Italia intenţionează să dezvolte propriul sistem de sateliţi de orbită joasă pentru comunicaţii guvernamentale, ca alternativă la infrastructura oferită de Elon Musk.
Ministrul industriei, Adolfo Urso, anunță dezvoltarea unui proiect de sateliți, în timp ce relațiile cu Elon Musk rămân neclare
Declarația a fost făcută în cursul săptămânii trecute ministrul industriei, Adolfo Urso, transmite Reuters citat de G4 Media.
Cu toate acestea, ministrul nu a oferit un calendar precis pentru dezvoltarea proiectului şi nici nu a precizat care sunt companiile implicate.
Totuși, Adolfo Urso a menţionat că Agenţia Spaţială Italiană va efectua un studiu de fezabilitate, mai transmite sursa citată.
În cursul lunii ianuarie, Elon Musk a transmis că este dispus să ofere serviciile Starlink Italiei
Elon Musk are o relaţie apropiată cu premierul Giorgia Meloni şi a declarat luna trecută că este dispus să ofere serviciile Starlink Italiei.
În schimb, ministrul Apărării, Guido Crosetto, a negat existenţa unui acord formalizat între părţi.
Sursa citată punctează că, în prezent, Starlink operează o reţea de 6.700 de sateliţi activi pe orbită joasă şi joacă un rol esenţial în furnizarea de internet şi comunicaţii securizate în întreaga lume.
Conform unei surse citate de Reuters, Italia lua în considerare un acord pe cinci ani cu Starlink, în valoare de 1.5 miliarde de euro.
Unele dintre cele mai crude și terifiante povești pentru copii provin din tradițiile europene. Totuși, una dintre cele mai cunoscute țări pentru astfel de basme este Germania.
Celebra colecție de basme ale fraților Grimm include multe povești care, în variantele originale, sunt mult mai întunecate decât versiunile actuale, adaptate pentru copii.
Poveștile cu violență și cruzime erau folosite pentru a-i învăța pe copii despre riscurile și pericolele lumii
De exemplu, în basmul ”Hansel și Gretel”, copiii sunt abandonați în pădure de părinții lor și întâlnesc o vrăjitoare care vrea să-i mănânce.
O altă poveste în care cruzimea este prezentă este ”Cenușăreasa”. Aici, surorile vitrege își taie degetele de la picioare pentru a se potrivi cu pantoful de cristal.
Mai mult, în ”Frumoasa din pădurea adormită”, o vrăjitoare răzbunătoare aruncă un blestem care face ca prințesa să adoarmă pentru 100 de ani.
O altă poveste terifiantă este ”Muzicanții din Bremen”, în care patru animale bătrâne sunt alungate de stăpânii lor. În loc să ajungă la Bremen pentru a deveni muzicanți, dau peste o bandă de hoți și sunt tratate cu cruzime.
Foarte multe povești scrise de autori europeni abordează teme ca groaza și pedeapsa severă
Alte țări europene cu povești întunecate includ Scoția și Danemarca. În Scoția, poveștile populare și legendele includ fantome și creaturi înfricoșătoare.
În Danemarca, poveștile lui Hans Christian Andersen, cum ar fi ”Mica sirenă” sau ”Fetița cu chibrituri”, pot fi extrem de melancolice și pline de simboluri triste.
Deși sunt înfricoșătoate, multe povești adesea conțin lecții morale dure despre viață, moarte și sacrificiu.
Și în folclorul românesc există povești pentru copii cu elemente de cruzime și lecții morale dure
Și România are basme care reflectă realitățile aspre ale vremurilor trecute.
”Capra cu trei iezi” – Una dintre cele mai crude povești românești. Lupul îi păcălește pe iezi, intră în casă și îi mănâncă pe doi dintre ei. Capra le găsește rămășițele, dar își răzbună puii, atrăgând lupul într-o capcană și arzându-l de viu.
”Povestea porcului” – O fată se mărită cu un porc fermecat, dar surorile ei o conving să-i ardă pielea, distrugându-i magia. În unele variante, bărbatul-porc moare sau o pedepsește pe fată pentru trădare.
”Fata babei și fata moșneagului” – Povestea prezintă cruzimea mamei vitrege, care își exploatează fiica adoptivă, în timp ce își răsfață propria fiică, care sfârșește pedepsită.
Ce spun psihologii?Poveștile și basmele crude și violente pot influența personalitatea copiilor în mai multe feluri:
Foto: Leonardo_Phoenix/AI
Frica: Pot induce teama excesivă sau anxietate, făcându-i să devină mai suspicioși sau precauți.
Desensibilizare: Expunerea constantă la violență poate duce la desensibilizare față de durere și suferință.
Comportamente agresive: Pot învăța copiii că violența este o soluție la probleme.
Lipsa de empatie: Expunerea la cruzime poate afecta dezvoltarea empatiei.
Confuzie morală: Valorile negative prezentate pot crea conflicte în dezvoltarea judecății morale.
Oamenii de știință de la Instituto de Biofísica Carlos Chagas Filho, Universitatea Federală din Rio de Janeiro, explorează o abordare inedită a tratamentului împotriva cancerului – muzica.
Terapie împotriva cancerului: Beethoven și Ligeti dovedesc efecte surprinzătoare asupra celulelor canceroase
Sub conducerea Dr. Márcia Alves Marques Capella, echipa de cercetători a expus atât celule sănătoase, cât și canceroase la diverse compoziții muzicale.
Surprinzător, Simfonia nr. 5 a lui Beethoven a distrus aproximativ 20% dintre celulele canceroase, fără a afecta celulele sănătoase.
Un efect similar a fost observat în cazul piesei Atmosphères de György Ligeti, în timp ce Sonata pentru două piane de Mozart nu a avut niciun impact.
Cercetătorii consideră că anumite elemente muzicale, precum ritmul și frecvența, ar putea juca un rol esențial în aceste efecte.
Deși mecanismul exact rămâne necunoscut, acest studiu deschide noi posibilități pentru tratamente neinvazive împotriva cancerului.
Muzica are un impact profund asupra minții și corpului, fiind folosită de secole ca formă de terapie. Iată cinci moduri prin care poate contribui la vindecare:
Reduce stresul și anxietatea – Ascultarea muzicii liniștitoare scade nivelul de cortizol, hormonul stresului, și stimulează producția de serotonină și dopamină, inducând o stare de relaxare.
Ameliorează durerea – Terapia prin muzică este folosită în spitale pentru a reduce percepția durerii, activând mecanismele naturale ale corpului de eliberare a endorfinelor.
Îmbunătățește sănătatea mintală – Muzica poate ajuta în tratarea depresiei și a traumelor emoționale, oferind un canal de exprimare și eliberare emoțională.
Stimulează memoria și funcțiile cognitive – Ascultarea muzicii sau cântatul unui instrument îmbunătățește concentrarea, memoria și chiar încetinește declinul cognitiv în boli precum Alzheimer.
Reglează ritmul cardiac și tensiunea arterială – Melodiile cu un tempo lent pot induce o respirație mai profundă și o frecvență cardiacă mai calmă, benefică pentru sănătatea cardiovasculară.
Dacia a anunțat că, din vara anului viitor, va începe producția unui model electric de mici dimensiuni în Europa, transmite Biziday.
Noul autoturism va avea un preț sub 18.000 de euro, fără stimulente financiare
Declarația a fost făcută de Luca De Meo, directorul general al Renault, în cadrul conferinței de prezentare a rezultatelor financiare pentru 2024.
Deși modelul Dacia Spring s-a bucurat de succes în Europa, producția sa în China atrage tarife suplimentare de import în UE, influențând astfel prețul final.
Potrivit lui De Meo, noul model va fi lansat în vara lui 2026 și va fi construit pe aceeași platformă cu Twingo electric.
Renault raportează creștere a veniturilor, dar profit afectat de vânzarea acțiunilor Nissan
Anul trecut, în ciuda provocărilor cu care se confruntă industria auto, compania a reușit o creștere a încasărilor cu 7.4%, până la peste 56 de miliarde de euro, și un profit operațional de 7.6%.
Profitul net a fost de 800 de milioane de euro, dar ar fi fost de 2.8 miliarde, fără vânzarea acțiunilor la Nissan.
Spre comparație, alți producători europeni au înregistrat rezultate slabe, mai ales pe fondul încetinirii cererii pe piața chineză.
Cu toate acestea, mașinile electrice reprezintă doar 9% din vânzările Renault în Europa, o piață caracterizată în prezent de preferința pentru modelele hibride, mai punctează sursa citată.
În general, ospitalitatea românilor este o caracteristică a întregii țări, dar există mai multe regiuni care sunt adesea considerate foarte primitoare.
Foarte mulți turiști străini au povestit că în aproape fiecare colț al țării au găsit oameni gata să ajute și locații unde au fost tratați cu căldură.
Transilvania oferă nu doar peisaje deosebite, ci și o tradiție de primire a vizitatorilor cu brațele deschise.
De asemenea, în Maramureș, tradițiile și obiceiurile sunt păstrate cu sfințenie. Oamenii sunt foarte primitori, iar vizitatorii se simt întotdeauna bineveniți.
Oamenii din Oltenia sunt renumiți pentru spiritul lor cald și generos. Oaspeții sunt adesea întâmpinați cu masa plină și cu o vorbă bună.
Dar care este cea mai primitoare regiune din țara noastră?
Cei mai ospitalieri români sunt, de obicei, locuitorii din zonele rurale, unde tradițiile de primire a oaspeților sunt încă foarte puternice.
Moldova se remarcă prin căldura și ospitalitatea localnicilor, fiind o regiune unde oamenii sunt deschiși, prietenoși și generosi.
Moldovenii sunt cunoscuți pentru simplitatea sufletului lor și dorința de a ajuta pe oricine, fie că ești turist sau vecin.
În satele moldovenești, ușile sunt mereu deschise, mesele pline, iar poveștile se spun cu o naturalețe care te face să te simți ca parte din familie. O altă trăsătură specifică este umorul lor inconfundabil, care adaugă o notă de veselie chiar și celor mai simple momente.
Ospitalitatea se reflectă și în tradițiile culinare, cu preparate autentice. Printre acestea se numără sarmalele, tochitura și colacii de casă, alături de un pahar de vin sau afinată.
În Moldova, orașele precum Iași și Suceava sunt adesea considerate printre cele mai prietenoase
Iași, fiind și un centru cultural important, atrage mulți vizitatori. Prin urmare, locuitorii sunt renumiți pentru deschiderea și amabilitatea lor.
De asemenea, Suceava, cu tradițiile sale istorice și legăturile cu Bucovina, este un alt loc în care turiștii se simt bineveniți.
O nouă specie de crevete de râu, Macrobrachium nipponense, a fost identificată în apele dulci ale României, stârnind un amestec de entuziasm și îngrijorare printre specialiști.
”Avem o veste aparent bună pentru iubitorii de fructe de mare: în apele dulci ale României au apărut creveți. Unde mai pui că sunt gustoși! Vestea este “aparent bună” pentru că specia are potențial invaziv. Se numește crevete oriental de apă dulce (Macrobrachium nipponense) și are origini asiatice (“nipponese” înseamnă japonez)”, se arată în comunicat.
Potrivit Rețelei pentru Natură Urbană, această specie asiatică, care a ajuns în fostul spațiu sovietic pentru acvacultură, s-a răspândit treptat în Dunăre prin sistemul fluviului Nistru.
”La finalul lui 2020, creveții au fost identificați pe brațul Chilia al Deltei Dunării, iar acum par să fi ajuns în amonte de Galați”, a declarat Aurel Năstase, biolog la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare ”Delta Dunării”.
Această specie are o capacitate ridicată de reproducere
Femelele pot depune până la opt ponte pe an, ceea ce o face o potențială amenințare pentru ecosistemele locale. De asemenea, creveții asiatici pot transmite boli la care speciile autohtone de raci nu au imunitate.
Mai mult, aceștia au o dietă carnivoră, putând consuma icre de pești și concurând cu racii pentru resurse.
Cu toate acestea, ecosistemul complex al Deltei Dunării joacă un rol esențial în controlul populației acestor creveți.
”În nord-vestul Mării Negre se varsă mai multe râuri mari (Dunărea, Nistrul, Niprul, Bugul). Acestea reduc salinitatea mării în zona costieră, permițând deplasarea creveților prin apa salmastră”, mai punctează Rețeaua pentru Natură Urbană.
Biolog: ”Prădătorii naturali, precum peștii de pradă, vidrele și păsările ihtiofage, contribuie la menținerea echilibrului”
Pe lângă aspectele ecologice, această specie are și un potențial gastronomic. Creveții de apă dulce sunt considerați gustoși și pot fi recoltați sustenabil, asemeni racilor.
”Sunt mai ușor de curățat și pot fi preparați simplu, la tigaie, cu usturoi”, spun specialiștii.
Extinderea creveților asiatici rămâne un subiect de monitorizat atent, cu posibile beneficii culinare, dar și riscuri ecologice semnificative.
Peste 150 de balene au eşuat pe o plajă izolată din Australia, evenimentul fiind catalogat drept o reală tragedie ecologică, scrie publicația Gândul.
60 de balene ucigaşe false au murit, iar autorităţile sperau să salveze alte zeci de exemplare după eşuarea în masă pe o plajă izolată din Australia, transmite BBC, potrivit sursei citate.
În ultimele decenii, Tasmania a fost scena unor eșuări în masă ale balenelor
Tasmania a cunoscut o serie de eşuări în masă ale balenelor în ultimii ani – inclusiv cea mai gravă din istoria ţării, în 2020.
Cu toate acestea, balenele ucigaşe false nu au mai eşuat în masă în această ţară de peste 50 de ani.
”Evaluările iniţiale indică faptul că repunerea pe apă a balenelor va fi dificilă din cauza inaccesibilităţii locului, a condiţiilor oceanice şi a dificultăţilor de a aduce echipamente specializate în zona îndepărtată”, a declarat presei purtătorul de cuvânt al departamentului, Brendon Clarke.
În final, autoritățile din statul australian Tasmania au decis să eutanasieze 90 de balene. Oamenii au luat aceasta decizie după ce specialiștii nu au putut ajuta balenele să se intoarcă în apă, locul fiind greu accesibil pentru utilaje.
Balenele pot eșua pe plajă din mai multe motive, printre care:
Dezorientare – Folosesc ecolocația pentru navigație, iar zgomotul submarin (nave, sonare) le poate deruta.
Boli și infecții – Paraziți sau infecții ale creierului le pot afecta orientarea.
Factori geografici – Zonele cu fundul oceanic înclinat le pot dezorienta și împiedica întoarcerea în larg.
Urmărirea prăzii – Pot ajunge prea aproape de țărm în căutarea hranei.
Vreme extremă – Furtunile puternice sau schimbările bruște de maree le pot împinge spre țărm.
Intoxicații – Algele toxice și poluarea pot afecta sănătatea balenelor.
Legături sociale – Unele specii urmează membrii bolnavi sau răniți ai grupului lor.
Schimbări climatice – Modificările temperaturii apei și ale curenților le pot afecta rutele de migrație.
Risipa alimentară reprezintă aruncarea sau irosirea unor cantități mari de alimente care ar putea fi consumate, contribuind la pierderi economice semnificative și la daune asupra mediului.
Aceasta este adesea alimentată de factori precum suprasolicitarea cumpărăturilor, termenul de expirare de pe etichete sau lipsa educației privind utilizarea corespunzătoare a alimentelor rămase.
Tinerii acordă o prea mare importanță etichetelor și ajung să arunce foarte multe alimente pe baza termenelor de expirare
Conform unui studiu realizat de cercetătorii de la Facultatea de Drept din Harvard, tinerii din Generația Z (născuți între 1997 și 2012) și milenialii (născuți între 1981 și 1996) tind să arunce alimentele pe baza termenelor de expirare de pe etichete.
La polul opus se află persoanele mai în vârstă, care preferă să testeze gustul produselor înainte de a le arunca. Studiul a inclus un eșantion de două mii de persoane, titrează Biziday.
Acest comportament reflectă o încredere mai mare în datele înscrise pe ambalaje, în timp ce generațiile anterioare se ghidează mai mult după experiența proprie.
Mesajele de expirare: Cum interpretarea greșită contribuie la risipa alimentară
Cercetătorii atrag atenția că mesajele de genul ”a se consuma de preferință înainte de” sau ”utilizare până la data de” se referă mai mult la calitatea alimentelor, nu la siguranța de a le consuma, dar oamenii se bazează din ce în ce mai mult pe acestea și le înteleg greșit scopul.
Dintre persoanele de toate vârstele, 43% au raportat că aruncă întotdeauna sau de obicei alimente înainte de data limită, în creștere cu șase puncte procentuale față de 2016.
Experții avertizează că viața modernă i-a făcut pe oameni să uite cum să gătească și să folosească resturile alimentare.
În secolul al XVIII-lea, în coloniile americane, homarii erau extrem de abundenți. Aceste crustacee marine erau atât de numeroase deoarece, după furtuni, ajungeau în cantități foarte mari pe plajă.
În secolul al XVIII-lea, homarii erau considerați o hrană ieftină, destinată în special prizonierilor, servitorilor și celor săraci
De fapt, unii servitori aveau în contracte stipulată o clauză prin care se specifica să nu fie hrăniți cu homar mai des de câteva ori pe săptămână, deoarece era considerat umilitor.
Mai mult, homarii nu erau considerați o delicatesă, ci erau utilizați ca fertilizatori pentru culturi sau ca hrană pentru animale.
Abia în secolul al XIX-lea și începutul secolului XX, odată cu dezvoltarea transportului feroviar și a metodelor de preparare sofisticate, homarul a început să fie perceput ca un aliment de lux.
Homarii sunt considerați un aliment de lux datorită rarității lor și a costurilor ridicate de capturare, transport și pregătire
Aceste crustacee sunt apreciate pentru carnea lor delicată, care are o textură fină și un gust subtil, ce poate varia în funcție de modul în care sunt gătite.
Homarii sunt serviti adesea în restaurante de top, fiind un simbol al rafinamentului culinar și al opulenței.
Prețul unui homar poate varia semnificativ în funcție de mai mulți factori, cum ar fi mărimea, proveniența și sezonul de pescuit.
Cât costă, în prezent, cel mai scump homar?
În general, un homar proaspăt poate costa între 30 și 60 de dolari pe kilogram, dar unele varietăți rare și mai mari, cum ar fi homarul albastru sau homarul din zona Maine din Statele Unite, pot ajunge la prețuri mult mai mari.
De exemplu, un homar de dimensiuni impresionante, cu greutatea de peste 10 kilograme, poate ajunge să coste până la 5000 de dolari.
Totuși, în restaurantele de lux, un fel de mâncare cu homar poate depăși cu mult aceste prețuri, iar unele preparate exclusiviste pot ajunge să fie servite în combinație cu ingrediente prețioase, cum ar fi șampania sau caviar, sporind astfel costul final al mesei.
De asemenea, prepararea și servirea unui homar în restaurantele de fine dining implică tehnici sofisticate, contribuind și ele la prețul ridicat.
Ministrul Mediului a anunțat ieri, 19 februarie, că a luat toate măsurile pentru ca ediția pilot prin care este finanțată înnoirea parcului auto național de mașini agricole să fie și conform așteptărilor micilor fermieri care vor să producă mai mult, mai ieftin și mai verde.
În egală măsură, Mircea Fechet a comunicat că a am corectat Ghidul de finanțare în urma numeroaselor solicitări primite în ultima perioadă, iar noua formă publicată pe site-ul Ministerului Mediului – aprobată prin Ordin – vine cu modificări care aduc programului un plus de transparență și de siguranță.
Ministrul Mediului: ”Cei care doresc să își înlocuiască utilajele agricole uzate cu unele moderne și performante se vor putea înscrie singuri direct în aplicația de pe site-ul Administrației Fondului pentru Mediu (AFM), și nu la dealerii de tractoare”
”AFM va supraveghea, pe o perioadă de cinci ani, modul în care sunt respectate prevederile schemei de finanțare, în așa fel încât să ne asigurăm că activitățile se derulează conform regulilor asumate prin contract”, a punctat Mircea Fechet.
Există două categorii de vouchere: unele de 35.750 euro și altele de 44.000 euro, pentru tinerii fermieri, pe care îi susținem să facă agricultură sustenabilă.
Sprijinul financiar este de 65%, respectiv 80% din valoarea de achiziție a tractorului cumpărat, al cărui cost nu trebuie să depășească 55.000 euro
”Finanțarea se acordă la predarea spre casare a unui autovehicul uzat, pentru că avem în vedere, și prin intermediul acestui program, să încurajăm practica gesturilor corecte și responsabile față de natură, iar atunci când reușim să scoatem din uz o rablă câștigăm aer curat în comunitate și ținem în mișcare toate rotițele reciclării”, a mai transmis Fechet.
