Consumul zilnic de șuncă crește riscul de diabet de tip 2 cu 15%

Autor

-

2 septembrie 2024

Conform unui studiu condus de Universitatea Cambridge, două felii de șuncă consumate zilnic pot crește riscul de diabet de tip 2 cu 15%, relatează The Guardian citat de Ziarul Financiar.

Cercetarea, care a analizat aproape două milioane de persoane la nivel global, reprezintă cea mai solidă dovadă de până acum privind legătura dintre consumul de carne roșie și diabet.

Experții care au efectuat o meta-analiză pe datele a 1.97 milioane de adulți din 20 de țări din Europa, America, Asia de Sud-Est, estul Mediteranei și Pacificul de Vest, susțin că rezultatele confirmă recomandările de a limita consumul de carne roșie și procesată.

În urma cercetării, s-a constatat că un consum zilnic de 50 g de carne procesată, echivalentul a două felii de șuncă, este asociat cu un risc crescut cu 15% de a dezvolta diabet de tip 2 în următorii 10 ani

Pe de altă parte, consumul zilnic de 100 g de carne roşie neprocesată – echivalentul unei fripturi mici – a fost asociat cu un risc cu 10% mai mare de a dezvolta diabet.

Și consumul de carne de pasăre a fost asociat cu riscul de diabet, însă într-un grad mai mic, spre deosebire de carnea roşie.

Experţii care nu au fost implicaţi în cercetare au declarat că, deşi s-a dovedit doar o asociere, şi nu o cauzalitate, rezultatele s-au aliniat la recomandările actuale privind alimentaţia sănătoasă.

Peste 400 de milioane de persoane au fost diagnosticate cu diabet de tip 2, care este una dintre principalele cauze de orbire, insuficienţă renală, atacuri de cord, accidente vasculare cerebrale şi amputarea membrelor inferioare.

Comisia Europeană va aplica noi taxe pentru mierea din Ucraina

Autor

Cristina Antal

-

2 septembrie 2024

Comisia Europeană a anunțat că a activat aşa-numita ”frână de urgenţă” pentru mierea provenită din Ucraina, transmite Economica.net.

În acest context, Bruxelles va aplica din nou taxe în Uniunea Europeană pentru acest produs, până în 5 iunie 2025, a anunţat, un purtător de cuvânt al Executivului comunitar, relatează agenţia EFE.

”Frâna de urgenţă pentru importurile de miere din Ucraina se activează: până pe 5 iunie 2025, mierea ucraineană se importă în UE în cadrul contingentului tarifar al Zonei de liber schimb aprofundată şi cuprinzătoare”, a declarat purtătorul de cuvânt pentru Comerţ şi Agricultură al Comisiei Europene, Olof Gill, citat de Agerpres.

Decizia luată de Comisia Europeană vizează protejarea produselor agricole din Uniunea Europeană

Scopul ”frânei de urgenţă” este de a proteja produsele din Uniunea Europeană, în special cele agricole, în cazul în care importurile provenite din Ucraina generează probleme pe pieţele locale ale UE.

Mai mult, dacă importurile de astfel de produse depăşesc media volumului de importuri înregistrate în a doua jumătate a anului 2021 şi în 2022 şi 2023, taxele pot fi impuse din nou.

Importurile UE provenite din Ucraina s-au ridicat la 2.,8 miliarde euro în 2023, faţă de nivelul anterior războiului, de 24 miliarde euro, în 2021.

Lucrările de protecție a versanților impun noi restricții de trafic pe Valea Oltului

Autor

Cristina Antal

-

2 septembrie 2024

Au început lucrările de protecție a versanților din Valea Oltului, prin montarea de plase, anunță reprezentanții DRDP Craiova.

Lucrările sunt împărțite pe 4 sectoare, între Călimănești și Câineni.

Perioada de implementare a proiectului este de 36 de luni

Perioada de implementare a proiectului, în valoare de peste 10 milioane de euro, este de 36 de luni, precizează sursa citată.

Pe o lungime de 20.30 km se vor monta pe versant 71.250 m² de plase ancorate și 1.240 de metri de sisteme de retenție, tip bariere.

În timpul lucrărilor circulația rutieră se va desfășura pe un sens de mers, dirijat de piloți de circulație.

Potrivit drumarilor, lucrările se vor executa numai pe timpul zilei, între orele 7-16, de luni până sâmbătă.

Lucrările din Valea Oltului au rolul de a crește gradul de siguranță pentru cei care tranzitează acest sector de drum

”Obiectivul principal al DRDP Craiova rămâne acela de a asigura participanților la trafic drumuri cu un grad sporit de siguranță. Nu va pune niciodată în balanță valoarea unei lucrări arunci când vorbim de viață și sănătatea oamenilor. Astfel de lucrări, chiar și mai mari ca amploare și valoare decât aceasta, se vor mai executa și pe alte drumuri din zona noastră de administrare”, a transmis directorul Regional al DRDP Craiova, Calin Cosmin.

VIDEO | Prăpăd pe litoral, în ultima zi de vară. Un cliclon influențat de schimbările climatice a produs cea mai puternică furtună din ultimii 20 de ani, cu peste 220 l/mp

Autor

Ionuț POPESCU

-

1 septembrie 2024

ciclon pe litoralul românesc — Sursă - ISU Constanța

Ultima zi de vară a acestui an va rămâne în istorie pe litoralul românesc. Un ciclon a făcut prăpăd în județele Constanța și Tulcea, unde cantitățile de apă, pe alocuri de peste 200 l/mp, au produs inundații și viituri puternice, care au devastat plajele și au distrus gospodăriile localnicilor, potrivit Spotmedia.

Geneza acestor fenomene meteorologice extreme a stat într-un ciclon de joasă presiune ce s-a format în Marea Neagră. Apa mării, fiind caldă, l-a alimentat mult mai mult decât se așteptau meteorologii și i-au potențat capacitatea distructivă. Climatologul Roxana Bojariu a susținut la Digi24 că apa mării devine din ce în ce mai caldă din cauza schimbărilor climatice.

Un astfel de ciclon, specific mai degrabă zonelor tropicale, extrage toată umezeala de deasupra mării și o revarsă în zonele costiere, potrivit meteorologului ANM Mihai Timu. Specialistul a explicat la TVR Info că un fenomen similar s-a întâmplat, în weekend, pe litoralul românesc.

Mai mult, potențialul distructiv a fost favorizat și de geografia regiunii Dobrogea. În zonă nu există un sistem hidrografic foarte dezvoltat și râuri care să preia o parte din cantitatea de apă căzută.

Un ciclon a făcut prăpăd pe litoralul românesc

Cea mai mare cantitate de precipitații a căzut la Mangalia, unde s-au consemnat 225 l/mp în 12 ore. La Tuzla au căzut 117 l/mp.

Sistemele de canalizare nu au mai făcut față în zona de sud a litoralului. Apa și mâlul care au început să iasă din gurile de canal s-a scurs către mare. La Vama Veche era, sâmbătă dimineață, un peisaj de-a dreptul dezolant. Pe plajă erau mai multe urme de viituri care au purtat tone de gunoaie adunate de pe străzile stațiunii.

În timpul furtunii, unele localități din cele două județe s-au aflat sub cod roșu. Cetățenii au fost informații prin mesaje RO-Alert cu privire la severitatea vremii.

Fenomenul de pe litoralul românesc ne arată încă o dată cât de serioasă este problema schimbărilor climatice. Formarea unui ciclon tropical în Marea Neagră și modul în care acesta a devastat zona costieră a României poate reprezenta un punct de plecare către acțiuni mai concrete, din partea fiecăruia, pentru a contribui la un efort colectiv de diminuare a posibilității ca astfel de fenomene să se repete.

Cum ar fi să urci pe munte și rucsacul tău să colecteze energia solară? Un material revoluționar dezvoltat la Universitatea Oxford promite să pună capăt fermelor solare care afectează biodiversitatea

Autor

Ionuț POPESCU

-

1 septembrie 2024

rucsacul de munte energie solară — Sursă - Unsplash

Energia solară ar putea să fie revoluționată cu un nou material dezvoltat de cercetători. Acesta este deja mult mai eficient decât orice panou solar tradițional, dar și mai subțire și mai flexibil. Prin urmare, va putea fi încorporat în obiectele de zi cu zi, potrivit IFL Science.

Soarele este o uriașă sursă de energie pentru Pământ. Acesta furnizează 44 de cvadrilioane de wați anual, echivalentul a 44 de milioane de centrale electrice mari.

În timp ce fermele solare pot fi benefice pentru climă, ele sunt mai puțin prietenoase cu fauna. Prin dimensiune, ele reduc habitatele și biodiversitatea și duc inclusiv la defrișări. În timp ce mulți oameni optează în prezent pentru panouri fotovoltaice instalate pe acoperișuri, acestea ar putea deveni în curând istorie, din cauza invenției de la Universitatea din Oxford care ar putea schimba modul în care colectăm energia solară.

„Folosind materiale noi care pot fi aplicate ca acoperire, am arătat că putem replica și depăși siliciul, câștigând în același timp flexibilitate”, a declarat cercetătorul Junke Wang.

„Acest lucru este important pentru că promite mai multă energie solară fără a fi nevoie de atât de multe panouri pe bază de siliciu sau de ferme solare special construite”, a adăugat el.

În esență, echipa a creat un material ieftin, eficient și este extrem de utilizabil.

Un nou material dezvoltat la Oxford promite să pună capăt fermelor solare care afectează biodiversitatea

Noul material e construit din mai multe straturi de absorbție a luminii. El poate valorifica o gamă mai largă a spectrului luminos, fiind extrem de eficient.

În teste, materialul a oferit o eficiență energetică de 27%. Potrivit cercetătorului Shuaifeng Hu, procentul este „aproape de limitele a ceea ce poate realiza fotovoltaica cu un singur strat astăzi”

„În doar cinci ani de experimentare cu abordarea noastră de stivuire sau multi-joncțiune, am crescut eficiența conversiei puterii de la aproximativ 6% la peste 27%. Credem că, în timp, această abordare ar putea permite dispozitivelor fotovoltaice să atingă eficiențe mult mai mari, depășind 45%”, a subliniat el.

Materialul este extrem de subțire și are o grosime de doar un micron. Este, practic, de 150 de ori mai subțire decât o napolitană de siliciu. Acesta se poate aplica pe orice obiect de zi cu zi, inclusiv pe rucsacul cu care preferi să urci pe munte sau pe telefonul mobil.

Astfel de inovații „ar putea deveni o platformă pentru o nouă industrie”, a sugerat Henry Snaith. El este profesor de energie regenerabilă la Departamentul de Fizică al Universității Oxford, care a condus proiectul.

Pe măsură ce energia solară devine din ce în ce mai eficientă – și din ce în ce mai ieftină decât energia din combustibili fosili – unii experți cred acum că un viitor alimentat de energie solară este aproape inevitabil.

Vremea imprevizibilă pune în pericol recoltele europene de fructe și legume

Autor

Cristina Antal

-

30 august 2024

Recoltele de fructe și legume din Europa sunt tot mai afectate de condițiile meteo imprevizibile, se arată într-un articol publicat de România Actualități.

State precum Polonia, Cehia și Austria sunt afectate grav de condițiile meteo nefavorabile, în timp ce producția de mere, căpșuni și ulei de măsline este drastic redusă pe întreg continentul

Este motivul pentru care Comisia Europeană a propus alocarea a 62 de milioane de euro din rezerva blocului comunitar pentru a sprijini Polonia, Cehia și Austria, grav afectate de vremea nefavorabilă, conform RRA, mai transmite sursa citată.

Bloomberg raportează că Polonia, cel mai mare producător de mere din Europa, ar putea înregistra o scădere a producției cu 30% față de 2023.

Vremea blândă din primele luni ale anului a accelerat înmugurirea arborilor, dar înghețul din aprilie a distrus mulți dintre muguri, ceea ce va reduce semnificativ recolta.

În Germania, se estimează că producția de căpșuni va fi cu aproximativ 25% mai mică decât anul trecut, iar unii viticultori și-au pierdut întreaga recoltă.

Seceta, de asemenea responsabilă pentru scăderea producției de fructe și legume din Europa

Pe de altă parte, şi seceta a făcut probleme fermierilor europeni. În regiunea Puglia din Italia se anticipează că producţia de ulei de măsline se va reduce cu peste 50%, iar producţia de grâu s-a redus şi ea la jumătate.

De asemenea, în Spania au apărut estimări conform cărora producţia de mango se va prăbuşi în acest an.

Încălzirea globală, responsabilă pentru numărul de decese cauzate de valurile de căldură

Autor

Cristina Antal

-

30 august 2024

O cercetare publicată în jurnalul Lancet Public Health și legată de încălzirea globală a arătat că, în cazul în care temperatura medie la nivelul Pământului ar fi mai mare cu trei sau patru grade Celsius peste nivelul dinainte de Revoluția Industrială, atunci numărul deceselor cauzate de valurile de căldură va crește.

Studiul infirmă o ipoteză vehiculată în mediile de specialitate, conform cărora încălzirea globală ar avea beneficiul de a trage în jos numărul deceselor cauzate de temperaturile extrem de scăzute, bilanț care, în prezent, este mai mare decât cel al deceselor provocate de căldură.

44 de mii de persoane și-au pierdut viața din cauze asociate cu încălzirea globală

Mai exact, conform datelor publicate de The Guardian și citate de Biziday, 44 de mii de persoane și-au pierdut viața din cauze asociate cu temperaturile foarte ridicate.

În schimb, 407 mii au murit din cauze asociate atât cu temperaturile foarte ridicate, cât și cu cele extrem de scăzute.

Până în anul 2100, primul bilanț ar putea crește până la 129 de mii de persoane pe an.

Echipa de cercetare a folosit datele colectate din 854 de orașe din Europa, pentru a estima numărul deceselor pe întregul continent

Pe baza acestor estimări și adăugând factorul încălzirii globale și al îmbătrânirii populației, specialiștii au determinat că bilanțul deceselor cauzate de temperaturile ridicate ar crește cu 13%, ceea ce ar însemna 55 de mii de persoane decedate în plus față de statistica actuală.

Cea mai afectată categorie de vârstă ar fi cea a persoanelor de peste 84 de ani.

În concluziile noii cercetări, oamenii de știință au atras atenția că schimbările climatice pot aduce provocări fără precedent pentru sistemele de sănătate publică.

Ministerul Mediului a lansat în consultare publică ghidurile pentru programele ”Casa Verde Fotovoltaice” și ”Rabla pentru tractoare”

Autor

Cristina Antal

-

30 august 2024

Ministrul Mircea Fechet a anunțat că ieri, 29 august, a fost lansată consultare publică pentru programele ”Casa Verde Fotovoltaice” și ”Rabla pentru tractoare”.

La eveniment a participat Laurențiu-Adrian Neculaescu, președintele Administrației Fondului pentru Mediu.

În 2024, Programul Casa Verde Fotovoltaice are un buget de 2 miliarde de lei

Potrivit declarațiilor făcute de ministrul Mediului din România, Casa Verde Fotovoltaice vine cu noutăți importante anul acesta.

Ministerul Mediului a majorat finanțarea de la 20.000 la 30.000 de lei și, pentru prima dată, va susține achiziționarea de acumulatori.

Astfel, beneficiarii vor putea stoca energia produsă pe timpul zilei și o vor putea folosi seara și noaptea, având parte de mai multă independență energetică și facturi mai mici.

Programul are un buget de 2 miliarde de lei și va sprijini peste 60.000 de români să își instaleze panouri fotovoltaice.

Ministrul Mediului: ”Rabla pentru tractoare este o premieră absolută!”

”Lansăm un program pilot prin care sprijinim producătorii agricoli să achiziționeze tractoare și utilaje agricole autopropulsate noi, mai puțin poluante. Este pentru prima dată când finanțăm astfel de echipamente, iar vestea bună este că avem și producători locali care pot beneficia de această oportunitate. Sprijinul variază între 65% și 80%, în funcție de vârsta și categoria fermierilor, cu o finanțare maximă de 55.000 de euro pentru un tractor”, se arată în comunicatul publicat de ministrul Mircea Fechet.

Schimbările climatice și-ar avea rădăcinile în imperialism și capitalism, potrivit unui autor din India

Autor

Ionuț POPESCU

-

30 august 2024

imperialismul si capitalismul ar fi produse de schimbarile climatice — Sursă - Freepik

Schimbările climatice ar putea fi un produs al imperialismului și colonialismului, potrivit The Conversation.

Amitav Ghosh este un autor celebru din India care a scris pe larg despre moștenirile colonialismului și etractivismului. În cărțile sale, el abordează problemele migrației, globalizării, violenței comerciale în contextul comerțului cu opiu din secolul al XIX-lea.

În noua sa carte, The Nutmeg’s Curse: Parables for a Planet in Crisis (Blestemul Nucșoarei: Pilde pentru o Planetă în Criză), Ghosh explorează posibilitatea ca schimbările climatice să se tragă din imperialism și capitalism.

În general, imperialismul se referă la dominarea altor țări prin forță militară și colonizare. În cele mai multe cazuri, mediul e distrus pentru a satisface interesele coloniale. În capitalism, proprietatea asupra industriei este privată, iar actorii implicați sunt mânați de profit și creștere constantă. În acest sistem, în ultimii 200 de ani, ei s-au bazat p arderea cobustibililor fosili.

Ghosh încearcă să arate că distrugerea mediului este cheia capitalismului, la fel cum s-a întâmplat în colonialism.

Schimbările climatice și-ar avea rădăcinile în imperialism și capitalism

Ceea ce Ghosh arată clar este că violența și distrugerea mediului sunt cheia capitalismului, așa cum au fost pentru colonialism.

Economistul Imraan Valodia consideră că „Ghosh ne provoacă să gândim mai profund la rolul cuceririi și al violenței în modelarea crizei planetare cu care ne confruntăm“.

Cercetătoarea Julia Taylor e de părere că „povestea nucșoarei este una dintre multele cuceriri atât a oamenilor, cât și a pământului în timpul colonizării. Aceasta a dus la revoluția industrială și la explozia emisiilor de gaze cu efect de seră“.

În zilele noastre, aceste cuceriri iau forme diferite. Dar ele continuă, mai ales în contextul mineritului și al extractivismului.

„Ghosh urmărește istoria condimentului de uz casnic – nucșoară – până la originile sale în Insulele Banda din Indonezia. El folosește analogia nucșoarei pentru a explica modul în care colonizarea pământului și a oamenilor a dus la dezastrul climatic“, a zis Valodia.

Capitalismul ar trebui regândit, susțin oamenii de știință

Nucșoara a fost recoltată din copacii din Insulele Banda și comercializată timp de secole. Odată cu creșterea valorii condimentelor, diferite țări europene au căutat să revendice drepturi exclusive asupra comerțului cu nucșoară în Insulele Banda. Chiar și așa, populația locală a rezistat. Cu toate acestea, în 1621, reprezentanții Companiei Olandeze a Indiilor de Est au ales să distrugă așezările populației Bandanese. Ei au masacrat și au înrobit pe oricine a încercat să fugă, pentru a obține controlul asupra comerțului cu nucșoară.

„Ghosh argumentează în The Nutmeg’s Curse: Paraboles for a Planet in Crisis că discuția despre schimbările climatice, ca și despre fiecare aspect al crizei planetare, tinde să fie dominată de problema capitalismului și a altor probleme economice; geopolitica“, a precizat Taylor.

Pentru a răspunde schimbărilor climatice, trebuie să regândim aceste sisteme dominante și relațiile cu pământul și mediul. Acest lucru poate fi legat de necesitatea de a aborda inegalitatea și dinamica puterii dacă vrem să avem vreo speranță de a aborda schimbările climatice, mai spun Taylor și Valodia..

Chipul Războiului: o descoperire impresionantă și atroce, făcută publică de arheologi

Autor

Cristina Antal

-

30 august 2024

Bătălia de la Visby, purtată în 1361 pe insula suedeză Gotland, a fost unul dintre cele mai brutale și memorabile conflicte din istoria europeană. Chipul unui bărbat care a pierit în această bătălie servește drept o amintire cutremurătoare a naturii feroce și adesea haotice a războiului medieval.

Mai mulți fermieri și oameni simpli au fost nevoiți să lupte cu o armată daneză foarte bine echipată pentru a-și proteja orașul

Bătălia a avut loc în timpul invaziei daneze conduse de regele Valdemar IV, când apărătorii orașului Visby, compuși în principal din fermieri și orășeni locali, s-au confruntat cu o armată daneză bine echipată.

Urmările sângeroase ale bătăliei au dus la îngroparea în grabă a aproape 2.000 de apărători în afara zidurilor orașului, mulți dintre ei încă îmbrăcați în armură.

Excavațiile arheologice din secolul al XX-lea au scos la lumină aceste gropi comune, dezvăluind rămășițe bine conservate care au oferit informații neprețuite despre viețile și morțile celor care au luptat.

Chipul bărbatului descoperit printre aceste rămășițe este deosebit de impresionant, permițându-ne să ne conectăm cu suferința și sacrificiul unui om din trecutul îndepărtat

În egală măsură, chipul său oferă o față umană narațiunilor istorice adesea abstracte.

Această descoperire nu doar subliniază brutalitatea bătăliei de la Visby, ci servește și ca un memento emoționant al costului uman al conflictelor.

Conservarea acestor rămășițe, împreună cu armele și armura găsite alături de ele, a transformat Bătălia de la Visby într-un loc crucial pentru studiul războiului medieval și al istoriei sociale din acea perioadă.

Explorarea unor astfel de momente din istorie prin fotografie și mass-media ne permite să înțelegem mai bine trecutul, apropiindu-ne de indivizii care au trăit, au luptat și au murit în aceste evenimente cruciale.