20.3 C
București
marți, 26 august, 2025
Acasă Blog Pagină 100

HARTĂ | Antarctica devine din ce în ce mai verde

Antarctica devine din ce în ce mai verde
Sursă - Unsplash

Continentul înghețat Antarctica suferă o schimbare radicală. Din cauza faptului că temperaturile sunt tot mai ridicate, țărmurile sale devin tot mai verzi, potrivit IFL Science.

O nouă hartă creată de NASA surprinde toate aceste transformări ale continentului înghețat.

Între 1986 și 2021, suprafața înverzită din Antarctica a crescut de peste zece ori. Dacă acum 40 de ani, verdele reprezenta doar 0,86 kilometri pătrați, astărzi acesta acoperă 11,95 kilometri pătrați. Datele au fost obținute pe baza imaginilor Landsat. Primele astfel de imagini datează din 1972.

În harta de mai jos, fiecare hexagon reprezintă 5.000 de kilometri pătrați. Hexagoanele au diferite nuanțe de verde, în funcție de nivelurile de verdeață aferente acelor zone.

„Plantele pe care le găsim în Peninsula Antarctică – în mare parte mușchi – cresc probabil în cele mai dure condiții de pe Pământ”, a declarat Dr. Thomas Roland, autor al studiului și om de știință de mediu de la Universitatea din Exeter.

„Peisajul este încă dominat aproape în întregime de zăpadă, gheață și stâncă. Doar o mică parte este acoperită de vegetație. Dar acea mică parte a crescut dramatic”, a continuat Roland.

Antarctica devine din ce în ce mai verde

Principala cauză a înverzirii Antarcticii e reprezentată de schimbările climatice. Pe măsură ce cresc temperaturile, ghețarii și calotele se retrag tot mai la sud, respectiv nord. Totuși, solul nu este nici bogat, nici fertil. Prin urmare, plantele ajung să se dezvolte etapizat în aceste zone.

Primele care colonizează zonele lăsat libere de gheață sunt algele și cianobacteriile. El se stabilizează în nisip, unde creează o suprafață pe care se dezvoltă alte organisme. Apoi, lichenii și mușchii folosesc această bază pentru a avea un suport. Mai târziu, plantele mai mari folosesc mușchiul umed ca loc de germinare al semințelor.

Pe lângă mușchi, Antarctica se mândrește cu două specii native de plante vasculare. E vorba de iarba de păr antarctică și pernița antarctică. Deși la început erau destul de rare, acum se pare că cele două plante proliferează.

Continentul a fost invadat și de peste 100 de alte specii de plante care nu sunt native.

Muzeul Antipa organizează o expoziţie inedită, cu fluturi exotici vii

Sursă foto: Pixabay
Sursă foto: Pixabay

Expoziţia „Jungla pune stăpânire pe muzeu. Expoziţie de fluturi exotici vii” transformă Muzeul Naţional de Istorie Naturală ”Grigore Antipa” într-o veritabilă oază tropicală.

Aceasta oferă vizitatorilor ocazia de a descoperi fluturi exotici din regiunile cele mai fascinante ale lumii, inclusiv sud-estul Asiei, America Centrală şi de Sud, precum şi Africa Subsahariană.

”Jungla pune stăpânire pe muzeu” oferă şi o dimensiune imersivă inedită, permiţând vizitatorilor să participe activ la crearea unei lumi virtuale.

Prin intermediul unei aplicaţii interactive, fiecare vizitator poate desena un fluture personalizat, care va prinde viaţă în spaţiul virtual.

Fluturii desenaţi vor apărea pe unul dintre pereţii expoziţiei, unde vor zbura alături de celelalte creaţii virtuale, oferind o experienţă dinamică şi creativă pentru toate vârstele.

Niciuna dintre speciile expuse nu este în pericol de dispariţie

Prin urmare, expoziţia subliniază importanţa protejării fluturilor şi a habitatelor lor.

Preţul unui bilet de intrare este de 28 lei pentru adulţi, 14 lei pentru pensionari şi 7 lei pentru elevi şi studenţi.

Biletele pot fi achiziţionate atât de la recepţia muzeului, cât şi online, prin: https://antipa.bilet.ro/.

Expoziţia de fluturi exotici vii poate fi vizitată de marţi până duminică, în programul normal de vizitare a muzeului:

  • De marţi până vineri între orele 10:00 – 18:00 (ultimul vizitator intră la ora 17:00);
  • Sâmbătă şi duminică între orele 10:00 – 19:00 (ultimul vizitator intră la ora 18:00).

Specii de fluturi aflate pe cale de dispariție:

Papilio garamas (Fluturele Garamas) – întâlnit în regiunile tropicale din America Centrală. Această specie este amenințată din cauza pierderii habitatului.

Zographetus dzonguensis (Fluturele din Dzonbu) – o specie rară din India, care este în pericol din cauza defrișărilor și a pierderii habitatului său montan.

Glaucopsyche lygdamus (Fluturele albastru de regat) – întâlnit în Statele Unite și Canada. Acest fluture este amenințat de schimbările climatice și de pierderea habitatului său de iarbă.

Polygonia c-album (Fluturele ”C”) – întâlnit în Europa și Asia. Acesta este vulnerabil din cauza modificărilor climatice și a distrugerii habitatelor naturale.

Thecla betulae (Fluturele ”Thecla” sau ”Fluturele arțarului”) – o specie europeană care se confruntă cu pierderea habitatului din cauza urbanizării și a schimbărilor climatice.

China a înregistrat cea mai călduroasă toamnă din 1961 până în prezent

Sursă foto: Pixabay
Sursă foto: Pixabay

China a înregistrat cea mai călduroasă toamnă de la începutul măsurătorilor, în 1961, a anunţat Centrul naţional pentru climă.

Este vorba despre o temperatură cu 1.5 grade Celsius mai caldă decât media, informează AFP citat de Agerpres.

Între 1 septembrie şi 30 noiembrie, temperatura medie la nivel naţional a fost de 11.8 grade Celsius, faţă de 10.3 grade Celsius în medie, a precizat instituţia într-o postare pe reţeaua socială chineză Wechat.

China rămâne cel mai mare emiţător de CO2 din lume

Fiind cel mai mare emiţător de CO2 din lume, China, ca şi restul lumii, se confruntă cu o creştere semnificativă a temperaturilor medii, ceea ce duce la valuri de căldură, secete şi inundaţii tot mai frecvente.

Statul a cunoscut, de asemenea, o urbanizare şi o industrializare rapide, ceea ce a condus la creşterea insulelor de căldură urbane.

Beijingul a promis că emisiile sale de CO2 vor atinge un nivel maxim în 2030 înainte de a ajunge la zero net în 2060.

China s-a confruntat cu o toamnă deosebit de caldă care a afectat multiple regiuni cheie

Temperaturile excepţionale înregistrate în toamnă au afectat teritoriul chinez în moduri diferite, precizează Centrul naţional pentru climă într-o lungă postare.

Temperaturile au crescut mai accentuat în centrul ţării, cu creşteri între 4 şi 6 grade Celsius în unele zone din provinciile Jiangxi şi Hubei, dar şi în vest, ca în regiunea autonomă Xinjiang.

China înregistrase deja cea mai călduroasă lună august din 1961 şi s-a confruntat cu o vară marcată de fenomene meteorologice extreme şi valuri de căldură care au afectat o mare parte din regiunile sale nordice şi vestice.

Cresc spectaculos exporturile de vehicule hibride chineze către Europa

Foto: Facebook/Radio Eco Natura
Foto: Facebook/Radio Eco Natura

Producătorii auto chinezi îşi cresc exporturile de vehicule hibride către Europa şi lansează noi modele pentru această piaţă importantă, profitând de faptul că tarifele Uniunii Europene (UE) pentru vehicule electrice (EV) nu se aplică hibridelelor, transmite Reuters citat de News.ro.

Conform experţilor, aceasta reprezintă o oportunitate pentru companiile chineze de a evita taxele de până la 45,3% impuse importurilor de vehicule electrice din China.

Exporturile de vehicule hibride din China către Europa s-au triplat între iulie şi octombrie ale acestui an

Datele arată că exporturile de vehicule hibride din China către Europa s-au triplat între iulie şi octombrie 2024, ajungând la 65.800 de unităţi, inversând tendinţa de scădere de până acum.

Segmentul vehiculelor hibride, inclusiv plug-in, a reprezentat 18% din totalul exporturilor auto ale Chinei către Europa în al treilea trimestru, comparativ cu doar 9% în primul trimestru.

Companii precum BYD şi Geely adoptă strategii agresive, lansând modele hibride la preţuri competitive pentru consumatorii europeni.

BYD, de exemplu, a lansat modelul hibrid plug-in Seal U DM-i în Europa, la un preţ de 35.900 de euro, mai mic decât preţurilor modelelor similare de la Volkswagen şi Toyota.

Geely a introdus recent un nou model hibrid sub brandul Lynk & Co

Această strategie ar putea creşte presiunea competitivă în Europa, unde inflaţia şi costurile ridicate de viaţă determină consumatorii să caute opţiuni mai accesibile.

Totuşi, există riscul ca o competiţie excesivă să declanşeze noi măsuri protecţioniste din partea UE, cum ar fi extinderea tarifelor.

Inteligența Artificială poate prognoza vremea pe o perioadă de 15 zile

Sursă foto: Pixabay
Sursă foto: Pixabay

O inteligenţă artificială (AI) dezvoltată de Google este capabilă să prognozeze vremea pe o perioadă de 15 zile şi cu o acurateţe fără precedent.

Prin urmare, poate salva multe vieţi care s-ar pierde din cauza catastrofelor climatice devenite tot mai numeroase, a anunţat gigantul american din sectorul internetului, informează AFP citat de Agerpres.

GenCast de la DeepMind: Noua referință în previziunile meteorologice

Modelul GenCast inventat de DeepMind, laboratorul de cercetare în AI deţinut de Google şi cu sediul la Londra, ”a arătat capacităţi mai bune de previzionare” decât actualul model de referinţă, potrivit Google.

Centrul european de previziuni meteorologice pe termen mediu realizează în prezent prognoze pentru 35 de ţări şi este considerat o referinţă mondială în materie de precizie meteorologică.

Însă, de acum înainte, susţine grupul Google, GenCast depăşeşte precizia prognozelor centrului european în peste 97% din cele 1.320 de dezastre climatice înregistrate în 2019 asupra cărora cele două modele au fost testate.

Modelul Google poate să producă o prognoză pe 15 zile în doar opt minute

Modelul Google dezvoltat timp de patru decenii din 1979 până în 2018 pe baza mai multor date – temperatură, viteza vântului şi presiunea atmosferică – poate să producă o prognoză pe 15 zile în doar opt minute, comparativ cu o întârziere de câteva ore în prezent.

Potrivit avertizărilor transmise de oamenii de ştiinţă, condiţiile meteorologice extreme devin din ce în ce mai frecvente şi mai grave din cauza schimbărilor climatice induse de oameni.

Previzionările mai exacte ale riscurilor de condiţii meteorologice extreme le pot ajuta pe autorităţi să protejeze mai multe vieţi, să evite pagube materiale importante şi să economisească bani”, au subliniat reprezentanţi grupului Google.

Ce este misteriosul fenomen aurora neagră

aurora neagră
Sursă - Unsplash

Aurora neagră este un fenomen atmosferic ce creează inele întunecate, perdele umbroase și pete negre care contrastează culorile vii ale clasicelor aurore boreale și australe. Condițiile de formare a acestei aurore negre sunt destul de rare, potrivit IFL Science.

Fenomenul mai este denumit și „anti-aurora”. El apare în condiții exact opuse celor în care se formează aurorele polare. Acestea din urmă apar pe cer când particulele solare ajung în câmpul magnetic al Terrei. Aici, ele interacționează cu gazele din ionosferă și emit diferite nuanțe de lumină. În funcție de latitudine, oamenii pot vedea de la roșu, până la verde, albastru și violet.

Studiate în 2001 de sonda spațială Cluster a Agenției Spațiale Europene, aurorele negre s-au format în părți ale ionosferei sărace în particule încărcate negativ. Dar în acele locuri existau structuri cu potențial electric încărcate pozitiv.

Paradoxal însă, acestea resping electronii departe de ionosferă, spre deosebire de aurorele clasice, unde electronii sunt atrași. Așa vedem pete misterioase întunetcate, în loc de lumini colorate.

„Aurora neagră nu este deloc o auroră. Este o lipsă de activitate aurorală într-o regiune în care electronii sunt „aspirați” din ionosferă”, a zis profesorul Göran Marklund de la Laboratorul Alfvén din Suedia, autorul principal al studiului publicat în revista Nature.

Cercetările cu privire la aurorele negre au fost reluate în 2021. S-au detectat atunci mici fenomene luminoase în interiorul așa-ziselor aurore negre, care reprezentau aproximativ 10% din suprafața acestora.

Un alt studiu din 2021 s-a scufundat mai adânc în mister, explicând aurora neagră. Aceasta se pare că are bucăți mici de lumină extrem de strălucitoare care pot fi găsite în aproximativ 10 la sută din zonele anti-aurorei.

Revoltător! Islanda a elibrat permise pentru uciderea a 426 de balene anual

autorități islandeze ucidere balene
Sursă - Unsplash

Islanda a eliberat o nouă licență de cinci ani pentru a vâna sute de balene. Anual, 426 de balene mici și balene comune vor fi ucise, potrivit IFL Science.

Anunțul a fost făcut de Ministerul Alimentației și Agriculturii. Acesta a permis capturi anuale de 209 balene comune și 217 balene mici, în timpul sezonului de vânătoare. Acesta se desfășoara pe perioada verii, din iunie până în spetembrie. Permisele sunt acordate pe o perioadă de cinci ani, cu prelungiri anuale.

Balenele comune sunt clasificate ca fiind vulnerabile pe Lista Roșie a IUCN. Ele ajung la 25 de metri lungime și sunt al doilea animal ca mărime de pe Pământ. Doar balenele albastre sunt mai mari.

Balenele mici sunt cele mai mici dintre „marile balene”. Ele măsoară în 7 – 9 metri lungime. Deși nu sunt în pericol de dispariție, există preocupări etice serioase cu privire la modul în care sunt vânate, la fel ca în cazul balenelor comune.

Islanda a elibrat permise pentru uciderea a 426 de balene anual

„Islanda tocmai a eliberat o licență de a ucide. Cei câțiva vânători bogați ai țării continuă să-și exercite influența. Acest guvern a luat o decizie extrem de controversată și pripită. Licența de cinci ani este un dezastru pentru aceste animale și un dezastru pentru conservare”, a zis Sharon Livermore, directorul departamentului maritim din cadrul Programului de conservare al Fondului Internațional pentru Bunăstarea Animalelor.

„Studiile au arătat că vânătoarea este în mod inerent crudă. Pur și simplu nu există o modalitate etică de a ucide o balenă în mare”, a adăugat ea.

Cu doar câțiva ani în urmă, se părea că Islanda va abandona politica controversată de vânătoare de balene. Din păcate, a fost doar o aparență.

În iunie 2023, autoritățile islandeze au oprit sezonul de vânătoare de balene cu o zi înainte ca acesta să înceapă. S-a supendat atunci vânătoarea până la sfârșitul verii. Decizia rapidă a venit după ce un raport publicat de Autoritatea Veterinară și Alimentară din Islanda a sugerat că vânătoarea de balene duce adesea la moartea în chinuri a animalelor și ar putea încălca legile țării privind bunăstarea animalelor.

Cu toate acestea, în iunie 2024, guvernul a acordat noi licențe de vânătoare.

Societatea Salubrizare Sector 5 propune 3 ponturi pentru reducerea deșeurilor acasă

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Compania Salubrizare din Sectorul 5 al municipiului București oferă 3 ponturi pentru reducerea deșeurilor acasă.

Cu ajutorul acestora, fiecare locuitor poate  contribui la un sector mai curat.

O casă mai organizată și un sector mai curat încep prin reducerea deșeurilor acasă. Adoptarea unor obiceiuri simple în fiecare zi poate contribui semnificativ la reducerea cantității de deșeuri generate”, au transmis membrii companiei Salubrizare 5.

Ponturi pentru reducerea deșeurilor acasă:

  • Folosește pungi reutilizabile la cumpărături în loc de pungi de plastic.
  • Compostul poate fi realizat din resturi de legume și fructe, transformând deșeurile organice în îngrășământ natural.
  • Evitați produsele de unică folosință și optați pentru obiecte durabile (sticle reutilizabile, paie metalice).

Fiecare gest mic contează! Ajută-ne să reducem poluarea și să facem din Sectorul 5 un exemplu de sustenabilitate”, se arată în comunicatul publicat astăzi, 8 decembrie, de reprezentanții societății bucureștene.

Salubrizare Sector 5: ”Curățenia orașului, esențială pentru sănătatea comunității”

Compania Salubrizare Sector 5 subliniază importanța curățeniei pentru sănătatea publică și calitatea vieții.

Deșeurile nesortate pot atrage dăunători și riscuri de infecții, în timp ce reciclarea și colectarea corectă reduc poluarea solului, apei și aerului.

În Sectorul 5, implicarea comunității este esențială pentru menținerea unui mediu sănătos și sigur

Prin urmare, cetățenii sunt încurajați să arunce deșeurile în locuri desemnate, să participe la acțiuni de curățenie și să promoveze obiceiuri responsabile.

Compania îndeamnă locuitorii să contribuie activ la un sector mai verde și mai curat, făcând din curățenie o prioritate comună.

Cutremurul din California a afectat Groapa Diavolului, ecosistemul unui pește extrem de rar

Sursă - Unsplash

Cutremurul de 7 grade din California a provocat valuri care au afectate groapa diavolului. Aflată la 805 kilometri de epicentru, aceasta reprezintă ecosistemul unui animal extrem de rar Devils Hole Pupfish (Cyprinodon diabolis). Peștișorul este în pericol critic de dispariție, potrivit IFL Science.

Viața în acest ecosistem este destul de monotonă. Aceasta este de fapt o cavitate geotermală în fundul unei peșteri prăbușite. Prin urmare, nu este afectată de vânt sau alte fenomene atmosferice.

Totuși, potrivit Serviciului Parcurilor Naționale (NPS), la două minute după cutremur, apa din Groapa Diavolului a început să se miște. Seismul a provocat valuri care au ajuns la o înălțime de 60 de centimetri. Acestea au afectat dramatic principala zonă de depunere a icrelor de către peștișorul din Groapa Diavolului. Specia se află pe Lista Roșie a IUCN, pe cale critică de dispariție.

„Pe termen scurt, acest lucru este rău pentru pești”, a spus Dr. Kevin Wilson, biolog NPS.

În timp ce peștișorii din Groapa Diavolului s-ar putea recupera după acest episod, ei se confruntă în continuare cu mai multe amenințări, inclusiv din cauza activității umane și a schimbărilor climatice. Acesta rămân o problemă deosebit de importantă atât pentru faună și floră, cât și pentru viața umană.

Renunță la acest produs din decorațiunile de Crăciun. Contribuie la poluarea cu microplastic

Sursă - Unsplash

Sclipiciul este fabricat din plastic și, din moment ce plasticul nu se degradează, aproape fiecare bucată făcută vreodată poate fi găsită pe undeva. Sclipiciul pe care l-ai folosit pentru decorațiunile tale de Crăciun în urmă cu un 10 ani probabil încă există pe undeva prin casa ta sau prin mediul din apropiere. Sau, cine știe, poate a ajuns chiar în ocean, scrie The Conversation.

Sclipiciul este utilizat la scară largă pentru a decora haine, arte și în industria meșteșugărească. Se găsește, de asemenea, în produse cosmetice. Dar dincolo de strălucire, acesta este un microplastic. Deși în prezent este interzis în Uniunea Europeană, există însă stocuri care sunt vândute cu ocazia acestor sărbători.

5 motive pentru care ar trebui să renunți la sclipici pentru decorațiunile Crăciun, dacă îl mai găsești în magazine

  1. Sclipiciul nu este biodegradabil și este un contaminant. Sclipiciul face ca produsele pe care în mod normal le-ai recicla să nu mai fie reciclabile.
  2. Peștii îl confundă cu hrana. Mult sclipici ajunge în canale de scurgere, râuri și, uneori în oceane. Viața marina confundă adesea particulele plutitoare cu hrană, ceea ce s-a dovedit că are un impact semnificativ asupra ratelor de reproducere a stridiilor, de exemplu.
  3. Microplasticele din sclipici ne pot dăuna și nouă. Un studiu a estimat că oamenii ingerează sau inhalează mai mult de 100.000 de bucăți de plastic în fiecare zi.
  4. Microplasticele călătoresc în lanțul trofic. Cercetările tot mai mari sugerează că microplasticele ajung în cele din urmă să se întoarcă pe mesele noastre. Este consumat de plancton, pești, crustacee, păsări marine și alte vieți marine. Trece astfel prin lanțul trofic și ajunge în cele din urmă tot la noi.
  5. Sclipiciul este atât de periculos pentru că este foarte mic. Datorită naturii sale omniprezente și dimensiunilor minuscule, se poate argumenta că sclipiciul este mai periculos decât alți membri ai familiei microplasticelor. Sclipiciul este deja un microplastic. Asta facilitează răspândirea și contaminarea solului, aerului, apei și alimentelor noastre.