27 C
București
vineri, 22 august, 2025
Acasă Blog Pagină 67

Care este cea mai primitoare regiune din România?

Sursă foto: Facebook
Sursă foto: Facebook

În general, ospitalitatea românilor este o caracteristică a întregii țări, dar există mai multe regiuni care sunt adesea considerate foarte primitoare.

Foarte mulți turiști străini au povestit că în aproape fiecare colț al țării au găsit oameni gata să ajute și locații unde au fost tratați cu căldură.

Transilvania oferă nu doar peisaje deosebite, ci și o tradiție de primire a vizitatorilor cu brațele deschise.

De asemenea, în Maramureș, tradițiile și obiceiurile sunt păstrate cu sfințenie. Oamenii sunt foarte primitori, iar vizitatorii se simt întotdeauna bineveniți.

Oamenii din Oltenia sunt renumiți pentru spiritul lor cald și generos. Oaspeții sunt adesea întâmpinați cu masa plină și cu o vorbă bună.

Dar care este cea mai primitoare regiune din țara noastră?

Cei mai ospitalieri români sunt, de obicei, locuitorii din zonele rurale, unde tradițiile de primire a oaspeților sunt încă foarte puternice.

Moldova se remarcă prin căldura și ospitalitatea localnicilor, fiind o regiune unde oamenii sunt deschiși, prietenoși și generosi.

Moldovenii sunt cunoscuți pentru simplitatea sufletului lor și dorința de a ajuta pe oricine, fie că ești turist sau vecin.

În satele moldovenești, ușile sunt mereu deschise, mesele pline, iar poveștile se spun cu o naturalețe care te face să te simți ca parte din familie. O altă trăsătură specifică este umorul lor inconfundabil, care adaugă o notă de veselie chiar și celor mai simple momente.

Ospitalitatea se reflectă și în tradițiile culinare, cu preparate autentice. Printre acestea se numără sarmalele, tochitura și colacii de casă, alături de un pahar de vin sau afinată.

În Moldova, orașele precum Iași și Suceava sunt adesea considerate printre cele mai prietenoase

Iași, fiind și un centru cultural important, atrage mulți vizitatori. Prin urmare, locuitorii sunt renumiți pentru deschiderea și amabilitatea lor.

De asemenea, Suceava, cu tradițiile sale istorice și legăturile cu Bucovina, este un alt loc în care turiștii se simt bineveniți.

Creveții asiatici au ajuns în Dunăre: oportunitate culinară sau amenințare ecologică?

Credit foto: Mihai Marinov
Credit foto: Mihai Marinov

O nouă specie de crevete de râu, Macrobrachium nipponense, a fost identificată în apele dulci ale României, stârnind un amestec de entuziasm și îngrijorare printre specialiști.

Avem o veste aparent bună pentru iubitorii de fructe de mare: în apele dulci ale României au apărut creveți. Unde mai pui că sunt gustoși! Vestea este “aparent bună” pentru că specia are potențial invaziv. Se numește crevete oriental de apă dulce (Macrobrachium nipponense) și are origini asiatice (“nipponese” înseamnă japonez)”, se arată în comunicat.

Potrivit Rețelei pentru Natură Urbană, această specie asiatică, care a ajuns în fostul spațiu sovietic pentru acvacultură, s-a răspândit treptat în Dunăre prin sistemul fluviului Nistru.

La finalul lui 2020, creveții au fost identificați pe brațul Chilia al Deltei Dunării, iar acum par să fi ajuns în amonte de Galați”, a declarat Aurel Năstase, biolog la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare ”Delta Dunării”.

Această specie are o capacitate ridicată de reproducere

Femelele pot depune până la opt ponte pe an, ceea ce o face o potențială amenințare pentru ecosistemele locale. De asemenea, creveții asiatici pot transmite boli la care speciile autohtone de raci nu au imunitate.

Mai mult, aceștia au o dietă carnivoră, putând consuma icre de pești și concurând cu racii pentru resurse.

Cu toate acestea, ecosistemul complex al Deltei Dunării joacă un rol esențial în controlul populației acestor creveți.

În nord-vestul Mării Negre se varsă mai multe râuri mari (Dunărea, Nistrul, Niprul, Bugul). Acestea reduc salinitatea mării în zona costieră, permițând deplasarea creveților prin apa salmastră”, mai punctează Rețeaua pentru Natură Urbană.

Biolog: ”Prădătorii naturali, precum peștii de pradă, vidrele și păsările ihtiofage, contribuie la menținerea echilibrului”

Pe lângă aspectele ecologice, această specie are și un potențial gastronomic. Creveții de apă dulce sunt considerați gustoși și pot fi recoltați sustenabil, asemeni racilor.

Sunt mai ușor de curățat și pot fi preparați simplu, la tigaie, cu usturoi”, spun specialiștii.

Extinderea creveților asiatici rămâne un subiect de monitorizat atent, cu posibile beneficii culinare, dar și riscuri ecologice semnificative.

Catastrofă ecologică – Autoritățile din Australia, forțate să eutanasieze 90 de balene

Sursă foto: X
Sursă foto: X

Peste 150 de balene au eşuat pe o plajă izolată din Australia, evenimentul fiind catalogat drept o reală tragedie ecologică, scrie publicația Gândul.

60 de balene ucigaşe false au murit, iar autorităţile sperau să salveze alte zeci de exemplare după eşuarea în masă pe o plajă izolată din Australia, transmite BBC, potrivit sursei citate.

În ultimele decenii, Tasmania a fost scena unor eșuări în masă ale balenelor

Tasmania a cunoscut o serie de eşuări în masă ale balenelor în ultimii ani – inclusiv cea mai gravă din istoria ţării, în 2020.

Cu toate acestea, balenele ucigaşe false nu au mai eşuat în masă în această ţară de peste 50 de ani.

Evaluările iniţiale indică faptul că repunerea pe apă a balenelor va fi dificilă din cauza inaccesibilităţii locului, a condiţiilor oceanice şi a dificultăţilor de a aduce echipamente specializate în zona îndepărtată”, a declarat presei purtătorul de cuvânt al departamentului, Brendon Clarke.

În final, autoritățile din statul australian Tasmania au decis să eutanasieze 90 de balene. Oamenii au luat aceasta decizie după ce specialiștii nu au putut ajuta balenele să se intoarcă în apă, locul fiind greu accesibil pentru utilaje.

Balenele pot eșua pe plajă din mai multe motive, printre care:

  • Dezorientare – Folosesc ecolocația pentru navigație, iar zgomotul submarin (nave, sonare) le poate deruta.
  • Boli și infecții – Paraziți sau infecții ale creierului le pot afecta orientarea.
  • Factori geografici – Zonele cu fundul oceanic înclinat le pot dezorienta și împiedica întoarcerea în larg.
  • Urmărirea prăzii – Pot ajunge prea aproape de țărm în căutarea hranei.
  • Vreme extremă – Furtunile puternice sau schimbările bruște de maree le pot împinge spre țărm.
  • Intoxicații – Algele toxice și poluarea pot afecta sănătatea balenelor.
  • Legături sociale – Unele specii urmează membrii bolnavi sau răniți ai grupului lor.
  • Schimbări climatice – Modificările temperaturii apei și ale curenților le pot afecta rutele de migrație.

Tot mai mulți oameni refuză să gătească și aruncă mâncarea inutil

Foto: Leonardo/AI
Foto: Leonardo/AI

Risipa alimentară reprezintă aruncarea sau irosirea unor cantități mari de alimente care ar putea fi consumate, contribuind la pierderi economice semnificative și la daune asupra mediului.

Aceasta este adesea alimentată de factori precum suprasolicitarea cumpărăturilor, termenul de expirare de pe etichete sau lipsa educației privind utilizarea corespunzătoare a alimentelor rămase.

Tinerii acordă o prea mare importanță etichetelor și ajung să arunce foarte multe alimente pe baza termenelor de expirare

Conform unui studiu realizat de cercetătorii de la Facultatea de Drept din Harvard, tinerii din Generația Z (născuți între 1997 și 2012) și milenialii (născuți între 1981 și 1996) tind să arunce alimentele pe baza termenelor de expirare de pe etichete.

La polul opus se află  persoanele mai în vârstă, care preferă să testeze gustul produselor înainte de a le arunca. Studiul a inclus un eșantion de două mii de persoane, titrează Biziday.

Acest comportament reflectă o încredere mai mare în datele înscrise pe ambalaje, în timp ce generațiile anterioare se ghidează mai mult după experiența proprie.

Mesajele de expirare: Cum interpretarea greșită contribuie la risipa alimentară

Cercetătorii atrag atenția că mesajele de genul ”a se consuma de preferință înainte de” sau ”utilizare până la data de” se referă mai mult la calitatea alimentelor, nu la siguranța de a le consuma, dar oamenii se bazează din ce în ce mai mult pe acestea și le înteleg greșit scopul.

Dintre persoanele de toate vârstele, 43% au raportat că aruncă întotdeauna sau de obicei alimente înainte de data limită, în creștere cu șase puncte procentuale față de 2016.

Experții avertizează că viața modernă i-a făcut pe oameni să uite cum să gătească și să folosească resturile alimentare.

(GALERIE FOTO) Ce aliment era considerat ”hrana săracilor” în trecut? Oamenii se simțeau umiliți când îl consumau

Foto: Leonardo_Phoenix/AI
Foto: Leonardo_Phoenix/AI

În secolul al XVIII-lea, în coloniile americane, homarii erau extrem de abundenți. Aceste crustacee marine erau atât de numeroase deoarece, după furtuni, ajungeau în cantități foarte mari pe plajă.

În secolul al XVIII-lea, homarii erau considerați o hrană ieftină, destinată în special prizonierilor, servitorilor și celor săraci

De fapt, unii servitori aveau în contracte stipulată o clauză prin care se specifica să nu fie hrăniți cu homar mai des de câteva ori pe săptămână, deoarece era considerat umilitor.

Mai mult, homarii nu erau considerați o delicatesă, ci erau utilizați ca fertilizatori pentru culturi sau ca hrană pentru animale.

Abia în secolul al XIX-lea și începutul secolului XX, odată cu dezvoltarea transportului feroviar și a metodelor de preparare sofisticate, homarul a început să fie perceput ca un aliment de lux.

Homarii sunt considerați un aliment de lux datorită rarității lor și a costurilor ridicate de capturare, transport și pregătire

Aceste crustacee sunt apreciate pentru carnea lor delicată, care are o textură fină și un gust subtil, ce poate varia în funcție de modul în care sunt gătite.

Homarii sunt serviti adesea în restaurante de top, fiind un simbol al rafinamentului culinar și al opulenței.

Prețul unui homar poate varia semnificativ în funcție de mai mulți factori, cum ar fi mărimea, proveniența și sezonul de pescuit.

Cât costă, în prezent, cel mai scump homar?

În general, un homar proaspăt poate costa între 30 și 60 de dolari pe kilogram, dar unele varietăți rare și mai mari, cum ar fi homarul albastru sau homarul din zona Maine din Statele Unite, pot ajunge la prețuri mult mai mari.

De exemplu, un homar de dimensiuni impresionante, cu greutatea de peste 10 kilograme, poate ajunge să coste până la 5000 de dolari.

Totuși, în restaurantele de lux, un fel de mâncare cu homar poate depăși cu mult aceste prețuri, iar unele preparate exclusiviste pot ajunge să fie servite în combinație cu ingrediente prețioase, cum ar fi șampania sau caviar, sporind astfel costul final al mesei.

De asemenea, prepararea și servirea unui homar în restaurantele de fine dining implică tehnici sofisticate, contribuind și ele la prețul ridicat.

Ministrul Mediului: ”Fiecare fermier își joacă singur șansa în Programul ”Rabla Tractoare”, iar noile investiții vor fi monitorizate timp de cinci ani”

Foto: Facebook/Mircea Fechet
Foto: Facebook/Mircea Fechet

Ministrul Mediului a anunțat ieri, 19 februarie, că a luat toate măsurile pentru ca ediția pilot prin care este finanțată înnoirea parcului auto național de mașini agricole să fie și conform așteptărilor micilor fermieri care vor să producă mai mult, mai ieftin și mai verde.

În egală măsură, Mircea Fechet a comunicat că a am corectat Ghidul de finanțare în urma numeroaselor solicitări primite în ultima perioadă, iar noua formă publicată pe site-ul Ministerului Mediului – aprobată prin Ordin – vine cu modificări care aduc programului un plus de transparență și de siguranță.

Ministrul Mediului: ”Cei care doresc să își înlocuiască utilajele agricole uzate cu unele moderne și performante se vor putea înscrie singuri direct în aplicația de pe site-ul Administrației Fondului pentru Mediu (AFM), și nu la dealerii de tractoare”

AFM va supraveghea, pe o perioadă de cinci ani, modul în care sunt respectate prevederile schemei de finanțare, în așa fel încât să ne asigurăm că activitățile se derulează conform regulilor asumate prin contract”, a punctat Mircea Fechet.

Există două categorii de vouchere: unele de 35.750 euro și altele de 44.000 euro, pentru tinerii fermieri, pe care îi susținem să facă agricultură sustenabilă.

Sprijinul financiar este de 65%, respectiv 80% din valoarea de achiziție a tractorului cumpărat, al cărui cost nu trebuie să depășească 55.000 euro

Finanțarea se acordă la predarea spre casare a unui autovehicul uzat, pentru că avem în vedere, și prin intermediul acestui program, să încurajăm practica gesturilor corecte și responsabile față de natură, iar atunci când reușim să scoatem din uz o rablă câștigăm aer curat în comunitate și ținem în mișcare toate rotițele reciclării”, a mai transmis Fechet.

(GALERIE FOTO) Cea mai periculoasă grădină din lume se află în Anglia – Ce riscă vizitatorii?

Foto: Facebook/The Alnwick Garden
Foto: Facebook/The Alnwick Garden

În inima Angliei se află un loc cu adevărat unic și misterios: Grădina Otrăvurilor din Alnwick, un spațiu în care fiecare plantă, ascunsă printre alei, poate fi fatală.

Spre deosebire de grădinile tradiționale, pline de flori parfumate și plante exotice, aceasta adăpostește mai mult de o sută de specii toxice.

Multe dintre acestea pot provoca moartea doar prin atingere sau prin inhalarea mirosului lor.

Accesul în Grădina Otrăvurilor din Alnwick este strict controlat

De asemenea, cei ce îi pășesc pragul sunt avertizați să nu atingă, să nu miroasă și să nu rupă nimic.

Unele plante sunt atât de periculoase încât sunt păstrate în spatele unor gratii.

Mai mult, ghizii împărtășesc povești despre oameni care au leșinat din cauza expunerii prea îndelungate la acestea.

Printre cele mai renumite specii se numără mătrăguna, ricinul, cucuta și laurul roz.

Toate aceste plante au un trecut sumbru, legat de otrăvuri și crime șocante.

Ce au povestit vizitatorii?

Mulți turiști au declarat că au fost impresionați de diversitatea plantelor toxice și de modul în care sunt prezentate, cu avertismente clare.

Oamenii au spus și că s-au simțit în siguranță datorită ghizilor informați, care asigură protecția vizitatorilor.

Unii vizitatori au precizat că atmosfera este una misterioasă și apăsătoare.

Totuși, au avut oportunitatea de a învăța despre pericolele ascunse ale plantelor.

Scopul grădinii din Alnwick a fost de a educa publicul despre pericolele ascunse ale plantelor otrăvitoare

În egală măsură, vizitatorii au parte de o experiență inedită, aproape gotică.

Deși frumusețea acestui loc este hipnotizantă, fiecare pas între aceste plante ne amintește că natura, în toată splendoarea ei, poate fi la fel de mortală pe cât este de impresionantă.

Locația adăpostește și una dintre cele mai mari cascade din Marea Britanie

Un alt punct de atracție este The Grand Cascade, una dintre cele mai mari cascade din Marea Britanie, care adaugă un element spectaculos peisajului.

În ciuda pericolelor, grădina este deschisă publicului și este un loc popular pentru vizite, fotografii și diverse evenimente.

Grădina face parte din Alnwick Castle, un castel medieval care adăpostește grădina și adaugă un farmec suplimentar locației.

Cercetări uimitoare: Torsul pisicilor poate vindeca multiple afecțiuni

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

O serie de noi cercetări demonstrează că torsul pisicii poate vindeca oasele și ajută la repararea țesuturilor.

Pisicile adoră să toarcă atunci când se cuibăresc lângă tine, dar sunetul liniștitor nu este doar un semn de fericire.

Torsul pisicilor – un real ”medicament” pentru sistemul osos al oamenilor

Cercetările sugerează că vibrația este produsă de mușchii din laringe, care dilată și constrâng glota în timp ce pisica respiră.

Acest lucru generează un sunet cu frecvențe între 20Hz și 150Hz. Aceste recvențe sunt cunoscute ca fiind terapeutice pentru vindecarea oaselor și țesuturilor la oameni.

Practic, studiile arată că oasele devin mai puternice ca răspuns la ”presiunea” torsului pisicii.

De fapt, pisicile adesea torc în situații stresante, în timpul recuperării sau chiar când se confruntă cu moartea. Studiile sugerează că acest sunet poate funcționa ca o formă de autoliniștire.

Experți comportamentali, precum Marjan Debevere și Gary Weitzman, subliniază semnificațiile variate ale unui tors.

Pisicile torc din multiple motive

Pisicile pot toarce pentru a exprima nervozitate, pentru a comunica cu alte pisici sau pur și simplu pentru a încuraja oamenii să le hrănească.

Pe măsură ce cercetătorii continuă să studieze comunicarea felină, un lucru este clar: torsul este mai mult decât o simplă expresie — este o minune biologică care adâncește înțelegerea legăturii dintre pisici și oamenii.

Masterplanul Velo al Bucureștiului, criticat pentru lățimea insuficientă a pistelor

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Asociaţia Pro Infrastructură a transmis, luni seară, că Masterplanul Velo al Municipiului Bucureşti, aflat în dezbatere publică, are prevederi ”sănătoase”, dar unele dintre punctele cheie din strategiile internaţionale au fost înlocuinte.

Confortul şi siguranţa pe banda velo este un element critic”, a transmis reprezentanţii organizaţiei, care cer ca lăţimea minimă a pistei velo unidirecţionale să fie 1.8 metri.

Asociaţia Pro Infrastructură: ”Masterplanul Velo are probleme de siguranță și confort”

PMB insistă cu lăţimile minime aberante pe pistele secundare, 1 metru, respectiv 1.5 metri pe cele principale. Recomandăm tuturor responsabililor implicaţi să încerce mersul pe bicicletă, pe o bandă de 1 metru cu maşinile vâjâind pe lângă cap, ca exerciţiu obligatoriu înaintea definitivării masterplanului”, au transmis reprezentanţii organizaţiei, citează Radio Eco Natura.

Aceştia afirmă că sunt, cu siguranţă, categorii de utilizatori ”care vor folosi orice brumă de infrastructură velo, însă cei mai mulţi oameni vor evita în continuare pistele nesigure şi inconfortabile”.

Lățimea minimă a pistei velo unidirecţionale ar trebui să fie de 1.8 metri

Reprezentanții asociației solicită imperativ ca lăţimea minimă a pistei velo unidirecţionale să fie 1.8 metri, rezultată din lăţimea în mişcare (1m) şi abaterea maximă (0.8m).

Trebuie să scoatem cât mai mulţi oameni din maşinile personale şi din mijloacele de transport public şi a-i pune pe bicicletă. Spre exemplu, olandezii au în normativul lor prevăzuţi doi metri cu derogare la 1.7-1.8m unde sunt constrângeri de spaţiu severe”, a mai transmis organizaţia.

Studiu: Pierderea unui animal de companie este la fel de dureroasă ca pierderea unei persoane dragi

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Pentru mulți oameni, un animal de companie este mai mult decât un simplu tovarăș – este un membru al familiei.

Cu 62% dintre americani având animale de companie și majoritatea considerându-le parte integrantă a vieții lor, pierderea unui câine sau a unei pisici poate fi la fel de dureroasă ca moartea unei persoane dragi.

De cele mai multe ori, pierderea unui animal de companie este o suferință minimizată sau ignorată de societate

Studiile arată că procesul de doliu după pierderea unui animal reflectă îndeaproape suferința resimțită la moartea unui partener de viață, scrie publicația Sage Journals.

Proprietarii de animale folosesc frecvent expresii precum ”noi” atunci când vorbesc despre ele, ceea ce subliniază legătura profundă dintre om și animal.

Cu toate acestea, durerea pierderii unui animal este adesea neînțeleasă, lăsând mulți oameni să sufere în tăcere.

Cercetătorii au identificat cinci factori esențiali care influențează modul în care oamenii fac față pierderii:

  • Intensitatea reacției emoționale;
  • Complexitatea deciziei de eutanasie;
  • Izolarea cauzată de doliu nerecunoscut social;
  • Suferința provocată de pierderi ambigue (precum dispariția unui animal);
  • Mecanismele de coping care ajută la procesarea durerii.

Fiecare persoană își trăiește doliul diferit

Unii își comemorează animalul prin suveniruri sau ritualuri, în timp ce alții caută sprijin în familie, prieteni sau spiritualitate.

Ceea ce contează cel mai mult este recunoașterea suferinței și oferirea de empatie celor care trec prin această pierdere.

După cum spunea Jon Stewart despre câinele său adoptat: ”Era pregătit. Era obosit, dar eu nu eram.”

Sunt cuvinte reflectă durerea profundă pe care o resimt cei care pierd un prieten necuvântător, dovedind că nu este niciodată vorba doar de ”un câine” sau ”o pisică”, ci de un membru al familiei.