6.6 C
București
sâmbătă, 21 martie, 2026
Acasă Blog Pagină 574

Cresc amenzile în 2023 pentru raportările false la colectarea selectivă

Sursa foto Pixabay
Sursa foto Pixabay

 România este departe de a fi fruntașă la reciclarea ambalajelor pe care producătorii le pun pe piață, rezultă din calculele Comisiei Europene. Din cifrele obținute în urma controalelor inspectorilor Administratiei Fondului de Mediu, începând cu 2015 și până în prezent, rezultă că românii își fură singuri căciula și când vine vorba de reciclare.

Verificările au scos la iveală faptul că  numărul deșeurilor de pe piață raportate de producători nu concordă cu cantitatea reciclată de  populație, motiv pentru care au început să curgă amenzile, încă din 2015. Din cauza unei legislații deficitare care a dus la contestarea amenzilor în instanță, procedura a fost un pic îngreunată. Însă, odată cu noile directive UE, legislația românească în privința deșeurilor și a reciclării, a căpătat claritate.

800 euro/t, amenda pentru deșeurile nereciclate. De ce e necesară colectarea selectivă

Foto descriptiv, Sursa Pixabay
Foto descriptiv, Sursa Pixabay

Așa că, de acum înainte, atât  Organizațiile care Implementează Obligațiile privind răspunderea extinsă a Producătorilor (OIREP) sau, mai pe românește,  sistemul prin care statul gestionează această activitate, cât și producătorii, urmează să plătească amenzi dacă raportările din teren nu concordă cu acela din scripte. Lucru care nu este deloc îmbucurător pentru romanul de rând care plătește factură la gunoi, pe de o parte, dar mai achita indirect, din buzunar, și amenzile pe care Statul Român și producătorii le vor plăti pentru fiecare tonă de deșeu nereciclat.

Estimările arată că România va plăti în 2023 o amendă de 800 euro/tonă pentru cele 250 000 tone deșeuri nereciclate din cele 500 000 tone anunțate de producători a fi pe piață. Banii se vor achita de la buget, însă producătorii vor dori să-și acopere banii dați pe amenzi. Lucru care se va resimți în prețul mărfii de pe raft. Statul Român, la rândul lui, trebuie să-și optimizeze metoda de a determina administrațiile publice locale, prin controale mai multe și mai serioase, să raporteze cifrele corecte, pentru evitarea oricăror alte penalități.

Programul Rabla, dăunător pentru Mediu? Concluziile Asociației 2Celsius

foto: captură video Youtube

Asociația 2Celsius a prezentat raportul „Impactul social al schemelor de reînnoire a parcului național auto: programele Rabla și Rabla Plus”, care arată că programele derulate de AFM, despre care am relatat și noi, nu sunt accesibile pentru majoritatea populației și nu aduc beneficii Mediului.

ȘtireaVerde.ro a consultat acest studiu, finanțat de European Climate Foundation și prezintă câteva dintre concluziile de care pot ține cont autoritățile.

Iată ce a constatat Asociația 2Celsius. De ce nu este eficient programul Rabla:

Documentele oficiale ale AFM nu prezintă o strategie sau o viziune de impact socio-economic, care să includă ținte pentru protejarea cetățenilor vulnerabili.

Programul nu rezolvă problema mobilității, numărul în creștere de proprietari de mașini sugerează și că populația României își dorește un nivel de mobilitate și acces peste ceea ce oferă în prezent sistemul de transport în comun – fie el public sau privat.

În forma sa actuală, cei peste peste 5 miliarde de lei banii din AFM (contribuții publice) susțin oamenii cu venituri peste media națională și ajung să contribuie într-un mod mai evident și ușor de înțeles la profiturile producătorilor și distribuitorilor de mașini decât la bunăstarea, mobilitatea și accesul la servicii de bază a oricărui alt cetățean.

Programul Rabla, dăunător? Ce măsuri ar trebui să ia Ministerul Mediului

Studiul Asociației2Celsius arată că, programul Rabla este toxic Pentru Mediu, benefic doar pentru industria auto.

Reprezentanții acestei organizații nonguvernamentale au cerut Ministerului Mediului să ia măsuri  precum taxarea poluării și restricționarea importului de mașini second-hand vechi, fără de care, programul Rabla nu își poate atinge obiectivul declarat de reînnoire a parcului auto, susțin reprezentanții Asociației 2Celsius.

Programul Rabla Plus a fost conceput să scoată din circulație mașinile mai vechi de 8-15 ani, însă, în perioada 2018-2020, au fost înmatriculate 1.7 milioane de autovehicule, dintre care aproximativ 75% sunt second-hand, cu un mare grad de poluare. Cu alte cuvinte, în doar trei ani au fost puse pe piață cel puțin tot atâtea mașini mai vechi de 15 ani câte a reușit programul Rabla/Rabla Plus să caseze.

Până la acest moment, Ministerul Mediului nu a exprimat un punct de vedere cu privire la acest raport.

„Acord istoric“ la COP15, după ce s-a convenit protejarea a 30% din natura de pe Pământ până în 2030. Țările din Africa ar fi, totuși, dezavantajate de înțelegere

Sursă: Unsplash

Un obiectiv de a proteja 30% din natura de pe Pământ până la sfârșitul acestui deceniu și un accent deosebit pe drepturile indigene a fost convenit la Conferința Națiunilor Unite asupra Biodiversității (COP15). Inițiativa a fost lăudată de grupurile de mediu și de politicieni, potrivit The Guardian.

Textul final a fost convenit, după două săptămâni de negocieri ale ONU privind biodiversitatea, existând un sprijin substanțial, pentru protejarea a 30% din mediul natural al Terrei până la sfârșitul deceniului, pentru reformarea subvențiilor în valoare de 500 de miliarde de dolari care dăunează mediului și pentru luarea de măsuri urgente privind dispariția speciilor.

„Ambiția globală convenită la COP15, de a opri și inversa pierderea biodiversității până în 2030, este vitală dacă vrem să întoarcem cursul planetei”, a spus Mike Barrett, directorul executiv pentru știință și conservare la WWF-UK.

„Triplarea finanțării internaționale pentru țările în curs de dezvoltare, obiectivele de conservare pentru a stopa dispariția speciilor și drepturile popoarelor indigene sunt pietrele de temelie ale acordului”, a mai explicat el.

Aportul adus de populațiile indigene pentru protejarea naturii a fost evidențiat și de Viviana Fugueroa, reprezentant al Forumului Internațional Indigen pentru Biodiversitate (IIFB), care a lăudat accentul pus pe apărarea acestora.

„Acum ei recunosc că indigenii pot contribui și la conservarea biodiversității. Pentru noi, este ca o schimbare de paradigmă. Ei recunosc acest rol important care era invizibil până de curând”, a spus Viviana Figueroa.

Christophe Béchu, ministrul francez pentru tranziție ecologică, care a condus delegația sa, a numit conferința ca fiind „un acord istoric”.

„Nu este ceva minor. Este ceva cu obiective foarte precise și cuantificate privind pesticidele, reducerea disparițiilor de specii și eliminarea subvențiilor dăunătoare”, a spus el.

„Mulți dintre noi și-au dorit mai multe lucruri în text și mai multă ambiție, dar am primit un pachet ambițios!

Avem 30×30. Acum șase luni, cine ar fi crezut că putem obține 30×30 la Montreal? Avem un acord pentru a opri și a inversa pierderea biodiversității, pentru a lucra la restaurare, pentru a reduce utilizarea pesticidelor. Acesta este un progres extraordinar”, a declarat ministrul canadian al mediului și schimbărilor climatice, Steven Guilbeault.

Tensiuni între China și Republica Democrată Congo

Totuși, finalul conferinței Organizației Națiunilor Unite s-a terminat rău, după ce mai multe țări s-au plânsă că acordul a fost promovat într-un mod nedemocrat de China. Au existat voci care au spus că acest lucru ar putea submina acordul, care nu este obligatoriu din punct de vedere juridic și se bazează pe bunăvoință și încredere între țări, inclusiv multe din Africa, unde se află unele dintre cele mai bogate ecosisteme rămase de pe planetă.

„Din punct de vedere legal, s-a făcut. Din punct de vedere moral, ce pot spune? S-a terminat”, a spus Lee White, ministrul mediului din Gabon.

„Mi-am petrecut trei ani din viață pe acest proces și sunt la fel de enervat ca oricine. Nu ar trebui să fie așa. China a stricat totul”, a spus un negociator, care a precizat că este îngrijorat dacă țările care s-au opus vor fi de acord să lucreze și să implementeze ceea ce s-a stabilit. Bazinul Congo reprezintă aproximativ 60% din teritoriul Republicii Democrate Congo și este unul dintre ecosistemele cheie pe care acordul 30×30 va trebui să le protejeze.

Huang Runqiu, ministrul chinez al Mediului, a părut să nu țină seama de obiecțiile delegației Republicii Democrate Congo, declarând că acordul a fost aprobat.

Comentariile reprezentanților din Republica Democrată Congo (RDC) cu privire la responsabilitatea națiunilor dezvoltate de a finanța conservarea în țările în curs de dezvoltare nu au fost considerate o „obiecție formală”, deoarece nu s-au folosit cuvinte specifice, chiar dacă cei din RDC nu sprijină acordul, a spus secretariatul.

Poveștile pozitive de Mediu din anul 2022. Sunt reale și au forța exemplului

Sursă - Unsplash

Criza climatică reprezintă o problemă care stârnește un sentiment de lipsă de speranță și de emoție generală cu privire la ceea ce urmează să se întâmple. Cu toate acestea, Euronews a întocmit o listă ale celor mai pozitive evenimente de Mediu care au marcat anul 2022.

Povești pozitive de mediu din luna decembrie

– Comunitatea hindusă Bishnoi, care are peste 1,5 milioane de adepți, a luptat pentru a proteja mediul de mai bine de 500 de ani. Comunitatea crede în sacralitatea oricărei vieți, evitând carnea și tăierea copacilor

– Uniunea Europeană a anunțat un acord pentru impunerea unui tarif la dioxid de carbon asupra importurilor de bunuri poluante precum oțel și ciment.

Acesta este cunoscut sub numele de „Mecanismul de ajustare a frontierei de carbon” (CBAM) și va acoperi importurile industriale din cele 27 de state membre ale blocului, vizând mai întâi produsele cele mai poluante.

– Cercetătorii au construit o nouă baterie cu o capacitate de stocare a energiei de patru ori mai mare decât a litiului. Aceasta este realizată din sulf de sodiu, un tip de sare topită care poate fi procesată din apa de mare, iar acumulatorul este mai ieftin și mai ecologic decât opțiunile existente.

– Belgia va impune noi taxe pentru avioanele mai vechi și mai zgomotoase, precum și pentru avioanele private și zborurile pe distanțe scurte, potrivit unui comunicat al guvernului.

– O centrală uriașă de captare a carbonului a primit autorizația de planificare în Marea Britanie. Aceasta ar putea elimina 1,5 milioane de tone de CO2 pe an.

– Țestoasa Jonathan a fost declarată cel mai bătrân animal terestru viu din lume. Aceasta a sărbătorit 190 de ani de viață și este un exemplar de țestoasă gigantică din Seychelles.

– Franța interzice zborurile interne pe distanțe scurte în favoarea călătoriilor cu trenul. Comisia Europeană a aprobat eliminarea zborurilor între orașele în care călătoria cu trenul durează mai puțin de două ore și jumătate.

– Trei universități din Marea Britanie au interzis companiilor de combustibili fosili să facă recrutări în campusurile universitare. Universitatea Bedfordshire, Universitatea de Arte din Londra și Universitatea Wrexham Glyndwr au promis că vor încheia toate relațiile cu cei din industria de petrol, gaze și minerit.

Povești pozitive de mediu din noiembrie 2022

– McDonald’s a început să folosească ambalaje reutilizabile. Fotografiile cu acestea au devenit virale în noiembrie, utilizatorii observând designul retro al acestora.

– Premieră în Barcelona, unde a fost implementat proiectul „bicibus”, prin care sute de copii vor merge la școală în siguranță, într-un convoi de biciclete.

– Oficiul Poștal din Franța folosește biciclete pentru a încerca să își reducă emisiile de carbon cu 30% până în 2025. Poșta speră să ajungă la livrări 100% fără carbon în 22 de orașe franceze.

– În SUA, sursele regenerabile sunt pe cale să producă mai multă energie decât cărbunele în acest an.

– O casă imprimată 3D, complet reciclabilă, făcută din „făină de lemn”, a fost prezentată de cercetători. Aceasta a fost construită de o echipă de la Universitatea din Maine, SUA, și e realizată din fibre de lemn și bio-rășini rămase de la fabrici de cherestea.

– Noi cercetări sugerează că plantele pot transmite adaptarea la climă descendenților lor. Studiul publicat în revista Trends in Plant Science a constatat că „amintiri” despre supraviețuire într-o lume în schimbare sunt transmise prin ceva numit epigenetică. Cercetătorii speră că descoperirea îi va ajuta pe oamenii de știință să înțeleagă modul în care inteligența plantelor luptă împotriva schimbărilor climatice.

– Guvernul britanic a anunțat fonduri de aproape 7 miliarde de euro pentru izolarea locuințelor. Activiștii grupului de protest Insulate Britain au sărbătorit angajamentul drept „o victorie pentru oamenii obișnuiți în rezistența civilă”.

– Recifele din Hawaii vor fi reparate după uragane datorită poliței inovatoare de asigurare a coralilor. Un ONG din SUA a plătit asigurări pentru a ajuta la repararea recifelor de corali din Hawai’i după uragane și furtuni tropicale. Este prima politică de acest gen din țară.

– O nouă tehnologie dezvoltată în Australia poate extrage substanțe chimice dăunătoare pentru totdeauna din apa de ploaie. Utilizează lumina soarelui și procese chimice pentru a separa substanțele din apă care pot fi apoi îndepărtate de pe suprafață.

– Organismul de supraveghere al mediului al ONU va lansa o bază de date publică cu scurgerile globale de metan detectate de sateliții spațiali. Noul program va încuraja companiile și guvernele să reducă emisiile ridicate de gaze cu efect de seră.

– Ouăle pot fi folosite pentru a filtra microplasticele și sarea din apă, arată cercetările. Albușurile pot elimina sarea și microplasticele din apa de mare cu o eficiență de 98% și, respectiv, 99%.

– Schimbările climatice exacerbează pierderea terenurilor arabile,dar fermierii indieni luptă împotriva acestui proces de deșertificare cu tehnici naturale.

– COP27 oferă 15 milioane de euro pentru a proteja recifele de corali din Egipt. Recifele de corali Sharm El Sheikh, care atrag turiștii în zona Mării Roșii, sunt printre cele mai pline de biodiversitate din lume. Ele găzduiesc peste o mie de specii diferite de pești și aproximativ 350 de specii de corali.

– Uniunea Europeană a încheiat un acord pentru obiective obligatorii de reducere a emisiilor pentru sectoare precum transportul rutier, agricultura, clădirile și deșeurile. Aceste obiective mai stricte măresc reducerea emisiilor la care fiecare națiune se angajează în următorii ani.

– În San Francisco, o serie de inițiative de mediu abordează poluarea aerului și congestionarea traficului.

– S-a confirmat existența porumbelului fazan cu ceafa neagră, care a fost văzut ultima dată acum 140 de ani. În ciuda observărilor ocazionale făcute de vânători, existau temeri că animalul ar fi dispărut.

– ONU va aloca 3,1 miliarde de euro în construirea unor sisteme de avertizare timpurie împotriva dezastrelor climatice.

– La COP27, peste 25 de țări au lansat o comisie prin care să se tragă reciproc la răspundere pentru angajamentul de a pune capăt defrișărilor până în 2030, promițând finanțare suplimentară pentru acest efort. Noul grup, care include țări precum Japonia, Pakistanul, Regatul Unit și altele, totalizează aproximativ 35% din pădurile lumii.

Povești pozitive de mediu din octombrie 2022

– Noul președinte Lula s-a angajat să pună capăt defrișărilor din Amazon după victoria din alegeri.

– Norvegia și-a ridicat obiectivul de reducere a emisiilor legate de climă la cel puțin 55% până în 2030.

– Începând din 2025, o nouă lege din Germania va cere producătorilor de produse care conțin plastic de unică folosință să plătească într-un fond central administrat de guvern. Fondul va colecta aproximativ 450 de milioane de euro în primul an, ceea ce va contribui la costul curățării gunoiului din spațiile publice

– Primul sat din India alimentat integral cu energie solară ajută locuitorii să economisească timp și bani. E vorba de satul Modhera din statul Gujarat din vestul Indiei.

– Au fost decernate Premiile Comedy Wildlife Photography Awards 2022. Finaliștii Premiilor de fotografie Comedy Wildlife de anul acesta au prezentat cele mai amuzante imagini cu animale, de la un somon care plesnește un urs și până la o zebră într-o ipostază indecentă.

– China plănuiește să construiască cel mai mare parc eolian din lume, o instalație atât de mare încât ar putea alimenta întreaga Norvegie.

– Lloyds, cea mai mare bancă națională din Marea Britanie, a anunțat că nu va finanța noi zăcăminte de petrol și gaze.

– Tigrii, elefanții și leoparzii din Asia sfidează 12.000 de ani de tendințe de extincție și reușesc să trăiască în armonie alături de oameni, arată o nouă cercetare.

– Lămpile solare fabricate din deșeuri electronice s-au dovedit a fi o soluție pentru întreruperile de curent din Nigeria.

– Cercetătorii de la Universitatea Flinders din Australia au colaborat cu un dezvoltator german de biomateriale pentru a crea o alternativă durabilă la ambalajele din plastic rezistente la ulei.

Biopolimerul pe bază de alge marine este la fel de reciclabil ca și hârtia și poate fi folosit pentru a împacheta burgeri, cartofi prăjiți și pepite grase.

– Un pui de zimbru s-a născut în Marea Britanie pentru prima dată în mii de ani.

– Primul sat alimentat cu energie solară din India dă un exemplu de „reconciliere între omenire și planetă”, potrivit secretarului general al ONU, Antonio Guterres.

– Pentru prima dată, copiii au avut un spațiu oficial la conferința ONU privind schimbările climatice din Egipt, în noiembrie. Noul Pavilion pentru Copii și Tineret la COP27 le-a permis să poarte discuții și briefing-uri de politici.

– Fermierii francezi acoperă culturile cu panouri solare pentru a produce alimente și energie în același timp

– Guvernul Regatului Unit a recunoscut că planul său de reducere a emisiilor de carbon este inadecvat și acum trebuie să vină cu unul mai bun.

– Obiectivele de decarbonizare și trecerea la energie din surse regenerabile s-au accelerat în unele țări ale UE, deoarece încearcă să-și reducă dependența ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina.

Blocul comunitar european speră acum să atingă 82% energie curată până în 2030. Dar o mână de națiuni din UE accelerează eliminarea treptată a combustibililor fosili, încercând să atingă 100% energie curată până la sfârșitul deceniului, potrivit Energy.

– Gospodăriile europene au o medie de 74 de aparate electrice, conform Forumului Waste Electrical and Electronic Equipment Forum (WEEE). Chiar și defecțiunea unui singur articol ar putea fi foarte costisitoare. Astfel au apărut, Repair Café, locuri speciale unde pot fi reparate electrocasnicele.

– Norvegia va reduce poluarea cu prima rețea de transport public cu emisii zero din lume. Oslo este pe cale să devină prima capitală din lume cu un sistem de transport public complet electric.

– Europa ar putea într-o zi să fie alimentată de panouri solare gigantice care orbitează planeta. Agenția Spațială Europeană (ESA) a dezvăluit un plan pentru a colecta energia soarelui în spațiu și a o transmite înapoi pe Pământ.

– Sarah Merrick de la Ripple Energy a început să ajute oamenii să dețină în comun o turbină eoliană.

– Sursele regenerabile alimentează 100% din cererea de energie electrică a Greciei.

– Energiile regenerabile au economisit 230 de milioane de tone de emisii de CO2 până în octombrie 2022

– Chiar dacă deșertul Atacama din Chile este cel mai însorit și cel mai uscat loc de pe pământ, recent au înflorit niște specii rare de flori. Guvernul chilian a fost determinat astfel să numească această regiune drept al 44-lea parc național pentru a proteja acest fenomen natural.

– Taiwan folosește spațiile neutilizate de la metrou pentru a cultiva alimente durabile, curate și organice.

– O fabrică indiană reciclează mucuri de țigară în umplutură pentru jucării moi.

– Primul reactor comercial de fuziune nucleară din lume va fi pus în funcțiune până în 2040, a promis guvernul Regatului Unit.

– Green Galatasaray. Echipa de fotbal din Turcia economisește aproape 400.000 de euro cu ajutorul acoperișul său solar

– Unele dintre cele mai emblematice ciocolate din Marea Britanie primesc o schimbare de stil ecologic. După 86 de ani, ciocolata Quality Street nu va mai fi împachetată în folie colorată și ambalaje din plastic. În schimb, produsele Nestlé vor fi împachetate în hârtie cerată reciclabilă.

Cultivatorii olandezi de flori reduc costurile folosind gunoi de grajd în loc să cumpere azot. Procedând astfel, fermierii scapă de surplusul de azot, iar horticultorii folosesc mai puțin gaz.

– Castorii au devenit o specie protejată în Anglia, la 400 de ani după ce au fost vânați până la dispariție.

Povești pozitive de mediu din septembrie 2022

– Energia solară ar putea fi stocată într-o zi în pământ. O resursă naturală abundentă este folosită de cercetătorii de la Universitatea Cardiff pentru a ajuta la rezolvarea problemei stocării energiei regenerabile. Un nou proiect „aventuros” pentru a crea o „baterie de sol” folosește viața microbiană a Pământului pentru a transfera energie. Aceasta e una dintre zecile de idei strălucitoare care tocmai a primit un impuls major de finanțare de la guvernul Regatului Unit.

– Unul dintre cele mai avansate feriboturi electrice de pasageri din lume ar putea lega în curând Belfast și Bangor din Irlanda de Nord. Navele vor „zbura deasupra apei”.

– Calul lui Przewalski ar putea fi salvat cu ajutorul clonării. Dispărut în sălbăticie, calul lui Przewalski a supraviețuit în ultimii 40 de ani aproape în întregime în grădinile zoologice din întreaga lume.

– Urșii, lupii și zimbrii revin în toată Europa, au dezvăluit noi cercetări. Animalele se numără printre cele 50 de specii în expansiune urmărite în noul raport European Wildlife Comeback.

– Zeci de soluții inteligente au fost lansate în cadrul unui proiect finanțat de UE numit RUGGEDISED, care urmărește să decarbonizeze trei orașe și să inspire multe altele. Umeå, Rotterdam și Glasgow au fost transformate în „orașe inteligente” pe baza unor idei simple despre digitalizarea transportului, a clădirilor și a altor infrastructuri.

– Rețeaua europeană a satelor cu berze (ESVN) reprezintă un grup de 15 sate din 15 țări europene diferite, toate având în vedere interesul berzei albe. Acestea își construiesc cuiburile pe acoperișuri, merg în grădinile oamenilor și, în cele din urmă, devin parte din viața lor de zi cu zi.

– Spania a acordat statutul de persoană celei mai mari lagune cu apă sărată din Europa, în premieră pe continent. Laguna Mar Menor a suferit dispariții masive ale vieții marine din cauza degradării cauzate de dezvoltarea coastelor și agricultura locală.

– În septembrie, Danemarca a devenit prima țară care a oferit compensații pentru „pierderi și daune” celor din regiunile cele mai vulnerabile climatice ale lumii.

– O japoneză și-a luat rămas bun de la facturile la energie pentru totdeauna. Chikako Fujii, în vârstă de 62 de ani, rezident în Tokyo, nu a plătit o factură de electricitate de 10 ani. Chikako nu are televizor, cuptor, mașină de spălat sau aer condiționat. Singurele electronice pe care le deține sunt alimentate de patru panouri solare, montate pe balconul ei.

– Banca Centrală Europeană (BCE) a declarat luni că va acorda corporațiilor scoruri climatice înainte de a-și cumpăra obligațiuni și intenționează să acorde prioritate celor care fac mai mult pentru a dezvălui și reduce emisiile de gaze cu efect de seră.

– Oamenii de știință prevăd că gaura din stratul de ozon se va închide în următorii 50 de ani
În 1987, la doar șapte ani după ce oamenii de știință au descoperit că substanțele chimice produse de om dăunează stratului de ozon, a fost semnat Protocolul de la Montreal pentru a încerca să se reducă cantitatea de substanțe chimice dăunătoare din atmosferă.

– Studenții olandezi au inventat o mașină cu emisii zero care captează carbon în timp ce merge.

– Un nou proiect ar putea aspira milioane de tone de carbon din aer până la sfârșitul deceniului. O nouă fabrică din Wyoming ar putea schimba jocul în cursa pentru încetinirea încălzirii globale

Până în 2030, „Proiectul Bison” speră să capteze cinci milioane de tone de CO2 pe an, aproximativ echivalentul a 5 milioane de zboruri dus-întors între Londra și New York.

– Fondatorul miliardar al Patagonia a fost lăudat pentru campania care ajută la combaterea schimbărilor climatice.

Yvon Chouinard, care a fondat brandul de îmbrăcăminte cu aproape 50 de ani în urmă, transferă proprietatea familiei sale într-un trust caritabil, făcând din Pământ unicul acționar și beneficiar al oricăror profituri care nu au fost reinvestite în afacere.

– Unul din 5 adolescenți va câștiga aproape 10.000 de euro pentru a-și dezvolta propria soluție la schimbările climatice. O aplicație care detectează boli în culturi și un instrument care folosește solzi de pește pentru a recupera metalele grele din apele uzate sunt doar două dintre ideile strălucitoare ale finaliștilor Premiului pentru Clima pentru Copii din acest an.

Tinerii cu vârste cuprinse între 12 și 17 ani și-au prezentat soluțiile de mediu și climat la competiția Children’s Climate Foundation, fondată de furnizorul suedez de energie regenerabilă Telge Energi.

– Rechinii roșeni se învârt în cercuri în căutarea dragostei, au descoperit oamenii de știință.

– Lahti, Finlanda, a invitat un grup de rezidenți locali să încerce un „plan de sănătate planetară” pentru a vedea dacă a face alegeri mai ecologice ar putea fi benefic pentru sănătate.

Emisiile de carbon ale participanților și starea generală de sănătate au fost urmărite înainte și după experiment. Unul dintre participanți, al cărui plan s-a concentrat pe atenție și recuperare, a înregistrat o reducere cu 58% a nivelului său de epuizare.

– În ciuda creșterii costurilor bateriilor, companiile auto lansează vehicule electrice mai accesibile.

General Motors a dezvăluit viitorul Chevrolet Equinox EV, un SUV mic cu un preț de pornire estimat de aproximativ 30.000 USD (29.500 EUR) – semnificativ mai ieftin decât media actuală de aproximativ 65.000 USD (64.000 EUR) și o autonomie per încărcare de 400 km.

– Schimbarea mașinilor de cosit zgomotoase și care consumă combustibil cu o coasă simplă ar putea promova atenția, reconectarea cu natura și conservarea faunei sălbatice. În Marea Britanie Leicestershire și Rutland Wildlife Trust inițiază un proiect de trei ani, investind în coase, recrutând voluntari și identificând pășunile care sunt greu accesibile pentru mașini sau au nevoie de o abordare diferită pentru a-și proteja biodiversitatea.

– Energia solară a reprezentat 12,2% din energia electrică produsă în Uniunea Europeană în această vară – cea mai mare pondere înregistrată, potrivit unui nou raport. Această putere ar fi costat până la 29 de miliarde de euro dacă ar fi provenit de la centralele de ardere a gazelor naturale, potrivit analiștilor de la think tank-ul energetic Ember.

– Cercetătorii au analizat cele mai frecvent recomandate „alimente care stimulează imunitatea” pe motoarele de căutare de pe internet. Și se pare că 83% din cele 2.556 de recomandări au fost pe bază de plante.

– Orașul olandez Haarlem interzice reclamele pentru carne în spațiile publice, în ceea ce este salutat ca o premieră mondială.

– Păstăile de aluminiu și plastic utilizate în aparatele de cafea sunt o sursă dăunătoare de deșeuri pentru mediu.

Acum, compania elvețiană Migros a lansat o alternativă presupusă „ecologică” la acestea. „Bilele de cafea” sunt sfere de cafea pre-măcinate, condensate, care se dizolvă într-o mașină asemănătoare unei capsule.

„CoffeeB rezolvă problema deșeurilor de capsule și are un gust la fel de bun ca cafeaua tradițională în capsulă”, spune șeful companiei Frank Wilde.

– Câinii pot adulmeca peștii invazivi din lacuri fără să-i vadă, sugerează o nouă cercetare. Oamenii de știință au descoperit un nou instrument în lupta împotriva speciilor invazive, nasul puternic al celui mai bun prieten al omului.

– Primul feribot cu emisii zero din lume navighează între Marsilia și Corsica

– Cea mai bătrână broască țestoasă cu două capete din lume a aniversat 25 de ani

– Un tribunal sud-african i-a interzis companiei Shell să caute combustibili fosili de-a lungul Coastei Sălbatice a țării, o decizie salutată de militanți drept o „victorie masivă” pentru planetă.

– O fermă ecologică de mere din vestul Germaniei a găsit o modalitate întreprinzătoare de a-și proteja produsele în timpul verii neobișnuit de fierbinți din acest an. Aceasta a câștigat o a doua sursă de venituri în acest proces. Panourile solare umbresc livezile, permițându-i proprietarului să profite la maximum de terenul său.

– Singura centrală electrică pe cărbune rămasă din Hawaii a fost închisă în septembrie, după 30 de ani de funcționare, eliminând cea mai murdară sursă de electricitate a statului. Instalația a produs până la o cincime din energia electrică de pe insula Oahu.

Povești pozitive de mediu din august 2022

– Inginerii din SUA au inventat un nou tip de rășină din materialul care acoperă paletele turbinelor eoliene. Acesta ar putea fi reutilizat pentru a face blaturi, faruri de mașini, scule electrice, scutece și chiar jeleuri.

– Cea mai rară broască țestoasă de pe planetă a eclozat prima dată în 75 de ani, în Louisiana. Este prima dată când broasca țestoasă Kemp Ridley eclozează în apele Chandeleur în 75 de ani.

– Franța oferă 4.000 de euro pentru a schimba mașinile cu biciclete electrice și ia în considerare interzicerea avioanelor private

– Un număr tot mai mare de proprietari de vehicule electrice (EV) aleg să închirieze și să pună la dispoziție prize de încărcare în încercarea de a învinge creșterea prețurilor și de a-și crește veniturile.

– Franța devine prima țară europeană care interzice reclamele pentru combustibili fosili

– Oamenii de știință au inventat o alternativă ieftină din aluminiu-sulf la bateriile cu litiu-ion Cercetătorii de la MIT au creat o nouă baterie fabricată din aluminiu și sulf. Aluminiul este al doilea cel mai abundent metal de pe planetă, după fier. Este, de asemenea, ieftin. Sulful este cel mai puțin costisitor element nemetalic.

– Navele cargo ar putea într-o zi să fie alimentate cu „frunze artificiale” care plutesc în larg. Cercetătorii de la Universitatea din Cambridge au proiectat dispozitive ușoare și flexibile care folosesc tehnologia solară pentru a transforma lumina în combustibil.

– Furnicile ar putea înlocui pesticidele dăunătoare și ar putea salva albinele, spun oamenii de știință. un nou studiu a descoperit că furnicile pot proteja culturile de daune la fel de bine ca și pesticidele dăunătoare, la costuri mai mici.

– Panourile solare colorate ar putea face arhitectura verde mai atractivă. Cercetătorii de la American Chemical Society au creat panouri solare care pot prezenta o gamă întreagă de culori, producând în același timp energie la fel de eficient ca și cele tradiționale.

– Energia comunitară este o soluție la creșterea uluitoare a facturilor la energie. În Sardinia, acest sistem i-a făcut pe cetățeni să producă propria lor energie regenerabilă și să împartă veniturile (energie și bani) în comunitate.

– Într-o demonstrație de solidaritate fără precedent, comunitățile din Amazon, ONG-urile și guvernele locale fac echipă pentru a proteja pădurea tropicală din Ecuador.

Denumită Platforma Amazoniană pentru Păduri, Climă și Bunăstare Umană, aceasta își propune să combată schimbările climatice și să protejeze ecosistemele critice și speciile amenințate, încorporând în același timp viziunea naționalităților indigene care trăiesc în regiune.

– Cercetătorii de la Laboratoarele Federale Elvețiene pentru Știința și Tehnologia Materialelor (EMPA) au dezvoltat o baterie de hârtie cu un întrerupător de apă care ar putea fi folosită pentru a alimenta electronice de unică folosință. Deoarece hârtia și zincul sunt biodegradabile, oamenii de știință cred că bateria ar putea ajuta la reducerea impactului asupra mediului al electronicelor de unică folosință.

– Cea mai rapidă navă electrică din lume va porni la Stockholm anul viitor, reducând impactul asupra mediului și timpul de navetă.

Candela P-12 este un „feribot zburător” de 30 de pasageri, care va atinge viteze de 30 de noduri. Se spune că nava este cea mai eficientă din punct de vedere energetic de până acum.

– În India, gheparzii au dispărut de peste jumătate de secol. În august 2022 însă, aceștia au fost readuși pe teritoriul Indiei. Este prima încercare de a muta un carnivor mare pe alt continent cu scopul de a-l reintroduce în sălbăticie.

– Marea Barieră de Corali din Australia dă cele mai bune semne de recuperare a coralilor din ultimii 36 de ani.

– O iguană considerată dispărută a fost „născută din nou” pe insula Galapagos, după aproape două secole de la dispariție

Iguana terestră din Insula Galapagos a fost văzută ultima dată pe Insula Santiago în urmă cu mai bine de 187 de ani. Ecologiștii au stabilit că reptilele au dispărut la nivel local. Acum trei ani, mii de creaturi au fost reintroduse pe insule – iar noi imagini dovedesc că șopârla se reproduce din nou.

– Canada a impus o nouă taxă pentru mașinile de lux, iahturile și avioanele private.

Povești pozitive de mediu din iulie 2022

– Aeroportul Tegel din Berlin va fi transformat într-o comunitate ecologică de 10.000 de persoane. Renovarea ambițioasă de 5 milioane mp „Tegel Projekt” va transforma aeroportul Tegel, dezafectat, într-o comunitate de 10.000 de persoane și 5.000 de apartamente, cu magazine, restaurante, școli și parcuri.

– Un acord la care au ajuns democrații din Senatul SUA ar fi cea mai ambițioasă acțiune întreprinsă vreodată de Statele Unite pentru a aborda încălzirea globală.

Proiectul de lege masiv, care revigorează acțiunile privind schimbările climatice, l-ar putea ajuta pe președintele Joe Biden să se apropie de angajamentul său de a reduce la jumătate emisiile de gaze cu efect de seră până în 2030.

– Apărătorii mediului sărbătoresc o victorie „uriașă” pentru pădurea tropicală „unică” din Tasmania
Ecologiștii care au luat măsuri legale pentru a preveni o haldă de deșeuri toxice într-o zonă a pădurii tropicale Tarkine din Tasmania sărbătorește câștigul în instanță/

– Franța ar putea legaliza utilizarea uleiului de gătit drept combustibil pentru lupta împotriva crizei costului vieții. Utilizarea uleiului de gătit pentru a alimenta motoarele diesel a fost ilegală în Franța până în prezent.

– În timp ce urbaniștii se confruntă cu problema spațială a Rotterdamului, o companie, Wikkelboat, are o idee: case mici, plutitoare, făcute din carton. Protejate cu un strat impermeabil, aceste clădiri mici sunt izolate, durabile și au emisii scăzute ca urmare a producției.

– Facturile de energie din Marea Britanie vor scădea anul viitor datorită investițiilor record în surse regenerabile În iulie, guvernul a investit sume record în surse regenerabile cu capacitatea de a genera până la 11 gigawați de energie. Este suficient pentru a alimenta 12 milioane de case deodată.

– Compania de jucării de renume mondial Mattel a lansat o păpușă a renumitei antropoloage Jane Goodall. Este fabricată din plastic reciclat în proporție de 75%.

– „Bateriile cu nisip” ar putea fi o descoperire cheie în stocarea energiei solare și eoliene pe tot parcursul anului. Energia solară stocată în „baterii de nisip” ar putea ajuta finlandezii să treacă peste iarnă, mai ales după ce Rusia și-a oprit aprovizionarea cu gaz și electricitate.

Noua tehnologie a fost concepută de tinerii ingineri finlandezi Tommi Eronen și Markku Ylönen, fondatorii Polar Night Energy, dar ar putea fi folosită în întreaga lume.

– Fecalele de delfini joacă „un rol important” în a ajuta recifele de corali să supraviețuiască, spune un nou studiu. Acestea ar putea fi cheia pentru salvarea recifelor de corali din lume, potrivit unui nou studiu.

– Avioanele ar putea într-o zi să funcționeze cu bacterii. Bacteriile „streptomyces” creează o moleculă „explozivă” atunci când mănâncă zahăr, iar cercetătorii susțin că ar putea fi folosită drept combustibil alternativ pentru avioane.

– O echipă de cercetare de la universitățile din SUA și China spun că au descoperit o modalitate de a ajuta plantele să supraviețuiască căldurii extreme.

– Floarea soarelui și mangoul uscat sunt cheia supraviețuirii schimbărilor climatice în zona rurală din Zimbabwe.

– Elveția a investit 14 ani și 2 miliarde de euro construind o „baterie de apă”. Aceasta e capabilă să stocheze energie electrică echivalentă cu 400.000 de baterii de mașini electrice

Cu capacitatea de a stoca și genera cantități mari de energie hidroelectrică, bateria va juca un rol important în stabilizarea surselor de energie din Elveția și Europa.

Povești pozitive de mediu din iunie 2022

– Plantarea unui copac sequoia uriaș compensează amprenta de carbon a întregii vieți a unui om.
Editor Euronews Gree, Maeve Campbell, l-a întâlnit pe Henry Emson din „One Life, One Tree” pentru a planta un sequoia uriaș în mediul rural britanic.

– S-a lansat un tampon reutilizabil pentru a ajuta femeile să aibă menstruație fără deșeuri din plastic.

LastPad este un tampon menstrual reutilizabil care „nu face compromisuri în ceea ce privește confortul și protecția”. Vine în trei mărimi (de la prosoape pentru chiloți la tampoane pentru noapte) și este realizat din trei straturi.

– Creștinilor din districtul Oxford din Anglia li se cere să își asume un angajament foarte specific de a proteja mediul.

Episcopul de Oxford, Rt Revd Dr. Steven Croft, a aprobat recent o revizuire a liturghiei oficiale care include următorul text:

„Veți strădui să păstrați integritatea creației și să susțineți și să reînnoiți viața pământului? Cu ajutorul lui Dumnezeu o voi face.”

– Milioane de tone de plastic ajung în ocean în fiecare an, ucigând plante și animale. De aceea, companiile din întreaga lume au dezvoltat dispozitive noi pentru a ajuta la reducerea problemei plasticului oceanic.

Compania olandeză RanMarine a desfășurat mai multe drone acvatice numite WasteSharks care captează gunoiul și îl aduc înapoi pe uscat.

– Se credea că o specie de țestoasă a dispărut de mai bine de un secol, singurul exemplar cunoscut fiind descoperit în 1906. O femelă țestoasă singuratică a fost descoperită în 2019 pe insula Fernandina din Galapagos, oferind un indiciu că specia ar putea fi încă în viață.

Acum, oamenii de știință au demonstrat că cei doi indivizi sunt de fapt înrudiți, deschizând mistere suplimentare despre supraviețuirea speciei.

– În 2020, Leuven din Belgia a fost numită Capitală Europeană a Inovării. Orașul investit cu înțelepciune premiul de 1 milion de euro, străduindu-se să devină neutru în carbon până în 2050.

Leuven a devenit un paradis pentru ciclism și este singurul oraș din Belgia unde bicicletele sunt de fapt mijlocul de transport preferat. Datorită unui plan puternic de mobilitate ecologică, ciclismul a crescut cu 40%.

– În Langholm, Scoția, lângă Gretna Green, la granița cu Anglia, comunitatea a strâns 4,5 milioane de euro anul trecut. Au vrut să cumpere 2.100 de hectare de teren de la Ducele de Buccleuch, unul dintre cei mai puternici proprietari de terenuri din Marea Britanie.

Sătenii au avut succes și au văzut deja rezultate din protecția lor asupra acestui pământ. Acum strâng din nou fonduri pentru a dubla dimensiunea acestei preluări de teren de către comunitate.

– Cea mai mare fermă verticală din lume este construită în Marea Britanie și are dimensiunea a 96 de terenuri de tenis

– Papagalul Macaws Spix se poate întoarce în sălbăticie. Comerțul ilegal, vânătoarea și distrugerea habitatului său au dus la dispariția speciei din mediul sălbatic.

Un ONG german lucrează din greu pentru a crește o nouă populație de Macaws Spix, aducând numărul lor la 180 de indivizi sănătoși.

– Oamenii de știință „sunt uimiți” de iarbă de mare lungă de 180 km descoperită în largul Australiei.

Această iarbă de mare acoperă o suprafață de aproximativ trei ori mai mare decât Manhattan. A fost descoperită de oamenii de știință de la Universitatea din Australia de Vest și de la Universitatea Flinders. Ei cred că a supraviețuit impactului schimbărilor climatice datorită unei trăsături speciale, se reproduce asexuat.

– Finlanda va deveni prima țară europeană care va atinge emisii zero dacă va îndeplini obiectivele climatice ambițioase adoptate de guvern. Țara vrea să facă un pas mai departe decât atât, devenind carbon negativ până în 2040.

Finlanda lucrează în prezent la un plan de îmbunătățire a emisiilor de carbon din sectorul de utilizare a terenurilor. De asemenea, are o mulțime de resurse naturale pe care se poate baza pentru a-și atinge obiectivul negativ de emisii de carbon.

Povești pozitive de mediu din mai 2022

– Situația dificilă a vaquitas, o specie endemică de marsuin, s-a înrăutățit doar în ultimii ani, dar oamenii de știință au câteva vești relativ bune despre acesta.

În ciuda faptului că mai trăiesc doar aproximativ 10 indivizi în Mexic, o echipă de biologi a descoperit că specia rămâne sănătoasă și poate supraviețui – atâta timp cât pescuitul ilegal în apele în care animalul trăiește se oprește.

– Toate clădirile publice din Europa ar putea fi dotate cu panouri solare. Comisia Europeană speră să demareze o lansare pe scară largă a energiei solare și să reconstruiască industria de producție solară din Europa.

Planul face parte din demersul de decuplare de la dependența de comubustibilii fosili din Rusia.

– Un scafandru spaniol a salvat o balenă cu cocoașă, lungă de 12 metri, care a fost prinsă într-o plasă de pescuit ilegală

– Prima operațiune „net-zero” din lume a fost efectuată în Marea Britanie, deschizând calea pentru practici mai durabile în domeniul sănătății.

Medicii de la Spitalul Solihull din West Midlands au efectuat o intervenție chirurgicală pentru cancer intestinal de cinci ore, care a fost complet neutră în carbon.

– Urina umană ar putea fi un îngrășământ eficient și mai puțin poluant pentru culturi Acest lucru ar putea suna dezgustător, dar oamenii de știință sunt destul de încrezători că această soluție naturală unică ar putea fi o alternativă bună la îngrășămintele chimice.

Povești pozitive de mediu din aprilie 2022

– Un bărbat care a câștigat la loterie își folosește câștigurile de 200 de milioane de euro pentru a crea o organizație de caritate pentru mediu

– Puii de leneș care sunt abandonați „învață din nou viața sălbatică” într-un centru special.

Centrul de reabilitare face o muncă uimitoare cu aceste mamifere și ajută populația să supraviețuiască, după ce numeroase animale sunt abandonate în Costa Rica.

– Energia solară poate fi stocată până la 18 ani

– Zurich, cel mai mare oraș din Elveția, își oprește rețeaua de gaze în zone extinse pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice.

– „Panourile solare de noapte” sunt capabile să genereze suficientă energie pentru a încărca un telefon. Acesta sunt special concepute pentru putea ajuta la rezolvarea problemelor actuale cu energia solară, prin generarea de energie odată ce soarele a apus.

Soluția permite colectarea de energie electrică de pe cerul nopții. Cercetările efectuate anul acesta confirmă acum că aceste panouri solare pe timp de noapte produc suficientă energie pentru a încărca un telefon mobil.

Povești pozitive de mediu din martie 2022

– Un miliardar american a transformat regiunea Patagonia din Chile într-o comoară națională.

Au mai rămas doar 1.500 de exemplare de cerb huemul andin, iar Parcul Național Cerro Castillo din Patagonia, Chile găzduiește multe dintre acestea.

Această regiune a fost protejată de miliardarul american Douglas Tompkins, de asemenea fondatorul The North Face, care și-a dedicat averea conservării.

– Energia solară și eoliană pot crește suficient pentru a limita încălzirea globală la 1,5 C, dacă rata medie de creștere de 20% pe 10 ani poate fi menținută până în 2030, potrivit unui nou raport.

– Un zgârie-nori din lemn din orașul Skelleftea este construit din peste 12.000 de metri cubi de lemn – și este capabil să capteze nouă milioane de kilograme de dioxid de carbon de-a lungul existenței sale.

– Mai mulți tigri folosiți la circ încep o nouă viață după 15 ani în care au stat într-un vagon de tren.

Acum, după o călătorie de 70 de ore, au ajuns la noua lor casă, LIONSROCK Big Cat Sanctuary din Africa de Sud.

– O nouă legislație inovatoare din Panama a acordat naturii „dreptul de a exista, de a persista și de a-și regenera ciclurile de viață. Înseamnă că parlamentul va trebui acum să ia în considerare impactul legilor și politicilor sale asupra naturii.

Miliardarul Mike Cannon-Brookes, al treilea cel mai bogat om din Australia, încearcă încearcă să cumpere trei dintre centralele pe cărbune ale țării. Scopul este de a face ceea ce guvernul nu vrea, și anume să le închidă și să le înlocuiască cu energie regenerabilă.

– În ceea ce Agenția ONU pentru Mediu a numit „cel mai important acord de mediu de la Acordul de la Paris”, oficialii guvernamentali au convenit să creeze primul tratat global privind poluarea cu plastic.

Detaliile pactului final, obligatoriu din punct de vedere juridic, sunt încă în curs de elaborare, dar ar putea avea efecte majore asupra întreprinderilor și economiilor din întreaga lume. Acesta urmează să fie finalizat până în 2024.

Povești pozitive de mediu din februarie 2022

– China pune la dispoziția locuitorilor primul oraș cu pădure verticală

Orașul din pădure va absorbi aproximativ 20 de tone de dioxid de carbon în fiecare an, în timp ce emite aproximativ 10 tone de oxigen.

– S-a dovedit că dacă eliminăm cojile de banană cu o lampă puternică, energia regenerabilă este generată instantaneu.

– Arnold Schwarzenegger a anunțat că vrea să „termine poluarea”.

Povești pozitive de mediu din ianuarie 2022

– Deși recifele de corali din întreaga lume au fost deteriorate de creșterea temperaturii mării, ceea ce a dus la albirea pe scară largă – se pare că aceste recife tropicale albe fantomatice par să rămână surse bogate de micronutrienți. Aceasta este o veste deosebit de bună pentru numeroasele comunități de coastă care se bazează pe recife pentru hrană.

Talinn, capitala Estoniei, urmează să fie Capitala Verde Europeană a anului 2023, datorită abordării sale inovatoare și moderne a durabilității.

– Elevii au proiectat o „casă plutitoare” pentru a salva oamenii de inundații. Proiectul este capabil să ofere adăpost timp de cel puțin șase săptămâni și ar putea fi folosit ca depozit pentru alimente, apă, medicamente și produse sanitare, ca parte a programelor de reziliență.

– Un mic pește mexican a fost salvat de la dispariție. Micul tequila splitfin a dispărut din sălbăticie în 2003, din cauza activității umane, dar datorită eforturilor centrelor de conservare, coloniile acestei mici specii de apă dulce înfloresc din nou.

– O companie combină inteligența artificială cu drone, ca o modalitate mai rapidă și mai ieftină de a combate defrișarea.

– Realizarea conferințelor virtuale sau hibride ar putea atenua semnificativ schimbările climatice
Am fost șocați să aflăm că (pre-pandemie) industria globală a conferințelor a produs la fel de multe emisii de gaze cu efect de seră ca Statele Unite. Este un sector foarte poluant, dar un studiu recent a constatat că trecerea la mai multe evenimente online și hibride ar putea aduce beneficii planetei.

– După ce s-au scufundat în apele de pe coasta tropicală a Tahiti, cercetătorii marini au descoperit unul dintre cele mai mari recife de corali găsite vreodată. Acesta pare a fi complet neafectat de activitatea umană.

Deși ocupă doar 0,1% din fundul oceanului, recifele de corali găzduiesc un sfert din toată viața marină.

– Motocicletele care funcționează cu energie solară s-au dovedit un instrument important pentru rangerii anti-braconaj din Africa de Sud, permițându-le să ajungă rapid în destinații îndepărtate unde au loc crimele împotriva animalelor sălbatice.

Comunitatea din Păulesti-Prahova  semnalează o nouă amenințare de Mediu: „Vor să taie pădurea ca să facă stație pentru gunoi”

Comuna Paulesti Prahova, Sursa foto Wikipedia
Comuna Paulesti Prahova, Sursa foto Wikipedia

Liniștea locuitorilor din Păulesti-Prahova a fost din nou perturbată din cauza unei amenințări de Mediu

Compania Vitalia a depus o cerere la Agenția de Mediu Prahova(APM) prin care solicită Acordul  pentru realizarea unui centru de management integrat al deșeurilor. Acest lucru va fi realizat prin defrișarea unei suprafețe de pădure de 6,7713 ha care va face loc unui centru de prelucrare deșeuri, anunță cei de la Asociația Eco Natura Comunității Băicoi.

Foto descriptiv, Sursa Pixabay
Foto descriptiv, Sursa Pixabay

Activiștii îndeamnă locuitorii Comunei Păulești din Prahova, acolo unde va fi amplasat centrul, să ia atitudine împotriva acestui nou proiect pe care aceștia îl consideră dăunător pentru calitatea aerului. 

Asociația Eco Natura Comunității Baicoi cere locuitorilor să se implice

Solicitarea vine după o alta, depusă în anul 2013, prin care se obținea din partea autorității de mediu un Acord pentru proiectul „Depozit deșeuri nepericuloase celulă depozitare finală, celule de depozitare viitoare, bazin colectare levigat și perdea de protecție” ; proiect din cauza căruia societatea se află deja în conflict cu unii dintre cetățenii localității. 

Și de data aceasta, Asociația Eco Natura Comunității Baicoi îi „încurajează toți locuitorii interesați de sănătatea și viitorul lor să solicite APM Prahova documentația ce a stat la baza acestei solicitări și să depună puncte de vedere cu privire la dezvoltarea acestei noi instalații.”, scriu activiștii pe pagina lor de Facebook

Presedintele Asociatiei, Ciprian Stuparu, Foto Facebook
Presedintele Asociatiei, Ciprian Stuparu, Foto Facebook

Autoritățile aruncă terenul dintr-o curte într-alta

Președintele asociației, Ciprian Stuparu, a declarat pentru stireaverde.ro că șefii administrațiilor locale din Păulești și Băicoi nu revendică niciunul proprietatea asupra terenului care urmează să fie defrișat: „Ei nu recunosc pe teritoriul cui se află terenul. Așteptăm să primim de la Agenția de mediu hartiiile care au stat la baza solicitării acordului de mediu. Nu s-a făcut niciun studiu de impact, nu se bazează poe nimic. Sunt doar niște vorbe goale”. În funcție de documentele obținute de la APM, urmează și alte demersuri, mai spune președintele Stuparu. 

Crăciunul, cel mai mare generator de deșeuri nereciclabile

foto cu caracter ilustrativ

Totul arată a Crăciun: goana după cadouri, traficul sufocat, magazinele pline, decorurile din vitrine, brazii împodobiți și pregătirile din case. Aproape că nu ne putem gândi că Sărbătorile ar putea avea și o latură mai puțin luminoasă, însă există și aceasta.  Mâncarea irosită, ambalajele inutile și cadourile nedorite, toate reprezintă probleme importante pentru mediu.

Potrivit managerului general al Brai-Cata, Bogdan Constantinescu, această perioadă aduce, de la un an la altul, cantități-record de deșeuri la gropile de gunoi, cu peste 25% mai mari decât în alte perioade din an. Expertul în colectare separată a deșeurilor susține că situația s-ar putea îmbunătăți, dacă fiecare dintre noi am aplica câteva reguli care protejează mediul, pe termen lung.

Crăciunul, cel mai mare generator de deșeuri nereciclabile. Cadourile ambalate excesiv

Ne place să fie împachetate colorat cutiile în care punem cadourile sau chiar fiecare obiect de sub brad, așa că folosim uneori în exces hârtie de ambalat, fundițe și bandă adezivă, doar așa, pentru plăcerea de a desface darurile. Împachetăm practic cutiile din plastic sau din carton ale jucăriilor, cutiile de încălțăminte și chiar dulciurile ambalate, doar ca să arate ca în filmele de Crăciun, fără să ne gândim că plătim degeaba pentru o hârtie care nu este de niciun folos și ajunge, de fiecare dată, la coșul pentru deșeuri menajere, nefiind reciclabilă.

Vestea bună este că există o soluție în acest sens. Unul din cele mai simple moduri de a reduce cantitatea de deșeuri produsă de cadouri este economisirea și refolosirea hârtiei de ambalaj lucioasă și colorată, pungilor de cadouri și panglicilor. De asemenea, felicitările cu sau fără sclipici primite de Crăciun, care ar urma să fie aruncate, pot fi tăiate în dreptunghiuri mici și utilizate ca etichete pentru cadouri, în anul următor.
În cazul ambalajelor din carton este indicat să fie urmărite indicațiile de depozitare imprimate pe fiecare în parte, funcție de materialul din care sunt realizate, pentru a afla dacă trebuie depozitate în categoria reciclabile sau în recipientul pentru fracția umedă.

Cantitățile prea mari de mâncare

De Crăciun, milioane de tone de alimente sunt puse la gunoi fără ca măcar să apuce să ajungă pe masa de Sărbătoare. Iar fenomenul nu este întâlnit doar la noi, ci în toată lumea. Dorința de a avea masa îmbelșugată ne face de multe ori să cumpărăm și să gătim în exces, fără a ține cont de necesarul real. Iar aceasta se întâmplă an de an.

SOLUȚIA: Cea mai mare parte a acestor deșeuri alimentare pot fi evitate printr-o planificare prealabilă a necesarului de preparate și implicit a cantităților de ingrediente cumpărate. Aici funcționează foate bine clasica listă de cumpărături. În cazul cantităților rămase soluția este fie împărțirea cu apropiații sau cu oamenii aflați în dificultate, fie transformarea preparatelor rămase, în alte mâncăruri delicioase sau congelarea acestora, dacă este posibil.

Brazii de Crăciun

Bradul e sinonim cu Crăciunul, așa că este nelipsit din fiecare casă. Din plastic sau natural, acest decor tradițional produce anual sute de tone de deșeuri, majoritatea ajungând la groapa de gunoi. Dacă în privința brazilor naturali o colectare eficientă îi poate trimite pe drumul către reciclatori, în privința brazilor artificiali aceștia ajung de fiecare dată printer deșeurile nereciclabile, din cauza amestecului de plastic și metal care nu poate fi separat.

SOLUȚIA: Înainte de a duce brazii utilizați, către punctele de colectare, o scurtă verificare pe site-urile operatorilor de salubritate din zona în care vă aflați poate face diferența între un brad poluator și unul reciclat. În multe cazuri, copacii colectați sunt mărunțiți și transformați în așchii de lemn și compost, pentru a fi utilizați în parcuri și grădini. În privința brazilor artificiali, pentru ca efectele asupra mediului să fie minime, este ideal ca fiecare astfel de brad să fie utilizat cel puțin 10-12 ani înainte de a fi înlocuit, iar atunci când chiar nu mai este dorit, să fie donat unei organizații de caritate sau unei familii care nu își permite un astfel de decor de sărbătoare.

„Potrivit statisticilor realizate la nivel mondial, plasticul și ambalajele folosite de Crăciun ar putea cuprinde pământul, în jurul Ecuatorului, de 9 ori. E lesne de înțeles de ce reciclarea este o metodă eficientă prin care putem reduce impactul nedorit al Crăciunului asupra mediului. Folosirea cât mai multor ambalaje reciclabile, reducerea cantității de ambalaje nereciclabile și reutilizarea acestora în anii următori ar diminua foarte mult cantitatea de deșeuri pe care o producem. În plus, un trend care câștigă tot mai mult teren în toată lumea – oferirea de experiențe celor dragi, sub forma unor excursii, ședințe SPA, ieșiri la masă, cursuri pentru deprinderea de noi abilități, zboruri-cadou, întreceri pe circuit și multe altele – ar rezolva mare parte din problema deșeurilor. Mai mult decât atât, devine tot mai populară închirierea bradului de Crăciun artificial, atât pentru reducerea amprentei de carbon, cât și pentru economisirea spațiului de depozitare și înnoirea permanent a modului de decorare”, a conchis Bogdan Constantinescu.

Citește și: Tradițiie sunt frumoase, dar și Mediul are nevoie de susținere. Cum poți înlocui bradul de Crăciun

Primarii din România, între sustenabilitate și populism. FOTO

Figurine luminate de sarbatori

E atâta sustenabilitate în țara asta că abia mai putem suporta. Primarii, în special, duc o luptă acerbă în slujba apărării cu sfințenie a directivelor UE de a face economie la energie, numai că n-o prea fac pe întuneric. Nici nu ne miră că le e frică să înnopteze cu ce-au ales ca figurine de Crăciun. Astfel, când vine vorba de ornamente de sărbători, edilii României nu sunt nici pe departe niște arbitri ai eleganței și ai bunului gust. Exact când crezi că sintagme precum „sustenabilitate” sau „conservarea rezervelor planetei” au fost pe deplin înțelese de tot romanul, dai peste imagini ca acestea și îți dai seama că tot efortul a fost în zadar.

Într-un orășel de provincie din România,(n.r. Ștefănești, județul Argeș) edilul a plantat pe tot locul niște figurine „de te ia inima” și nu bucuria, la vederea lor. Luminile au fost aprinse de la 1 Decembrie, în oraș, pentru ca să fie și factura la energie la fel de încărcată precum sacul Moșului.

Edilul este rugat să scape de Moșul care a speriat copiii orașului

Mos Craciun care a speriat copiii orasului
Mos Craciun care a speriat copiii orasului

Apropo de Moș. Este atât de neinspirat ales, că unii dintre cetățeni i-au cerut edilului să scape de el, anul viitor, deoarece(…)sperie copiii. Toate acestea înseamnă bani publici pe care nimeni nu-i justifică, în realitate. Acesta este doar un exemplu. Ca el, în România, sunt mult mai multe și mai scumpe cazurile în care se petrec astfel de episoade.

Schengen, „mumă și ciumă” pentru gunoiul exportat în România. Analiză

Foto Pixabay
Foto Pixabay

Despre ratarea intrării României în Spațiul Schengen, se poate spune că are și părți bune pentru noi, dacă ne referim la importurile de deșeuri care pătrund în spațiul românesc. Autoritățile române spun că: „Deșeurile care ajung în România din alte țări europene sunt aduse de firme românești, trecute în documentele oficiale drept materie primă pentru reciclare, însă firma care le aduce rămâne cu 10% prelucrat și 80% ajunge la groapă”. Astfel, o Românie aparținătoare spațiului european fără frontiere ar insemna mai multe transporturi cu deșeuri, declarate ca fiind produse second-hand și scăpate de monitorizarea prin sistemul european al trasabilității, arată o analiză Europa Liberă.

Situatia deseurilor municipale in Europa
Situatia deseurilor municipale in Europa

Începând cu 1 iulie a acestui an, a intrat în vigoare Legea Trasabilității care face că traseul(indiferent de manieră în care este adus) pe care se deplasează transporturile cu deșeuri, având că destinație reciclarea, să fie verificat pe tot parcursul, astfel încât cantitatea care intră în țară să fie aceeași cu cea destinată reciclării, la destinație.

Pentru a opri acest trafic cu deșeuri, România a impus doar 19 puncte de intrare în țară, care pot fi mai ușor monitorizate de către autorități, astfel încât să poată fi exclusă depozitarea acestora pe traseu până la punctul de reciclare.

Potrivit statisticlor, 24000 tone de deșeuri au fost exportate ilegal în România între 2020-2021. Aderarea la Schengen poate deschide aceste granițe și mai larg, dacă românii și bulgarii ar intra în spațiul liber de circulație. Problemele care pot apărea vin din direcția gunoiului destinat activităților industialel(fabricarea cimentului) sau de la acelea declarate produse  second-hand, dar care, în realitate sunt deșeuri.

Ce impact ar avea intrarea în Schengen în ceea ce privește managemntul deșeurilor. România, codașă la reciclat, fruntașă la depozitat

Studiile arată că, în țări precum Belgia, Țările de Jos, Danemarca, Suedia, Germania, Austria și Finlanda, depozitarea deșeurilor nu se mai practică aproape deloc. Aici, incinerarea joacă un rol important alături de reciclare. Germania și Austria sunt, de asemenea, principalele țări din UE în care se practică reciclarea. Practică depozitării deșeurilor rămâne populară în Europa de Est și de Sud. În zece țări, jumătate sau mai mult din deșeurile municipale sunt depozitate la gropi de gunoi. Î

În Malta, Cipru și Grecia, acest procent depășește 80 %; în Croația, România, Bulgaria și Slovacia, el este de peste 60 %, în timp ce, în Spania și în Portugalia el este, de asemenea, de 50 % sau mai mult. Și alte țări utilizează incinerarea, iar circa o treime din deșeuri ajung în gropile de gunoi: Lituania, Letonia, Irlanda, Italia, Franța, Estonia, Slovenia și Luxemburg. Cu excepția Letoniei și Estoniei, aceste țări au reciclat, de asemenea, peste 40 % din deșeurile menajere.

În perioada 2006-2017, depozitarea gunoiului a scăzut substanțial în Slovenia (69 %), Lituania (65 %), Letonia (64 %), Estonia (60 %) și Finlanda (57 %), dar nu și în România, mai reiese din aceeași statistică realizată la nivel european.

Silvicultura la feminin. Alexandra Staicu, tânăra care crede în competențele femeilor: „Sunt mai bine organizate și România are nevoie de specialiști în acest domeniu”

Alexandra Staicu, inginer silvic. Foto: Facebook

Are 21 de ani și multe cunoștințe despre Mediu, biodiversitate, însă, „arma” ei secretă este pasiunea. Chiar dacă a fost șefă de promoție(2021) la Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Brașov, Alexandra spune că „totul se rezumă la pasiune, la dragostea pentru plante, animale”. În opinia ei, este ca în artă: degeaba știi ce trebuie să faci, dacă nu îți place ceea ce faci.

În prezent, este inginer silvic la o firmă din Germania și este mulțumită din punct de vedere al tuturor resurselor pe care le primește, însă, nu a uitat de țara natală, România, unde „totul are nevoie de mai multă forță pentru ca lucrurile să funcționeze, mai ales în Mediu”.

Fiică de paznic de vânătoare, Alexandra este obișnuită cu frumusețea și vulnerabilitatea pădurii. Ea consideră că biodiversitatea nu înseamnă că Mediul nu poate fi atins, ci folosirea cu precauție a resurselor pe care le are.

Silvicultura la feminin. Ce reprezintă „mișcarea Fem4Forest”

Alexandra Staicu inginer silvic. Foto: Facebook

De altfel, protejarea Naturii începe din copilărie și tânăra care a fost primită bine de specialiștii din Germania spune ce lipsește instituțiilor din România: „oameni care se pricep și care vor să facă treabă”. Mai exact, statul român ar trebui să recruteze oamenii care dovedesc competențe, inclusiv în silvicultură, de pe băncile facultății. Alexandra crede în egalitatea de șanse și în puterea pe care o au femeile în societate, chiar și când vine vorba despre Mediu.

Femeile sunt mai bine organizate, vocea lor se face mai bine auzită în societate. Deși se consideră că este un job destinat exclusiv bărbaților(n.r. inginer silvic), femeile au dovedit că au competențe și dorința de a schimba lucrurile în bine”, consideră Alexandra. Ea este implicată în proiectul Fem4Forest. Prin intermediul acestuia, se promovează, printre altele, activitatea și opiniile femeilor care fac și vor să facă o carieră în domeniul silviculturii.

Proiectul Fem4Forest „Pădurile în mâinile femeilor” a început în iulie 2020 și implică 14 parteneri din 10 țări (Slovenia, Croația, Austria, Germania, Bosnia și Herțegovina-BiH, Serbia, România, Cehia, Bulgaria, Ucraina). Proiectul este finanțat prin Programul Transnațional Interreg Danube. Partenerul principal este Institutul Silvic din Slovenia, iar liderul proiectului este dr. Nike Krajnc

Alexandra Staicu a participat la mai multe conferințe științifice unde a susținut vânătoarea legală, rațională, inclusiv a urșilor bruni, aspect care a generat multe controverse în România.

Fostul comisar-șef al Gărzii de Mediu, Octavian Popa: „Statul închide ochii când vine vorba de anumite firme austriece”

Sursa foto Wikipedia
Sursa foto Wikipedia

Fostul Comisar-Șef al Gărzii Naționale de Mediu, Octavian Marius Popa, arată cu degetul spre două mari companii austriece care n-au respectat clauzele contractuale de mediu, în complicitate cu mai mulți înalți funcționari ai statului. Acesta spune că singurul efect al reclamațiilor făcute la neregulile constatate, în calitate de șef al unei instituții de control, a fost acela că și-a pierdut slujba: „În 2008 am aflat că există niște obligații de mediu pe care le are OMV și am cerut doamnei care-i reprezenta să vină cu un grafic privind derularea lucrărilor. Dânsa a spus că nu e nicio problemă, că este timp până în 2025, când era termenul fixat și nu a venit cu niciun grafic. Eu nu am putut obține nici măcar o copie a contractului sau a anexelor.

Ca să înțelegeți, s-a alocat la licitație de privatizare o lucrare de ecologizare, lucru fără precedent. Este ca și cum încheiați un contract cu mine, pentru anumite lucrări pe care trebuie să le execut, iar eu apoi vin cu decont, dar fără ca dvs. să aveți posibilitatea de a verifica veridicitatea devizului. Practic, prin contractul de vânzare a Petrom, OMV a primit și un alt contract prin care compania trebuia să execute ecologizarea unor obiective, fără ca Statul Român să aibă posibilitatea să verifice dacă acele sume sunt corecte,” a explicat Popa în cadrul emisiunii Culisele Statului Paralel.

Firma Kronospan, fără acord de Mediu. Dezvăluirile fostului comisar-șef Octavian Popa

Fostul sef al Garzii Nationale 
de Mediu, Octavian Marius Popa, Sursa foto Facebook
Fostul sef al Garzii Nationale de Mediu, Octavian Marius Popa, Sursa foto Facebook

O altă situație despre care a vorbit Octavian Marius Popa în spațiul public este legată de cea mai mare  firmă din lume, producătoare de plăci pe bază de lemn, cu sediul la Sebeș: „Am verificat firma Kronospan, care folosește în procesul de producție formaldehidă. Ei aveau deja o veche instalație la Sebeș, dar construiseră alta, mult mai mare, fără să aibă acord de mediu.

În mod normal, fără acest acord nici măcar n-ar fi avut dreptul să o construiască, dar au făcut acest lucru sub oblăduirea gărzii locale. S-a aplicat o amendă de 100.000 de lei, ceea ce era un fleac pentru ei, dar și demolarea instalației.

Bineînțeles că au atacat în instanță, dar Garda de Mediu a câștigat. Între timp, eu am fost înlocuit, a venit un domn mai în vârstă. Instalația nu a mai fost demolată, iar peste un an a fost băgată în legalitate, prin modificarea legi, povestește acesta. Popa spune că a mai sesizat și ANI în legătură cu un fost șef al Gărzii de Mediu care deținea o firma ce oferea consultanță uneia dintre firmele incriminate mai sus. Singurul rezultat obținut a fost o amenințare că va fi dat în judecată pentru calomnie. Fostul șef al Gărzii Naționale de Mediu spune că a mai sesizat și alte entități parlamentare în legătură cu neregulile constatate, dar și acestea au rămas fără ecou.