Temperaturile ridicate din ultima perioadă a creat disconfort pentru milioane de angajați, însă reversul medaliei e că în clădirile de birouri cu aer condiționat, temperaturile sunt extrem de scăzute și îi deranjează pe lucrători, în special pe femei, potrivit National Geographic.
În loc să poarte pantaloni scurți și sandale, multe angajate merg la serviciu cu șosete groase și pulovere. Deși mulți s-au amuzat după ce au văzut imagini pe TikTok, subiectul nu este unul de luat în râs.
„Dacă oamenii nu se simt confortabil, nu vor lucra la fel de bine pe cât ar putea”, a zis Thomas Chang, economist de afaceri la Universitatea din California de Sud. „Evident că sună aiurea, dar asta este realitatea”, a adăugat e.
Lucrările lui Chang și ale altor cercetători au arătat că femeile tind să spună că se simt mai confortabil la o temperatură mai ridicată decât un bărbat. Și nu este vorba doar de birouri. Indiferent dacă este afară sau înăuntru, acasă sau la serviciu, studiile au arătat că femeile sunt mai sensibile la frig. Unele percepții pot fi influențate de îmbrăcăminte, spune Chang.
A purta un costum din trei piese, plus cravată e mai disconfortant decât a purta o rochie și sandale. Totuși, problema de fond e că în repaus, femeile ard mai puține calorii decât bărbații. Acest fenomen cauzează mai puțină căldură internă în rândul acestora.
Un studiu din aprilie 2024 publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences a constatat că dimensiunea și compoziția corpului unei persoane au fost mai importante decât sexul în percepția frigului.
Rolul metabolismului în temperatura cropului
Omul alocă multă energie pentru menținerea temperaturii corpului la un nivel adecvat. Totuși, având în vedere că arătăm diferit și avem caracteristici fizice diferite, cu greu putem determina care este temperatura ideală. În timp ce unii se simt confortabil iarna în pantaloni scurți și sandale, alții nu pot să iasă din casă fără pulover și căciulă. Preferințele pentru temperaturile exterioare sunt direct legate de cât de fierbinte arde focul nostru metabolic.
Persoanele cu mai multă masă musculară și mai corpolenți tind să ardă mai multe calorii în repaus decât persoanele scunde. Deși grăsimea e izolatoare, ea poate împiedica, de asemenea, căldura generată de corp să ajungă la mâini și picioare.
Ca rezultat, preferințele de temperatură pot fi oarecum variate, spune Boris Kingma, om de știință în performanța termică la Institutul Olandez de Tehnologie Aplicată.
În primul rând, el subliniază suprapunerea uriașă a temperaturilor ideale dintre bărbați și femei. Diferențele care există sunt destul de subtile, spune cercetătorul. Pe de altă parte, temperatura noastră preferată variază în funcție de nivelul nostru de activitate și de îmbrăcăminte. Pentru Kingma, sexul face o diferență mai mare decât metabolismul. Datele din studiul recent PNAS susțin aceste constatări.
O echipă de oameni de știință de la National Institutes of Heath a descoperit că ceea ce contează cel mai mult în determinarea temperaturii ideale a unei persoane a fost interacțiunea dintre rata metabolică, suprafața corpului și procentul de grăsime corporală.
„Dacă ai o rată metabolică similară, nu contează dacă ești bărbat, femeie, bătrân, orice altceva. Toți vor prefera același mediu”, a zis Kingma.
Cum îți afectează temperatura corpul
Chang a început să fie interesat de fenomen când lucra înt-un birou unde era prea cald. El și-a schimbat hainele, a început să bea cafea cu gheață, însă nimic nu i-a modificat percepția. Tot ce făcea erau doar modealități de a se răcori.
Nevoia de a genera sau de a disipa excesul de căldură corporală este stresant din punct de vedere fizic. Când te încălzești prea mult, vasele de sânge din extremități se dilată pentru a permite corpului să eliberezeâ căldură. Dacă asta nu este suficient, începi să transpiri. De cealaltă parte, expunerea la frig face ca vasele de sânge din mâini și picioare să se contracte pentru a preveni pierderea de căldură. Dacă temperatura corpului scade prea mult, frisoanele pot ajuta la generarea căldurii necesare. Ambele extreme necesită un plus de energie, spune Kingma.
În timp ce hipotermia și degerăturile sunt exemple de expunere excesivă la frig, condiții precum boala Raynaud au un impact la temperaturi mai puțin extreme. Boala Raynaud apare atunci când vasele mici de sânge din degetele de la mâini și de la picioare se închid. Atunci, extremitățile corpului tind să devină mai albe sau albastre. Afecțiunea se manifestă în mod disproporționat la femei și la cei care trăiesc în climate reci și se crede că este o formă extremă de sensibilitate la frig. Starea este reversibilă la încălzire, dar poate fi inconfortabilă și enervantă.
Oamenii s-au adaptat la toate mediile
De-a lungul timpului, oamenii au dezvoltat o serie de măsuri pentru a se adapta la unele dintre cele mai extreme climate de pe planetă. De la strategii de bază, cum ar fi focul și blănurile de animale pentru a se încălzi, până la opțiuni de înaltă tehnologie, cum ar fi țesăturile izolatoare care pot reflecta căldura corpului și jachetele alimentate cu baterii, aceste opțiuni permit oamenilor să trăiască aproape oriunde.
„Singurul motiv pentru care oamenii au putut să populeze globul a fost capacitatea noastră de a ne adapta la mediu cu ajutorul tehnologiei”, a zis Kingma. Și acea tehnologie include mai mult decât aerul condiționat, a adăugat el.
Multe dintre aceste tehnologii nu sunt menite să țină oamenii la temperatura „perfectă”, ci mai degrabă să asigure că nu mor de cald sau îngheață de frig.
Cum îți afectează temperatura productivitatea
Chang a vrut să știe cât de mult afectează stresul termic productivitatea muncii. Alături de Agne Kajackaite de la Centrul de Științe Sociale WZB Berlin din Germania, a testat un grup de studenți nemți pentru a determina modul în care capacitatea lor de a lucra era afectată de un mediiu prea cald sau prea rece.
Ei au descoperit că elevele s-au descurcat mai bine la sarcinile verbale și de matematică la temperaturi mai ridicate. De cealaltă parte, bărbații s-au descurcat mai bine când era mai frig.
Diferența a fost semnificativă, chiar dacă aparent subtilă, de doar câteva puncte procentuale. Acest rezultat ar putea fi luat în calcul de angajatori, atunci când doresc o productivitate mai mare.
„Tot ce trebuie să faci este să te asiguri că lucrătorii tăi se simt confortabil”, a zis el.
Stefano Schiavon, arhitect și inginer de mediu la Universitatea din California, Berkeley, a efectuat o meta-analiză a studiilor care analizează relația dintre productivitate și temperatură. El a compilat date din 35 de studii separate, inclusiv ale lui Chang. Când a analizat datele în mod colectiv, a descoperit că numai la temperaturi extreme producția a avut de suferit în mod semnificativ. În opinia sa, capacitatea de a performa nu este influențată de cât de bine te simți din punct de vedere termic.
Totuși, pentru ca femeile să lucreze mai eficient trebuie doar să oprești aerul condiționat. Este o mișcare de economisire a costurilor și a energiei care este din ce în ce mai importantă pe măsură ce arderea combustibililor fosili încălzește planeta, spune Schiavon.
„Folosim multă energie scumpă pentru a nenoroci oamenii”, spune Schiavon.
