10.5 C
București
vineri, 20 martie, 2026
Acasă Blog Pagină 66

Nu doar insectele și peștii strălucesc – blana unor mamifere sclipește ca un curcubeu

Foto: Facebook/Science Nature Page
Foto: Facebook/Science Nature Page

Aspectul strălucitor, asemănător culorilor curcubeului, nu este întâlnit dar la insecte și păsări. Cercetările arată că există cel puțin 14 mamifere cu blana strălucitoare.

Decenii la rând, oamenii de știință au crezut că țiparul auriu este singurul mamifer care strălucește ca o bijuterie, în nuanțe asemănătoare curcubeului.

Cu toate acestea, mai multe cercetări recente au arătat că irizația – odată considerată extrem de rară la mamifere – este de fapt mult mai frecventă. Un studiu condus de Jessica Leigh Dobson la Universitatea Ghent a identificat cel puțin 14 specii de mamifere cu blană strălucitoare, inclusiv 10 rozătoare și lotrul gigant.

O sclipire albastru-electric dezvăluie blana ”bijuterie” a mamiferelor

Aceste descoperiri au apărut după ce Dobson a observat o sclipire albastru-electric pe blana unui șobolan tropical dintr-o colecție muzeală, ceea ce a determinat o investigație mai profundă asupra părului mamiferelor în diferite condiții de iluminare.

Analiza microscopică a arătat că mamiferele irizate au în comun straturi de păr neobișnuit de netede și comprimate, care refractă lumina pentru a crea strălucirea asemănătoare bijuteriilor.

Blana ”curcubeu” a mamiferelor: sclipirea misterioasă ar fi folosită pentru comunicare

Deși această sclipire ar putea fi doar un efect secundar al adaptărilor pentru săpare sau înot, cercetătorii sugerează că ar putea juca și un rol în comunicare – similar cu penajul orbitor al păsărilor.

Având în vedere că există peste 2.500 de specii de rozătoare doar și doar o mică parte dintre ele au fost studiate până acum, Dobson suspectează că multe alte mamifere cu blana ”curcubeu” ascunse așteaptă să fie descoperite, rescriind ceea ce credeam că știm despre aspectul și viața mamiferelor.

Un retailer din România a colectat 1.6 milioane de litri de ulei alimentar uzat

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Unul dintre cei mai importanţi retaileri din România anunţă colectarea a peste 1.6 milioane de litri de ulei alimentar uzat de la clienţi din întreaga ţară. Prin urmare, contribuie într-un mod semnificativ şi responsabil la protejarea mediului înconjurător.

Cantitatea totală de apă salvată de la contaminare depăşeşte impresionanta valoare de 1.6 trilioane de litri. Această cantitate reprezintă echivalentul necesarului de apă pentru supravieţuirea populaţiei Bucureştiului pe o perioadă de aproximativ 1.200 de ani.

Care sunt oraşele din România care reciclează cel mai mult ulei alimentar uzat

Conform datelor centralizate din 2019 până la finalul lunii august 2025, topul oraşelor cu cele mai mari cantităţi de ulei alimentar uzat colectat în reţeaua acestui retailer evidenţiază gradul ridicat de implicare a clienţilor în susţinerea unei iniţiative cu impact pozitiv asupra mediului.

Lider în clasament este un magazin din Satu Mare, cu peste 111.500 litri colectaţi, urmat de magazinul din Militari, Bucureşti, cu peste 102.900 litri şi cel din Galaţi, cu 97.788 litri.

Printre oraşele fruntaşe în care s-a colectat ulei se mai numără Cluj, Oradea, Ploieşti, Baia Mare şi Timişoara. Fiecare oraș a reușit să depășească pragul de 64.000 litri colectaţi, anunță Radio Eco Natura.

Uleiul folosit se colectează, după răcire, într-un recipient transparent de plastic, mai scrie sursa citată.

Uleiul folosit este reciclat corect şi devine combustibil ecologic

Pentru ca procesul de reciclare să se poată derula într-un mod optim, este important ca uleiul să fie strecurat şi neamestecat cu alte deşeuri.

Recipientele din plastic vor fi, de asemenea, colectate pentru reciclare. Uleiul colectat este predat companiei Respiră Verde, pentru a fi procesat printr-o serie de tehnici de încălzire, decantare şi filtrare.

Ulterior, uleiul este transformat în biocombustibili, 1 litru de ulei uzat fiind echivalentul a 1 litru de biocombustibil (biodiesel).

Poluarea fonică, din ce în ce mai periculoasă: comunitatea cere soluții

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Poluarea fonică este omniprezentă în orașe, dar rareori luată în serios. Zgomotul provenit din trafic, șantiere, comerț și viața de zi cu zi lasă urme adânci asupra sănătății și calității vieții urbane.

Grupul de Inițiativă Civică deschide dialogul despre poluarea fonică și aduce la aceeași masă specialiști și autorități

Sâmbăta, Grupul de Iniatiativa Civică Parinti de Ciresari- Piata Domenii a inițiat o dezbatere pe subiectul poluării fonice, în cadrul evenimentului ”Orașul care se aude”, scrie Radio Eco Natura.

Discuția condusă de Marinela Panaite, Grupul de Inițiativă Civica Kiseleff, antropolog, i-a avut ca invitați pe specialiștii de la Audionova, pe senatoarea Violeta Alexandru, Ioan Hatmanu, viceprimar Sectorul 1, Bogdan Szabo, consilier general Primăria Municipiului București, Daniel Calarasu, Direcția de Mediu, Poliția Locală Sector 1 și Bogdan Suditu, conferențiar universitar în cadrul Universității din București, președinte al comisiei tehnice de urbanism din cadrul Primăriei Capitalei.

4 milioane de români sunt expuși poluării fonice

Reamintim că, în luna aprilie a anului trecut, platforma InfoClima a atras atenția asupra poluării fonice, arătând că aproape 4 milioane de români au fost expuși la zgomot rutier ridicat ziua și aproape 3 milioane noaptea.

Aproximativ 150.000 de persoane au fost afectate de zgomotul feroviar, iar România s-a situat printre țările europene cu expunere ridicată la zgomot industrial.

Zgomotele provenite din fabrici, șantiere și traficul urban au fost identificate drept factori majori care au deteriorat sănătatea, calitatea somnului și coeziunea socială în orașe.

Guvernul a aprobat strategia de modernizare a Aeroportului Băneasa

Foto: Facebook/Radio Eco Natura
Foto: Facebook/Radio Eco Natura

Guvernul a aprobat Programul strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare pentru Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa ”Aurel Vlaicu”, aferent perioadei 2025-2035.

Strategia include construirea unui nou terminal modern, ridicarea unui hangar special destinat aviaţiei generale, asigurarea unei capacităţi de procesare de minimum 800 de pasageri/oră de vârf (faţă de 600 în prezent), precum şi lucrări ample de modernizare a suprafeţei de mişcare a aeroportului.

Noul terminal de la Băneasa va crește capacitatea de procesare la 800 de pasageri pe oră

În prezent, terminalul existent permite procesarea unui total de 600 pasageri/oră de vârf, în conformitate cu standardele IATA, scriu jurnaliștii de la Radio Eco Natura.

Dezvoltarea unui nou terminal împreună cu infrastructura suport aferentă – căi de acces, parcare publică şi zone tehnice – va asigura o capacitate suplimentară de procesare estimată la minim 800 pasageri/oră de vârf.

CNAB va construi un hangar pentru aviația generală și promite măsuri de reducere a zgomotului

Pentru construirea unui hangar dedicat aviaţiei generale, vor fi analizate mai multe souluţii, inclusiv posibilitatea preluării unor imobile din apropierea aeroportului.

În cadrul proiectelor de dezvoltare se va ţine cont de un program de măsuri privind reducerea impactului de zgomot asupra comunităţii din imediata vecinătate a aeroportului, dă asigurări CNAB potrivit sursei citate.

România amână instalarea radarelor fixe din lipsă de fonduri

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

În timp ce Bulgaria își modernizează rapid infrastructura de supraveghere rutieră, România stagnează.

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) avea în plan instalarea a 400 de radare fixe pe drumurile naționale, autostrăzi și șosele expres.

România amână instalarea radarelor fixe din lipsă de fonduri

Proiectul, lansat în 2023, ar fi trebuit finalizat până în vara acestui an, însă procedura de achiziție nici măcar nu a fost demarată.

Cauza principală o reprezintă lipsa fondurilor, ceea ce face puțin probabilă funcționarea radarelor înainte de 2027, scrie Radio Eco Natura.

În prezent, România nu are niciun radar fix. Poliția Rutieră se bazează pe 1.186 de radare mobile – tip pistol sau montate pe autospeciale scrie Spotmedia.ro.

Aproximativ 700 dintre acestea pot fi folosite și pe trepied, fiind amplasate temporar pe marginea drumurilor.

Din martie 2025, Poliția a început monitorizarea traficului prin sistemul e-Sigur.

Poliția Rutieră aplică 350.000 de amenzi pentru viteză în primele șase luni din 2025

Până la data de 30.06.2025, au fost înregistrate 15.557 de posibile abateri contravenționale privind depășirea regimului legal de viteză”, a transmis IGPR.

În primele șase luni ale anului au fost aplicate aproximativ 350.000 de amenzi pentru viteză.

De asemenea, aproape 33.000 de șoferi au rămas fără permis pentru perioade de trei sau patru luni, arată datele ProMotor.

Tomografiile cresc riscul de avort spontan și malformații

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Un nou studiu arată că femeile care fac tomografii (CT) înainte de sarcină se confruntă cu riscuri mai mari de avort spontan și malformații congenitale.

Studiul amplu, care a analizat peste 5 milioane de sarcini în Ontario, Canada, a constatat că femeile care au efectuat tomografii computerizate înainte de a concepe pot avea un risc ușor crescut de avort spontan și defecte congenitale.

Studiul arată creșteri de risc după investigațiile CT, dar impactul absolut rămâne redus

Publicat în Annals of Internal Medicine, studiul a urmărit date între 1992 și 2023 și a arătat că riscul de avort spontan a crescut cu 8%, 14% și 19% după una, două sau trei investigații CT, respectiv.

În mod similar, probabilitatea de anomalii congenitale a crescut cu 6%, 11% și 15% la aceleași niveluri de expunere.

Deși aceste creșteri relative par semnificative, cercetătorii au subliniat că riscul absolut rămâne mic — o probabilitate de 10% a unui avort spontan ajunge la puțin sub 12%.

Riscurile de avort spontan țin mai mult de sănătatea pacientelor decât de tomografiile în sine, avertizează experții

Important este că rezultatele arată o corelație, nu o cauzalitate directă. Tomografiile sunt solicitate, de obicei, pentru probleme medicale grave — precum traumatisme, cancer sau diabet — care, la rândul lor, pot crește riscurile în sarcină.

Chiar și după ajustarea pentru acești factori, cercetătorii suspectează că unele afecțiuni de bază pot influența atât necesitatea investigațiilor, cât și riscul crescut observat.

Surprinzător, zona corpului investigată nu a influențat rezultatele — scanările craniene au avut riscuri similare celor pelvine — ceea ce susține ideea că starea generală de sănătate a pacientei poate fi factorul determinant.

Totuși, experții recomandă limitarea tomografiilor la femeile care intenționează să rămână însărcinate și luarea în considerare a unor alternative precum ecografia sau RMN-ul, atunci când este posibil.

Lege: Câinii nu vor mai putea fi ținuți în lanț

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Potrivit unui proiect de lege, legarea animalelor va fi interzisă, transmite Radio Eco Natura. În cazuri excepționale, acestea ar putea fi ținute în lanț, pentru o perioadă de cel mult 2 ore.

În caz de nerespectare, sancțiunea ajunge până la 5.000 de lei. Același proiect mai prevede reguli pentru adăpostirea necuvântătoarelor.

Astfel, în cazul câinilor de talie mare, spațiul minim este de 8 metri pătrați, într-un adăpost izolat termic, parțial acoperit și prevăzut cu o pardoseală care permite scurgerea apei, mai transmite sursa citată.

Cercetător la Universitatea Estoniană de Științe ale Vieții, despre noua lege: ”Zeci de mii de câini din Romania au răni. Lanțul în sine cauzează el plăgi și traumatisme

Mădălina Lixandru, cercetător la Universitatea Estoniană de Științe ale Vieții, a explicat, în exclusivitate pentru Pets&Cats, cât râu le face câinilor să fie ținuți în lanț: ”Zeci de mii de câini din Romania au răni (numeroase cazuri de strangulare și răni profunde) cauzate de zgărzi inadecvate, montate incorect, care nu sunt verificate frecvent. Lanțul în sine cauzează și el plăgi și traumatisme, mai ales când e mult prea mare sau greu raportat la animal. Câinii în lanț sunt mai expuși la riscuri termice (hipotermie, insolație), condițiile de adăpostire, adesea precare, amplifică riscul de îmbolnăvire. Interacțiunea umană scăzută și izolarea cronică face că animalele ținute în lanț să fie mai puțin previzibile în interacțiunile cu alte animale sau cu oamenii (agresivitate, atacuri neprovocate, etc.), toate explicate din perspectiva stresului și lipsei socializării adecvate”.

Sănătatea creierului tău decide dacă înțelegi sau nu sarcasmul

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Abilitatea ta de a înțelege sarcasmul depinde de sănătatea creierului tău.

Înțelegerea sarcasmului nu este doar o chestiune de limbaj – ci o abilitate socială complexă, profund legată de biologia creierului.

Un studiu publicat în Neuropsychology arată că cortexul prefrontal drept, o regiune a creierului asociată cu emoțiile și cognitia socială, joacă un rol esențial în recunoașterea sarcasmului.

Cercetătorii au descoperit că leziunile cortexului prefrontal drept împiedică înțelegerea sarcasmului și a gafelor sociale

Cercetători de la Universitatea din Haifa și de la Centrul Medical Rambam din Israel au testat persoane cu diferite tipuri de leziuni cerebrale și au descoperit că cei cu leziuni ale cortexului prefrontal drept întâmpinau cele mai mari dificultăți în detectarea intenției sarcastice și interpretarea gafelor sociale.

În schimb, participanții fără leziuni cerebrale sau cu leziuni în alte zone ale creierului s-au descurcat mult mai bine.

Studiul arată că cortexul prefrontal drept ne ajută să înțelegem sarcasmul și emoțiile celorlalți

Studiul arată că identificarea sarcasmului necesită mai mult decât simpla înțelegere a cuvintelor – implică empatie și capacitatea de a deduce gândurile și emoțiile altor persoane.

Când participanții erau întrebați despre o replică sarcastică sau o gafă socială, doar cei cu cortex prefrontal drept intact puteau să înțeleagă constant intenția vorbitorului sau să sesizeze de ce ceva era inadecvat.

Această cercetare evidențiază cât de profund sunt interconectate limbajul, emoțiile și înțelegerea socială în creier – și cum o leziune într-o singură zonă poate perturba abilitatea noastră de a relaționa cu ceilalți în conversațiile de zi cu zi.

Studiu: Tinerii sunt cel mai stresat și deprimat grup de vârstă

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Un nou studiu internațional amplu a constatat că așa-numitul ”vârf al nefericirii” – adică creșterea stresului și depresiei la mijlocul vieții – a dispărut.

Practic, ceea ce era odinioară o tendință bine stabilită, care arăta că starea emoțională scade în perioada de mijloc a vieții și se îmbunătățește mai târziu, s-a aplatizat.

Studiu: sănătatea mintală se poate îmbunătăți cu vârsta, dar tinerii sunt cei mai afectați

Cercetătorii de la Dartmouth College, analizând date de la peste 10 milioane de adulți din SUA, 40.000 de gospodării din Marea Britanie și aproape 2 milioane de persoane din 44 de țări, au descoperit că problemele de sănătate mintală scad acum odată cu vârsta, iar tinerii adulți sunt cei mai afectați.

Atât în SUA, cât și în Marea Britanie, sănătatea mintală a persoanelor în vârstă rămâne relativ stabilă, în timp ce generațiile mai tinere raportează niveluri în creștere de anxietate, depresie și stres.

Criza globală de sănătate mintală lovește tinerii și cere acțiuni urgente

Cauzele nu sunt încă pe deplin clare, dar studiul indică un amestec de factori: presiunea economică, subfinanțarea serviciilor de sănătate mintală, efectele persistente ale pandemiei de COVID-19 și impactul rețelelor sociale asupra psihicului.

Ceea ce este cert este că generațiile tinere de astăzi se confruntă cu un peisaj emoțional radical diferit de cel al generațiilor trecute.

Aceasta este o schimbare uriașă față de trecut”, concluzionează cercetătorii, descriind fenomenul drept o criză globală de sănătate mintală în rândul tinerilor.

Odată considerată o problemă specifică vârstei de mijloc, suferința emoțională își are acum epicentrul la începutul vieții adulte, iar experții spun că este nevoie urgentă de acțiuni pentru a răspunde acestei inversări istorice.

August 2025, a treia cea mai caldă lună august din istorie

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Serviciul European Copernicus transmite că luna august 2025 a fost a treia cea mai caldă lună august înregistrată vreodată în istorie.

Temperatura medie a fost cu 0.49 grade peste media înregistrată în perioada 1991 – 2020.

Totuși, vremea a fost cu 0.22 grade mai rece decât cele mai călduroase două luni august din istorie, cele înregistrate în 2023 și 2024.

Comparativ cu nivelul preindustrial (1850-1900), temperatura medie la suprafaţa uscatului şi a oceanelor a fost cu 1.29 grade mai ridicată, titrează Radio Eco Natura.

Copernicus mai transmite că vara 2025 a fost a treia cea mai caldă din istorie

Copernicus mai transmite că ultimele 12 luni, din septembrie 2024 până în august 2025, au fost cu 0.64 grade peste media din 1991 până în 2020 și cu 1.53 grade peste nivelul preindustrial.

Per total, această vară a fost a treia cea mai caldă înregistrată vreodată, cu 0.47 grade peste media din 1991 până în 2020.

August 2025 a fost mai cald decât media, dar nu printre cele mai călduroase zece luni

Potrivit sursei citate, temperaturi mai ridicate au fost înregistrate doar în ​​verile din 2023 și 2024.

Cu o medie de 19.46 grade, luna august din Europa a fost cu 0.3 grade peste medie.

Aceasta situează luna august în afara celor mai calde zece luni august înregistrate pe continent, conform datelor înregistrate de Copernicus.