Acasă Blog Pagină 131

Creierul ascunde un sistem de apărare care ne protejează de stres

Foto: Facebook/Science Nature Page
Foto: Facebook/Science Nature Page

Creierul uman are un sistem ascuns care poate proteja organismul de efectele stresului, iar cercetările recente oferă dovezi surprinzătoare în acest sens.

Experimentele conduse de Eric J. Nestler au fost desfășurate în subsolul casei sale din Long Island.

Toate acestea l-au ghidat pe drumul care avea să transforme psihiatria modernă.

Nestler descoperă cum stresul și drogurile produc schimbări durabile în creierul uman

Nestler, actual decan al Școlii de Medicină Icahn de la Mount Sinai, a petrecut aproape patru decenii investigând modul în care drogurile, stresul și experiențele de viață modifică creierul la nivel molecular.

Descoperirea sa semnificativă a factorului de transcripție ΔFosB, o proteină stabilă care se acumulează în circuitele recompensei după expunere repetată la droguri sau stres cronic, a arătat cum experiențele temporare pot produce schimbări durabile în expresia genelor și comportament.

Cercetările decanului dezvăluie mecanismele rezilienței și deschid noi terapii

De-a lungul anilor, cercetările lui Nestler s-au concentrat de la căi largi de semnalizare la factori de transcripție, reglare epigenetică și, recent, analize la nivel celular unic, evidențiind diversitatea ascunsă a creierului.

Un element definitoriu al muncii sale este studiul rezilienței – mecanismele biologice care permit unor indivizi să rămână sănătoși în ciuda stresului sever sau a expunerii la droguri.

Prin identificarea semnalelor moleculare și circuitelor asociate rezilienței în modele animale și validarea lor în țesuturi umane, echipa decanului deschide noi căi terapeutice menite să nu doar inverseze daunele, ci să întărească sistemele naturale de protecție.

Unele dintre aceste terapii sunt deja testate în studii clinice pentru depresie.

Nestler promovează mentoratul și avertizează împotriva politizării cercetării științifice

Cu peste 800 de publicații și numeroase premii, Nestler subliniază importanța mentoratului, generozității științifice și avertizează împotriva politizării cercetării.

Mai mult, afirmă că scopul biomedical al științei trebuie să rămână îmbunătățirea vieților oamenilor, indiferent de ideologie sau geografie.

Surse: Genomic Press. (2025, December 9). *Unlocking the brain’s secret defense against stress*. SciTechDaily.

Nestler, E. J. (2025). Eric J. Nestler: Navigating a career in molecular psychiatry. *Brain Medicine*.

Pământul va pierde anual aproximativ 3.000 de ghețari

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Pământul va pierde anual aproximativ 3.000 de ”coloși” de gheață, scrie Radio Eco Natura.

Conform politicilor climatice actuale, 79% din ghețarii lumii ar putea dispărea până în 2100, punând în pericol alimentarea cu apă a 2 miliarde de oameni și ridicând semnificativ nivelul mării, spun cercetătorii de la Universitatea Tehnică Federală din Zurich, Elveția, și Universitatea Vrije din Bruxelles, Belgia, în urma unui nou studiu publicat în prestigioasa revistă Nature.

Rata topirii ghețarilor se accelerează: până la 3.000 pe an până în 2040

În prezent, aproximativ 1.000 de ghețari se pierd în fiecare an, iar această rată ar putea crește până la 3.000 pe an încă din 2040, chiar dacă țările își respectă obiectivele de reducere a emisiilor de carbon, potrivit New Scientist.”

Cel puțin 4000 de ghețari s-au topit în ultimele două decenii. Obiectivele climatice actuale plasează lumea pe drumul spre o încălzire de 2.7°C peste temperaturile preindustriale în acest secol. Aceasta ar însemna că 79% din ghețarii lumii vor dispărea până în 2100.

Cu toate acestea, dacă omenirea limitează încălzirea globală la 2°C, doar 63% dintre ghețari vor dispărea, mai transmite sursa citată.

Topirea ghețarilor amenință nivelul mării și alimentarea cu apă pentru irigații

Se preconizează că topirea ghețarilor va crește nivelul mării cu 25 de centimetri în acest secol. De asemenea, va submina topirea de vară de care multe regiuni se bazează pentru irigații.

Topirea gheții înseamnă, de asemenea, că inundațiile cauzate de o eliberare bruscă de apă dintr-un lac glaciar devin din ce în ce mai frecvente, precum cea care a ucis 55 de persoane în India în 2023.

România plantează perdele forestiere pentru a combate deșertificarea

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Ministerul Mediului a transmis că a pornit demersurile pentru realizarea studiului de fezabilitate pentru plantarea a 380 de hectare de perdele forestiere în sudul României.

Această zonă este aflată în plin proces de deşertificare, scrie Radio Eco Natura. Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, afirmă că, potrivit Legii 289/2002, statul român are obligaţia de a planta 5.500 ha de perdele forestiere.

Garda Forestieră coordonează studiile pentru peste 1.180 hectare de perdele forestiere

”Realizarea studiilor de fezabilitate şi a proiectelor tehnice este coordonată de Garda Forestieră Bucureşti, din fondul de ameliorare a fondului funciar”, a transmis Diana Buzoianu, potrivit sursei citate.

În egală măsură, Ministrul Mediului a precizat că, până acum, în România 330 ha de perdele forestiere au fost deja plantate de Ministerul Mediului, Garda Forestieră şi Romsilva, 850 ha sunt în lucru (documentaţie).

Inițiativa verde va proteja drumurile, culturile și mediul înconjurător din sudul României

”Aceste fâşii de arbori, cu o lăţime de minimum 30 de metri, au rolul de a reduce vântul, preveni eroziunea solului, protejază culturile şi drumurile, creşte biodiversitatea În contextul schimbărilor climatice, plantarea în sudul României este esenţială. Iar aceste perdele forestiere reprezintă un pas important şi concret în această direcţie”, a mai punctat Diana Buzoianu.

Nivelul ridicat de stres îi face pe șoareci să consume cannabis

Foto: Facebook/Science Nature Page
Foto: Facebook/Science Nature Page

Un nou studiu realizat la Universitatea de Stat din Washington sugerează că, la fel ca oamenii, șoarecii stresați pot recurge la cannabis pentru a face față stresului cronic.

Cercetătorii au observat 48 de șoareci, atât masculi, cât și femele, și i-au profilat în funcție de comportamentul social, cogniție, nivelul de excitare, sensibilitatea la recompense și sex.

Apoi, șoarecilor li s-a permis accesul la vapori de cannabis timp de o oră pe zi, pe parcursul a trei săptămâni.

Șoarecii stresați consumă mai mult cannabis prin propriile alegeri

Fiecare dată când un șoarece băga nasul într-un mic port, declanșa un jet de vapori de cannabis de trei secunde într-o cameră etanșă. În acest fel, cercetătorii au putut măsura cât de des și cât de mult consumau șoarecii cannabis, prin numărul de ”nose-pokes”.

Analiza comparativă cu markerii biologici a arătat că cel mai bun predictor al consumului voluntar de cannabis era nivelul de corticosteron, echivalentul șoarecilor pentru hormonul uman al stresului, cortizolul.

Șoarecii cu niveluri mai ridicate ale acestui hormon au făcut mai multe ”nose-pokes”, arătând o motivație mai mare de a se expune la cannabis.

Flexibilitatea mentală influențează cât de mult consumă șoarecii cannabis

Studiul a mai evidențiat că flexibilitatea cognitivă – capacitatea de a se adapta ușor la reguli noi – influențează consumul de cannabis.

Șoarecii mai rigizi și mai dependenți de indicii vizuale în luarea deciziilor au apelat mai frecvent la vapori. Legătura a fost observată mai ales în cazul stresului cronic, nu al anxietății pe termen scurt.

Cercetătorii susțin că aceste rezultate pot ajuta la înțelegerea motivelor pentru care oamenii folosesc cannabis ca mecanism de coping.

Persoanele cu niveluri naturale mai ridicate de cortizol ar putea avea un risc mai mare de dependență. Prin urmare, ar trebui să fie atente la consumul de cannabis, spun oamenii de știință.

Sursă:

Paul, A. (2025, December 11). If offered, rats will use cannabis to deal with stress. Popular Science. 

McLaughlin, R. J., et al. (2025). [Study on stress hormones and cannabis self-administration in rats]. Neuropsychopharmacology.

Județul Harghita devine Regiune Gastronomică Europeană

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Județul Harghita va deține titlul de Regiune Gastronomică Europeană în anul 2027, anunță Radio Eco Natura.

Cinci chefi din județul Harghita, recunoscuți pentru eforturile lor de promovare a tradițiilor gastronomice locale, au fost laureații din acest an ai ”Premiului de Excelență în Gastronomie”, distincție care le-a fost înmânată în cadrul unui eveniment special organizat la Odorheiu Secuiesc, într-un context festiv care marchează apropierea momentului în care Harghita va fi recunoscută oficial în 2027 ca Regiune Gastronomică Europeană.

Conferința promovează patrimoniul gastronomic și pomicultura tradițională

Evenimentul de informare și promovare a patrimoniului cultural, intitulat ”Regiune gastronomică – pomicultură tradițională și cultura plantelor medicinale”, a fost organizat de Asociația Kanthaka și Visit Harghita, cu sprijinul Fondului Cultural Național Maghiar și al Ministerului Culturii și Inovației din Ungaria.

Conform sursei citate, conferința a reunit producători de fructe și plante medicinale tradiționale, specialiști în domeniul gastronomiei și reprezentanți ai administrației locale, oferind o platformă de dialog și promovare a tradițiilor locale.

În cadrul întâlnirii, participanții au subliniat importanța transmiterii cunoștințelor tradiționale legate de pomicultură, plante medicinale și gastronomie, precum și necesitatea transformării acestora într-o resursă economică sustenabilă.

Județul Harghita păstrează tradițiile culinare autentice

Județul Harghita se remarcă prin bucătăria sa tradițională secuiască și maghiară. Gulașul picant de vită sau porc este foarte apreciat.

Ciorbele acrișoare, precum ciorba de varză sau ciorba de fasole cu afumătură, sunt frecvente.

În zona montană, se gătesc des tocănițe cu ciuperci și brânză de vaci. Plăcintele sărate și dulci, umplute cu varză, brânză sau mere, sunt populare.

De asemenea, cârnații afumați și murăturile făcute în casă completează mesele tradiționale. Multe rețete păstrează aromele autentice de sezon și ingrediente locale.

Rampele de acces din Sectorul 5 sporesc siguranța și mobilitatea locatarilor

Foto: Infrastrucură 5
Foto: Infrastrucură 5

Societatea Infrastructură din Sectorul 5 al Municipiului București a finalizat recent lucrări de amplasare a unor rampe de acces la nivelul mai multor condominii situate pe străzile Craiovița și Ferentari.

Intervențiile fac parte dintr-un program mai amplu de adaptare a infrastructurii urbane la nevoile reale ale comunității locale.

Noile rampe de acces facilitează accesul în condominii de pe Craiovița și Ferentari

Potrivit comunicatului de presă emis de companie, ”pentru a sprijini un mediu urban mai accesibil și mai sigur, au fost finalizate recent lucrări de realizare a unor rampe de acces la nivelul unor condominii situate pe străzile Craiovița și Ferentari”.

Noile amenajări sunt destinate tuturor categoriilor de locatari, cu accent pe persoanele cu mobilitate redusă, vârstnici sau părinți cu cărucioare.

Lucrările realizate respectă standardele actuale de infrastructură adaptată

Reprezentanții societății Infrastructură 5 subliniază că aceste intervenții au un impact direct asupra calității vieții urbane.

”Noile rampe contribuie semnificativ la creșterea gradului de accesibilitate și la îmbunătățirea siguranței în utilizarea spațiilor comune”, se arată în declarație. Lucrările au fost realizate în conformitate cu standardele actuale privind infrastructura adaptată.

Autoritățile locale consideră că astfel de proiecte reflectă o preocupare constantă pentru dezvoltarea unui mediu urban incluziv, funcțional și sigur, adaptat nevoilor comunității din Sectorul 5 al Municipiului București.

China permite pentru prima dată testarea mașinilor autonome pe drumuri publice

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Pentru prima dată, doi producători auto chinezi de stat au primit autorizația de a testa mașini autonome de nivelul 3 pe drumurile locale.

Cele două modele au putut circula autonom în zone clar delimitate din Chongqing și Beijing, cu limite de viteză stabilite la 50 km/h, respectiv 80 km/h, potrivit News.ro.

China permite testarea mașinilor autonome în regim de ride-hailing

Producătorii au avut permisiunea să desfășoare teste de funcționare în regim de ride-hailing, oferind curse clienților interesați.

Această autorizare a părut să marcheze o deschidere a statului chinez, care și-a propus să accelereze dezvoltarea industriei auto autonome și să o facă competitivă pe plan global.

Anterior, politicile privind maşinile autonome erau mai degrabă restrictive, în special după ce o maşină Xiaomi SU7 a fost implicată într-un accident în care au murit trei persoane, titrează Radio Eco Natura.

Din punct de vedere tehnic, condusul autonom are cinci niveluri, cel de-al cincilea fiind şi cel mai avansat.

Nivelul 3 înseamnă că şoferul poate, în anumite situaţii, să nu fie atent la condus, mai transmite sursa citată.

Tesla, chemată în instanță: proces colectiv privind ”conducerea complet autonomă”

În luna august, un judecător federal din San Francisco a decis că Tesla a fost obligată să facă față unui proces colectiv intentat de șoferi din California.

Aceștia au susținut că Elon Musk i-a indus în eroare timp de opt ani în legătură cu capacitățile de conducere autonomă ale vehiculelor Tesla.

Judecătorul a apreciat că mii de persoane au fost probabil influențate, între 2016 și 2024, de afirmațiile companiei privind existența hardware-ului pentru conducere complet autonomă.

Procesul a vizat pachetul Full Self-Driving, aflat și în atenția autorităților federale.

Cercetătorii avertizează: ”A șasea extincție” poate fi exagerată, dar este reală

Foto: Facebook/Science Nature Page
Foto: Facebook/Science Nature Page

Un nou studiu publicat în revista Biological Sciences arată că ideea că planeta se află în așa-numita ”a șasea extincție în masă” trebuie reconsiderată.

Cercetarea analizează 500 de ani de date pentru aproape 2 milioane de specii și 912 extincții documentate, incluzând plante, artropode, moluște și vertebrate.

Rezultatele indică faptul că ritmul extincțiilor a atins un vârf în urmă cu aproximativ o sută de ani și de atunci a scăzut.

Extincțiile istorice pe insule nu reflectă amenințările globale actuale

O mare parte din aceste extincții istorice au avut loc pe insule, în special printre moluște și vertebrate, fiind cauzate de prădători și competitori introduși de oameni.

Autorii studiului subliniază că folosirea acestor modele insulare pentru a prezice pierderi globale este înșelătoare, deoarece principalele amenințări de azi sunt distrugerea habitatelor de pe continente, iar schimbările climatice vor avea un rol tot mai mare în viitor.

”A șasea extincție” afectează specii diferite față de cele istorice

Studiul mai arată că, în ultimele două secole, nu există dovezi clare că schimbările climatice au accelerat extincțiile documentate, deși reprezintă o amenințare emergentă.

Analiza categoriei de pericol pentru 163.000 de specii din Lista Roșie a IUCN arată că multe specii amenințate astăzi sunt diferite de cele deja dispărute: majoritatea extincțiilor istorice au implicat moluște și vertebrate insulare, în timp ce majoritatea speciilor amenințate actuale sunt specii continentale afectate de pierderea habitatelor.

Conservarea poate încetini extincțiile dacă abordăm problema realist

Cercetătorii Saban și Wiens subliniază că rezultatele lor nu neagă declinul biodiversității, ci sugerează necesitatea unor evaluări mai precise și bazate pe date reale.

Oamenii de știință mai menționează că eforturile de conservare existente ar putea încetini extincțiile și că este esențial să privim criza ca pe o problemă gestionabilă, nu apocaliptică, pentru a dezvolta strategii eficiente de protecție a speciilor.

Referințe: Saban, K. E., & Wiens, J. J. (2025). Unpacking the extinction crisis: Rates, patterns and causes of recent extinctions in plants and animals. *Proceedings of the Royal Society B: Biological Sciences, 292*(2079), Article 20251717.

Drumul județean care leagă Valea Doftanei de Brașov prinde contur

Foto: Facebook/Construcții Erbașu
Foto: Facebook/Construcții Erbașu

Șantierul Drumului Județean 102I, care va lega Valea Doftanei de Brădet, avansează constant, chiar dacă condițiile atmosferice nu sunt cele mai favorabile.

Proiectul, desfășurat pe o lungime de 25.63 km, traversează Munții Baiului prin pasul Predeluș, situat la 1.285 metri altitudine, și promite să devină o rută modernă și sigură între județele Prahova și Brașov.

Lucrări în desfășurare pentru un drum sigur între Prahova și Brașov

”Echipele noastre lucrează la structura rutieră, la podurile și podețele din proiect și la amenajările necesare pentru ca această rută montană să devină o opțiune sigură pentru traficul dintre cele două județe”, a transmis compania Construcții Erbașu, responsabilă de execuția lucrărilor.

Investiția prevede o platformă de 8 metri lățime, cu două benzi de circulație, acostamente și rigole, poduri și podețe noi, accese modernizate și parcări amenajate.

Lucrările includ și consolidarea fundației, precum și modernizarea completă a structurii rutiere, pentru a face față atât traficului local, cât și transportului de tranzit.

”Fiecare etapă parcursă consolidează o investiție importantă pentru mobilitatea zonei, într-una dintre cele mai dificile arii de relief”, a mai adăugat compania, evidențiind complexitatea proiectului.

Legătura Valea Doftanei – Brașov va fi mai sigură și mai rapidă

Finanțarea proiectului este asigurată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației prin Compania Națională de Investiții, precum și de Consiliile Județene Prahova și Brașov. Dirigenția de șantier este realizată de Baseli Drum Consult, care supervizează calitatea și respectarea termenelor de execuție.

Odată finalizat, DJ102I va reprezenta o alternativă reală la DN1, reducând aglomerația și îmbunătățind conectivitatea dintre sudul și centrul României. Ruta modernizată va sprijini turismul montan, va facilita transportul local și va asigura siguranță sporită șoferilor.

”Pe drumul care va lega Valea Doftanei de Brădet, munca vorbește de la sine”, a mai subliniat Construcții Erbașu, evidențiind progresul constant al lucrărilor în ciuda provocărilor naturale.

Cu finalizarea DJ102I, legătura dintre Prahova și Brașov va deveni mai rapidă, mai sigură și mai modernă, transformând traseul montan într-o opțiune viabilă pentru șoferii care caută alternative la drumurile tradiționale.

gala star construc

Construcții Erbașu sărbătorește 35 de ani de excelență în infrastructură – Compania primește diploma aniversară la Gala Star Construct 2025

La 35 de ani de la înființare, Construcții Erbașu a fost premiată pentru contribuția sa constantă la dezvoltarea infrastructurii României. Evenimentul, organizat de Federația Patronală a Societăților din Construcții (FPSC), a reunit principalii actori ai industriei.

”Am fost prezenți, ca în fiecare an, la Gala Star Construct 2025, un eveniment de referință pentru domeniul construcțiilor”, a declarat reprezentantul companiei. Diploma aniversară recunoaște ”continuitatea, reziliența și o carieră care include peste 1300 de proiecte finalizate”, adaugă acesta.

”Ne bucurăm să fim parte din această comunitate și să susținem profesioniștii și partenerii care construiesc, zi de zi, viitorul industriei din România”, a mai spus compania. Astfel, Construcții Erbașu își consolidează reputația de lider în sectorul construcțiilor.

Alaska pierde protecția pentru 13 milioane de hectare de terenuri sălbatice

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Congresul Statelor Unite a eliminat recent protecțiile pentru aproximativ 13 milioane de hectare de terenuri sălbatice din Alaska, prin semnarea de către președintele Donald Trump a cinci rezoluții prin Legea de Revizuire Congresională (CRA).

Aceste rezoluții au desființat planuri de gestionare a resurselor (RMP) care reglementau terenuri publice importante, inclusiv planul de concesionare pentru câmpia costieră a Arctic National Wildlife Refuge și planuri similare pentru Central Yukon (Alaska), Miles City (Montana), Buffalo (Wyoming) și Dakota de Nord.

În egală măsură, a fost redusă protecția pentru Rezerva Națională de Petrol – Alaska.

Deciziile Congresului amenință protecția mediului și destabilizează gestionarea terenurilor

Experții avertizează că aceste decizii vor slăbi gestionarea bazată pe știință și vor crea incertitudine în privința permiselor pentru petrol și gaze sau a contractelor de pășunat. Protecția față de faună, habitate naturale, aer curat și apă ar putea fi compromisă.

Biroul pentru Responsabilitate Guvernamentală (GAO) a confirmat că RMP-urile se califică ca ”reguli” conform CRA, ceea ce face ca această utilizare a legii pentru a răsturna planuri de teren să fie un precedent.

Deoarece regulile anulate prin CRA nu pot fi reintroduse fără legislație nouă, criticii spun că aceste decizii blochează gestionarea modernizată a terenurilor pentru perioade lungi.

Anularea planului Central Yukon pune în pericol comunitățile native și mediul

Planul Central Yukon, dezvoltat pe parcursul a 13 ani cu participarea triburilor și a publicului, este acum înlocuit de reglementări vechi, ceea ce ar putea facilita dezvoltarea industrială, inclusiv proiecte precum Ambler Road.

Liderii nativi din Alaska susțin că decizia ignoră consultarea comunităților, amenință securitatea alimentară și supraviețuirea culturală, și obligă comunitățile să ”vândă” terenurile fără beneficii reale.

Grupurile de mediu afirmă că planurile RMP asigură un echilibru între dezvoltare și conservare și consideră că aceste anulări reprezintă un atac pe termen scurt asupra gestionării responsabile a terenurilor publice.

Sursă: The Wilderness Society. (2025). Congressional Review Act rollbacks of resource management plans [Press release]. *The Wilderness Society*