digital scump, instalat într-o rețea degradată, nu garantează automat reducerea pierderilor.
Ce se schimbă pentru consumatori și operatorii de apă
La nivelul Uniunii Europene, sectorul apei generează o valoare adăugată anuală de 111,7 miliarde de euro și susține aproximativ 1,6 milioane de locuri de muncă.
Aceste cifre arată dimensiunea economică a infrastructurii care asigură alimentarea cu apă, tratarea și gestionarea resurselor.
Comisia Europeană menționează și investiții de 140 de miliarde de euro în digitalizare prin Mecanismul de Redresare și Reziliență. Suma privește digitalizarea în ansamblu, nu un buget rezervat exclusiv sectorului apei.
Pentru consumatori, contoarele inteligente pot facilita identificarea consumurilor neobișnuite și pot reduce dependența de citirile manuale.
Dar utilizarea datelor ridică și probleme privind protecția informațiilor și transparența facturării.
Frecvența măsurătorilor, accesul operatorilor la date și procedurile de contestare trebuie reglementate clar.
Pentru administrațiile locale, avantajul potențial este capacitatea de a prioritiza investițiile pe baza performanței reale a rețelelor.
Acest lucru presupune însă publicarea unor indicatori comparabili și verificarea calității informațiilor.
Planul european aflat în pregătire nu stabilește încă investițiile și obligațiile concrete care vor reveni fiecărui stat membru.
În România, o conductă fisurată poate pierde apă timp de luni întregi înainte ca problema să fie localizată. Digitalizarea ar putea face pierderea vizibilă în câteva minute. Repararea ei va continua însă să depindă de oameni, investiții și decizii administrative.
