Știai că… creierul tău „gândește” de cinci milioane de ori mai încet decât merge internetul?

Autor

-

2 iunie 2026

Pare imposibil, dar este una dintre cele mai surprinzătoare descoperiri recente din neuroștiințe. Un studiu publicat în revista Neuron, în decembrie 2024, realizat de cercetătorii Jieyu Zheng și Markus Meister de la California Institute of Technology (Caltech), a măsurat pentru prima dată viteza gândirii umane conștiente. Rezultatul: aproximativ 10 biți pe secundă.

Pentru comparație, o conexiune Wi-Fi obișnuită procesează în jur de 50 de milioane de biți pe secundă. Cu alte cuvinte, „rețeaua” din capul tău rulează de circa cinci milioane de ori mai lent decât routerul din sufragerie.

Și aici apare paradoxul real. Creierul uman are peste 85 de miliarde de neuroni, dintre care aproape o treime sunt dedicați gândirii de nivel înalt. Fiecare neuron, luat individual, poate transmite mult mai mult de 10 biți pe secundă. În plus, simțurile noastre adună informație din mediu cu o viteză amețitoare — în jur de un miliard de biți pe secundă, de o sută de milioane de ori mai repede decât viteza gândirii.

Practic, în fiecare clipă extragem doar 10 biți din miliardul pe care îl captează simțurile și folosim exact acei 10 biți ca să percepem lumea și să luăm decizii. Restul se pierde.

Mai ciudat: gândirea umană este secvențială. Procesăm un singur gând pe rând, nu mai multe în paralel, așa cum fac sistemele senzoriale. Un jucător de șah care își imaginează mutările viitoare le explorează una câte una, niciodată simultan. Cercetătorii cred că această „limită de viteză” ține de felul în care a evoluat creierul nostru: strămoșii noștri au ales o nișă în care lumea se schimba suficient de lent încât 10 biți pe secundă să fie de ajuns pentru supraviețuire.

O consecință amuzantă calculată de autori: toată informația pe care o persoană o învață într-o viață ar încăpea lejer pe un stick de memorie mic.

Parcul Sebastian, tot mai verde, devine „Orașul Copiilor” la inițiativa primarului Vlad Popescu Piedone

Autor

Stirea Verde

-

1 iunie 2026

Un parc revitalizat, tot mai verde și mai prezent în viața comunității

Parcul Sebastian a devenit, în ultimii ani, unul dintre cele mai vizibile exemple de revitalizare urbană din Sectorul 5. Spațiile verzi bine întreținute, arborii maturi, zonele de relaxare și aleile reamenajate oferă astăzi un cadru natural echilibrat, potrivit atât pentru recreere, cât și pentru evenimente dedicate comunității.

În acest context, organizarea unui eveniment de amploare dedicat copiilor vine ca o continuare firească a modului în care acest parc a fost readus în atenția locuitorilor.

Inițiativa primarului: „Orașul Copiilor” în mijlocul naturii

Evenimentul „Orașul Copiilor – Festivalul Bucuriei” a fost organizat la inițiativa primarului Sectorului 5, Vlad Popescu Piedone, care a subliniat importanța utilizării spațiilor verzi pentru activități dedicate familiei și comunității.

Sub coordonarea administrației locale, Parcul Sebastian a devenit, pentru o zi, un spațiu al copilăriei, în care natura și activitățile recreative s-au îmbinat armonios.

Activități pentru copii, într-un cadru natural sigur

Copiii au avut acces la o gamă variată de activități, gândite pentru a încuraja creativitatea și interacțiunea:

ateliere artistice și creative
jocuri interactive și experimente educative
face painting și animație
momente de dans, teatru și magie

Atmosfera a fost completată de elemente specifice unui eveniment dedicat celor mici – popcorn, vată de zahăr, animatori și activități recreative desfășurate pe tot parcursul zilei.

Spațiile verzi, esențiale pentru viața urbană

Prin organizarea acestui eveniment, administrația locală transmite un mesaj clar privind rolul spațiilor verzi în viața orașului: acestea nu sunt doar zone de trecere, ci adevărate centre de comunitate.

Parcul Sebastian devine astfel un exemplu de integrare a naturii în viața urbană, oferind un mediu sănătos și accesibil pentru familii, copii și locuitorii Sectorului 5.

Vlad Popescu Piedone: „Copiii trebuie să fie în centrul atenției”

Primarul Sectorului 5 a transmis, cu această ocazie, că astfel de inițiative vor continua, subliniind că investițiile în spațiile verzi și în activități dedicate copiilor reprezintă o prioritate.

„Copiii merită să fie în centrul atenției nu doar de 1 Iunie, ci în fiecare zi”, a transmis Vlad Popescu Piedone.

Edilul a felicitat, de asemenea, echipele DGASPC Sector 5 și Complexul Multifuncțional „Sfântul Andrei” pentru implicarea în organizarea evenimentului.

Autostrada Transilvania A3: Construcții Erbașu arată forța unui șantier românesc pe Suplacu de Barcău–Chiribiș

Autor

Stirea Verde

-

31 mai 2026

Autostrada Transilvania A3, un proiect esențial pentru legătura dintre regiuni

Autostrada Transilvania A3 rămâne unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură rutieră din România. Dincolo de hărți, indicatori tehnici și termene administrative, această autostradă are o miză directă pentru mobilitatea economică, siguranța rutieră și legătura dintre comunități. Fiecare tronson care avansează schimbă, treptat, felul în care se circulă între orașe, zone industriale, centre logistice și localități care au depins prea mult timp de drumuri naționale suprasolicitate.

Pe secțiunea Suplacu de Barcău–Chiribiș, Construcții Erbașu se află într-un punct important al execuției. Tronsonul are 26,35 kilometri, iar lucrările au ajuns la un stadiu fizic apropiat de 80%. Aceste cifre nu descriu doar progresul unui șantier. Ele indică apropierea unui moment în care o zonă a infrastructurii rutiere românești poate trece de la promisiune la utilizare concretă.

Pentru România, Autostrada Transilvania A3 nu este doar o investiție de transport. Este o infrastructură de conectivitate regională. Ea reduce distanțe, scurtează timpi de deplasare, crește predictibilitatea transportului de mărfuri și oferă șoferilor o alternativă mai sigură față de rutele clasice. În această logică, fiecare kilometru construit corect devine parte dintr-un sistem mai eficient.

Construcții Erbașu, mobilizare consistentă pe un tronson dificil

Pe șantierul Suplacu de Barcău–Chiribiș, dimensiunea mobilizării arată capacitatea unei companii românești de a susține un proiect rutier de amploare. Construcții Erbașu lucrează cu 610 muncitori și 268 de utilaje, într-un ritm care confirmă o organizare solidă a șantierului. În infrastructura mare, asemenea cifre au greutate. Ele arată nu doar prezență fizică, ci și capacitate de coordonare, logistică și execuție continuă.

Autostrada nu se construiește prin intervenții izolate. Un șantier de această dimensiune presupune lucrări de terasamente, structuri, asfaltare, drenaj, pasaje, poduri, relocări, organizare de fluxuri tehnice și adaptare permanentă la teren. Fiecare etapă depinde de celelalte. Fiecare întârziere într-un punct poate afecta ritmul general. De aceea, mobilizarea Construcții Erbașu pe A3 este relevantă nu doar numeric, ci operațional.

Faptul că primele două straturi de asfalt au fost așternute pe mai bine de 16 kilometri din traseul curent al Autostrăzii Transilvania A3 confirmă că lucrarea a intrat într-o etapă vizibilă și concretă. Pentru public, asfaltarea este momentul în care șantierul începe să capete forma drumului. Pentru constructor, este rezultatul multor etape anterioare, mai puțin spectaculoase, dar esențiale: pregătirea terenului, consolidarea infrastructurii, lucrările la structuri și verificarea soluțiilor tehnice.

Suplacu de Barcău–Chiribiș, de la punct vulnerabil la reper de execuție

Secțiunea Suplacu de Barcău–Chiribiș are o importanță aparte în istoria Autostrăzii Transilvania A3. Nu este un tronson oarecare, ci unul care poate contribui decisiv la coerența rețelei rutiere din această parte a țării. Timp de ani de zile, marile proiecte de autostrăzi au fost privite de public prin prisma întârzierilor, blocajelor și promisiunilor greu de verificat. În acest context, un șantier care ajunge aproape de 80% stadiu fizic oferă un semnal diferit.

Construcții Erbașu transformă această secțiune într-un exemplu de continuitate a execuției. Ritmul de lucru, mobilizarea umană și tehnică, precum și avansul asfaltării arată că infrastructura rutieră poate progresa atunci când proiectul este susținut de capacitate reală pe teren. În construcții, diferența dintre intenție și rezultat se vede în șantier, nu în documente. Iar pe A3, această diferență începe să fie vizibilă.

Valoarea contractului, de 884 milioane lei fără TVA, arată amploarea responsabilității asumate. Suma indică un proiect major, dar responsabilitatea reală nu se reduce la valoarea financiară. Ea se vede în modul în care lucrarea este dusă înainte, în capacitatea de a coordona resursele și în calitatea infrastructurii care va rămâne în exploatare după închiderea șantierului.

Infrastructura rutieră și impactul asupra mediului construit

Pentru Stirea Verde, Autostrada Transilvania A3 este relevantă și din perspectiva mediului construit. O autostradă nu este doar o bandă de asfalt. Este o infrastructură care influențează consumul de timp, siguranța deplasărilor, organizarea transportului, presiunea pe drumurile secundare și eficiența economică a unei regiuni.

Drumurile naționale aglomerate, traversările prin localități și rutele lente produc costuri ascunse: consum mai mare de combustibil, timpi pierduți, emisii crescute în zone locuite, risc rutier mai mare și uzură accelerată a infrastructurii existente. O autostradă construită corect nu elimină toate aceste probleme, dar poate reduce o parte importantă din presiunea exercitată asupra comunităților traversate de traficul greu.

Autostrada Transilvania A3 poate contribui la separarea traficului de tranzit de viața cotidiană a localităților. Această schimbare are efecte directe asupra calității mediului construit. Mai puține camioane prin centrele localităților înseamnă mai puțină presiune fonică, mai puține conflicte între trafic greu și pietoni, mai multă siguranță rutieră și o circulație locală mai previzibilă.

În acest sens, munca unui constructor precum Construcții Erbașu nu se limitează la execuția unei infrastructuri de transport. Ea contribuie la reorganizarea unei relații mai ample dintre drumuri, comunități și dezvoltare regională. O autostradă bine executată poate deveni un instrument de echilibrare teritorială, nu doar o rută mai rapidă între două puncte.

O companie românească într-un proiect de infrastructură mare

Prezența Construcții Erbașu pe Autostrada Transilvania A3 are și o dimensiune reputațională pentru industria românească de construcții. Într-un domeniu în care proiectele mari au fost adesea asociate cu dependența de antreprenori externi, mobilizarea unei companii românești pe un tronson de peste 26 de kilometri este relevantă. Arată că expertiza locală poate susține lucrări complexe atunci când există organizare, capital tehnic și capacitate managerială.

Această dimensiune nu trebuie tratată festivist. Ea trebuie privită factual. Infrastructura mare are nevoie de constructori capabili să livreze, să rămână în șantier, să gestioneze riscuri tehnice și să mențină ritmul într-un calendar dificil. Construcții Erbașu își consolidează poziția exact prin această formă de prezență: lucrări concrete, cifre verificabile și progres vizibil.

Comparația cu șantierele care au rămas ani de zile în stadii incipiente este clară. Pe Suplacu de Barcău–Chiribiș, discuția nu mai este despre intenție, ci despre execuție avansată. Mobilizarea de 610 muncitori și 268 de utilaje, stadiul fizic apropiat de 80% și asfaltarea pe mai bine de 16 kilometri sunt indicatori ai unei lucrări care a depășit faza simbolică. Aici, autostrada capătă formă.

Autostrada ca investiție în siguranță, economie și continuitate

România are nevoie de autostrăzi nu pentru statistici, ci pentru funcționare. Fără conexiuni rapide și sigure, regiunile rămân dependente de drumuri lente, iar economia locală pierde competitivitate. Transportul devine mai scump, timpii de livrare devin mai imprevizibili, iar comunitățile aflate pe traseele aglomerate suportă costuri cotidiene care nu apar întotdeauna în bilanțurile oficiale.

Autostrada Transilvania A3, prin tronsonul Suplacu de Barcău–Chiribiș, oferă imaginea unei infrastructuri care se apropie de rolul său real: acela de a lega, de a fluidiza și de a reduce presiuni. În acest proces, Construcții Erbașu are un merit concret. Compania nu produce doar un obiectiv rutier, ci contribuie la refacerea unei promisiuni publice care așteaptă de prea mult timp confirmare în teren.

Riscul sistemic apare atunci când infrastructura rutieră rămâne fragmentată. O autostradă întreruptă, un tronson întârziat sau o conexiune lipsă pot slăbi efectul întregii rețele. Tocmai de aceea, fiecare secțiune avansată are valoare strategică. Nu contează doar lungimea în kilometri, ci continuitatea pe care o poate aduce.

Pe Autostrada Transilvania A3, Construcții Erbașu oferă în acest moment o demonstrație de capacitate românească în infrastructura mare. Șantierul de la Suplacu de Barcău–Chiribiș nu este doar o lucrare în derulare, ci un reper al modului în care proiectele publice pot avansa atunci când sunt susținute de mobilizare reală, disciplină tehnică și responsabilitate față de rezultatul final. Iar într-o țară care are nevoie de drumuri sigure, rapide și bine executate, asemenea repere contează.

Pesticide interzise în UE — încă permise în SUA și Mercosur. Diferențele de reglementare

Autor

Stirea Verde

-

29 mai 2026

Pesticidele interzise în UE rămân permise în alte regiuni. Diferențele de reglementare sunt majore. În Uniunea Europeană controlul asupra agrochimicalelor și pesticidelor este tot mai strict. Comisia Europeană revizuiește nivelurile maxime admise de reziduuri. Sunt vizate dimoxistrobinul etefonul și propamocarbul. Aceste substanțe se găsesc în alimente și furaje. România a interzis în 2025 utilizarea insecticidelor neonicotinoide la culturile agricole. Țara a eliminat și posibilitatea acordării derogărilor prin decizie judecătorească. Restricțiile sunt înăsprite din cauza riscurilor pentru sănătate și mediu. Dimoxistrobinul nu mai este aprobat în UE. Utilizarea ethephonului este limitată la măr și afin. Nivelurile admise de propamocarb sunt reduse la culturile pentru salată.

SUA reduce doza de dicamba — nu interzice ca în UE

În Statele Unite Agenția pentru Protecția Mediului EPA introduce noi restricții. Doza permisă de dicamba la soia și bumbac este redusă la jumătate. Aceasta nu este însă interzisă complet. Organizațiile societății civile din SUA se opun extinderii utilizării noilor produse chimice. Pesticidele organofosforice sunt supuse unei evaluări complexe a riscurilor în Canada. Evaluarea include și metaboliții din produsele alimentare. China a lansat o campanie națională împotriva producerii ilegale a pesticidelor interzise. Sunt prevăzute măsuri stricte de supraveghere a tratamentelor la culturi. La fel testarea reziduurilor.

Neonicotinoide — interzise în UE din 2018 încă permise în Mercosur

Neonicotinoidele sunt interzise în Uniunea Europeană din anul 2018. Curtea de Justiție Europeană a decis pe 19 ianuarie 2023 că derogările sunt nelegale. Statele Membre UE nu au voie să aprobe folosirea semințelor tratate cu neonicotinoide. Substanțele în cauză sunt clothianidin imidacloprid și thiamethoxam. Acestea combat anumite insecte din sol care pot ataca semințele plantelor. Problema majoră este că rămân în plantă. Afectează și alte insecte benefice — albinele și polenizatorii. Acestea se hrănesc cu polenul nectarul și gutația contaminate. România a încercat să propună excluderea tratamentului semințelor cu neonicotinoide din regulamentul UE. Țara a solicitat luarea în considerare a impactului socio-economic asupra producției agricole.

Glifosatul — reînnoit în UE până în 2033 după dezbateri intense

Soarta glifosatului a stârnit controverse majore. Acesta este suspectat că este cancerigen și perturbator endocrin. În UE evaluările privind carcinogenicitatea sunt divergente. OMS Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară EFSA și ECHA au concluzii diferite. Comisia a reînnoit aprobarea glifosatului. La 19 septembrie 2023 Comisia a introdus o propunere de regulament. Prelungește aprobarea glifosatului cu încă zece ani. În SUA glifosatul rămâne autorizat fără restricții comparabile. În cadrul Pactului verde european Comisia va lua măsuri. Obiectivul — reducerea cu 50% a utilizării pesticidelor chimice și a riscului prezentat de acestea până în 2030. Aceasta face parte din obiectivul ambițios al UE de reducere la zero a poluării.

Acordul UE-Mercosur — jumătate din pesticide interzise în UE permise în America Latină

Acordul UE-Mercosur stârnește îngrijorări majore. Aproape jumătate dintre pesticidele aprobate pentru culturile majore din America Latină sunt interzise în UE. Motivele — riscurile pentru sănătate și mediu. În America Latină utilizarea pesticidelor agricole a crescut cu aproximativ 500% din 1990. Comparativ creșterea în Europa a fost de doar 3%. Multe substanțe active sunt evaluate de OMS ca substanțe chimice puternice. Acestea prezintă niveluri ridicate de pericole acute sau cronice pentru sănătate și mediu. Sunt reglementate prin tratate internaționale. Cu toate acestea nu sunt interzise în țările din America Latină. Mai îngrijorător — multe sunt aprobate explicit. În Mercosur carnea este injectată cu hormoni. Se folosesc pesticide periculoase a afirmat Florin Barbu ministrul Agriculturii.

UE vrea să restricționeze importurile cu pesticide interzise

Comisia Europeană pregătește noi reglementări. Documentul intitulat Viziunea pentru Agricultură și Alimentație urmărește un obiectiv clar. Alinierea standardelor de producție ale produselor importate la cele impuse fermierilor europeni. Oficialii UE doresc să se asigure de ceva esențial. Pesticidele periculoase deja interzise pe teritoriul Uniunii să nu revină în Europa prin importurile de alimente. Standardele privind bunăstarea animalelor vor fi mai stricte în viitoarele acorduri comerciale. Președintele Donald Trump a reacționat dur. Administrația sa va proteja fermierii americani. Ar putea introduce taxe suplimentare pentru produsele europene. Disputa vine într-un moment tensionat. SUA a impus tarife la oțel aluminiu și alte bunuri europene.

Polenizare nomadă în SUA — pierderea biodiversității din cauza pesticidelor

Raportul științific Planeta Vie publicat de WWF dezvăluie date alarmante. Populațiile de specii au scăzut cu 69% în medie din 1970. Producția agricolă cauzează 70% din pierderea biodiversității pe uscat. SUA practică polenizarea nomadă. Insectele sunt aduse pentru a poleniza culturile agricole. Fără acestea producția alimentelor este afectată. Constantin Dobrescu vicepreședinte ROMAPIS a subliniat importanța sănătății albinelor. Reducerea treptată a folosirii pesticidelor sintetice până la eliminarea lor totală are relevanță majoră. Hotărârea CJUE care afirmă că Statele Membre nu pot deroga de la interdicția folosirii neonicotinoidelor reprezintă un pas important.

Colectare gratuită a deșeurilor voluminoase în Sectorul 5: locuitorii sunt invitați să se programeze pentru ridicarea obiectelor de mari dimensiuni

Autor

Stirea Verde

-

29 mai 2026

Deșeurile voluminoase nu trebuie abandonate lângă containere

Mobilierul vechi, saltelele uzate sau obiectele sanitare scoase din uz reprezintă o categorie specială de deșeuri care nu poate fi gestionată prin sistemul obișnuit de colectare a gunoiului menajer.

Din acest motiv, Salubrizare S5 organizează periodic campanii dedicate colectării gratuite a deșeurilor voluminoase, oferind locuitorilor o soluție legală și accesibilă pentru eliminarea acestora.

Următoarea acțiune este programată pentru 30 mai 2026, iar serviciul este disponibil pentru toți locuitorii Sectorului 5 care efectuează o programare prealabilă.

Ce sunt deșeurile voluminoase

Conform definițiilor utilizate de autoritățile de mediu și operatorii de salubrizare, deșeurile voluminoase sunt obiecte de mari dimensiuni care nu pot fi introduse în containerele obișnuite pentru colectarea deșeurilor municipale.

Din această categorie fac parte:

canapele și fotolii
dulapuri și biblioteci
mese și scaune
saltele
covoare
lavoare și vase de toaletă
uși și ferestre
alte obiecte similare de dimensiuni mari

Aceste deșeuri necesită transport și tratare separată, motiv pentru care abandonarea lor lângă platformele de colectare este interzisă.

Cum se face programarea

Pentru ridicarea gratuită a deșeurilor voluminoase, cetățenii trebuie să contacteze dispeceratul operatorului de salubrizare la numărul:

031.9450

După efectuarea apelului, se stabilește programarea pentru ridicarea deșeurilor în ziua campaniei.

Pentru o organizare eficientă, Salubrizare S5 recomandă efectuarea programării cu câteva zile înainte de data colectării.

De ce este importantă colectarea corectă a deșeurilor voluminoase

Abandonarea mobilierului sau a altor obiecte voluminoase pe domeniul public generează probleme multiple:

ocuparea spațiului destinat colectării deșeurilor menajere
blocarea accesului la containere
degradarea aspectului urban
costuri suplimentare pentru intervențiile de salubrizare

Potrivit Agenției Europene de Mediu (EEA), reutilizarea, reciclarea și gestionarea controlată a deșeurilor voluminoase contribuie la reducerea cantităților de materiale care ajung la depozitele de deșeuri și sprijină economia circulară (raport „Circular Economy and Waste Prevention”, actualizat în 2024).

Un serviciu care contribuie la un Sector 5 mai curat

Campaniile lunare de colectare a deșeurilor voluminoase au devenit un instrument important pentru menținerea curățeniei în comunitate. Prin utilizarea acestui serviciu, locuitorii contribuie direct la reducerea depozitărilor necontrolate și la protejarea spațiului public.

Salubrizare S5 reamintește că această acțiune este organizată în ultima sâmbătă a fiecărei luni, oferind astfel o soluție constantă pentru eliminarea legală și gratuită a obiectelor de mari dimensiuni.

Într-un oraș în care spațiul public este utilizat zilnic de sute de mii de oameni, responsabilitatea individuală rămâne una dintre cele mai importante componente ale unui mediu urban curat și civilizat.

Câinii înțeleg 165 de cuvinte — un Border Collie numit Chaser a învățat 1.022

Autor

Stirea Verde

-

29 mai 2026

Border collie — Câinii înțeleg 165 cuvinte: Chaser a învățat 1.022 - Foto Will Gardiner Unsplash;

Câinii înțeleg până la 165 de cuvinte în medie. Sunt la fel de inteligenți precum copiii în vârstă de doi ani. Studiul a fost efectuat de psihologii canini și citat de The Telegraph. Cercetătorii de la Universitatea British Columbia din Vancouver au demonstrat ceva important. Un câine obișnuit este mult mai inteligent decât se credea până acum. Studiile au folosit teste psihologice. Acestea sunt folosite și în cazul copiilor. Profesorul Stanley Coren este expert principal în inteligența canină. Acesta a condus studiul. Câinii sunt în medie la fel de inteligenți lingvistic ca un copil de doi ani. Asta înseamnă că pot înțelege aproximativ 165 de cuvinte semne și comenzi.

Câinii pot număra până la cinci și fac calcule simple

Cercetătorii au descoperit capacități uimitoare. Câinii sunt capabili să înțeleagă până la 250 de cuvinte și gesturi. Pot număra până la cinci. Realizează și calcule matematice simple. Stanley Coren este profesor emerit la Universitatea British Columbia. Acesta a descoperit că un câine obișnuit are capacități cognitive similare cu ale unui copil de doi ani și jumătate. Un câine mediu poate înțelege aproximativ 165 de cuvinte. Poate număra până la trei. În cazuri excepționale câinii pot învăța peste 1.000 de cuvinte.

Studiu canadian — câinii răspund la 89 cuvinte în medie

Un alt studiu canadian a abordat tema. Echipa de cercetare a intervievat 165 de proprietari de câini. Erau de diferite rase și vârste. Proprietarii au fost recrutați online. Sondajele au fost anonime. Singura cerință a fost ca stăpânii să folosească limba engleză. Astfel rezultatele puteau fi comparate. Participanții au raportat numărul de cuvinte la care câinii lor răspund. Răspunsurile au fost definite ca entuziasm atingerea unui obiect ridicatul privirii alergatul mișcarea cozii sau executarea acțiunii cerute. S-a constatat că animalele răspund la un număr de cuvinte cuprins între 15 și 215. Media a fost de 89 cuvinte.

Chaser — Border Collie cu record mondial de 1.022 cuvinte

Cel mai inteligent câine documentat științific a fost Chaser. O femelă din rasa Border Collie. A trăit între 1997 și 2019. Putea identifica după nume 1.022 de jucării. Vocabularul său se situa la nivelul cunoștințelor unui copil de trei ani. Chaser a intrat în Cartea Recordurilor Guinness. A fost câinele cu cel mai mare vocabular documentat la un animal non-uman. Câinele recunoștea cuvinte comune precum casă copac sau minge. Avea abilitatea de a înțelege propoziții de complexitate medie. Învăța noi comportamente prin imitație. Profesorul John Pilley a dorit să exploreze granițele învățării limbajului la câini. După ce a luat puiul de Border Collie a început un proces sistematic. Timp de trei ani Pilley și colegul său Alliston Reid au petrecut până la cinci ore pe zi cu Chaser. Au îmbogățit experiențele sociale și de învățare ale câinelui.

Border Collie — cea mai inteligentă rasă conform Coren

Stanley Coren a clasat Border Collie pe primul loc în topul inteligenței canine. Aceștia învață o comandă nouă în mai puțin de cinci repetări. Ascultă comanda în cel puțin 95% din cazuri. În cartea sa Inteligența câinilor Coren a publicat rezultatele unui studiu îndelungat. Aceasta privește inteligența funcțională a câinilor. Topul celor mai inteligente rase include — Border Collie Poodle Ciobănesc German Golden Retriever Doberman Pinscher Shetland Sheepdog Labrador Retriever Papillon Rottweiler Ciobănesc Australian. Există însă și excepții în cadrul fiecărei rase. Multe lucruri depind de dresaj. La anumite rase inteligența funcțională este scăzută. În schimb cea adaptivă sau instinctivă este foarte ridicată. Ogarul afgan este un câine mai degrabă independent. Este încăpățânat și deloc dispus să execute ordine. Astfel s-ar putea interpreta eronat că are inteligență funcțională redusă.

Tipuri de inteligență canină — adaptivă funcțională și instinctivă

Stanley Coren a identificat mai multe tipuri de inteligență la câini. Inteligența adaptivă este capacitatea de a-și da seama de lucruri. Inteligența funcțională este capacitatea de a executa ordinele. Inteligența instinctivă reprezintă talentul înnăscut. La acestea se adaugă inteligența spațială cea chinestezică și cea interpersonală. Câinii nu pot fi priviți doar ca animale care execută comenzi simple. Sunt ființe capabile să înțeleagă o parte semnificativă din limbajul uman. Această realitate explică reacțiile lor diferite. Câinii par să înțeleagă stările emoționale ale stăpânilor. Reacționează diferit în funcție de tonul vocii și de context.

Ciobănescul belgian Malinois detronează Border Collie în noul studiu

Multe decenii Border Collie a fost etalonul suprem al inteligenței canine. Un studiu al Universității din Helsinki a schimbat ierarhia consacrată. Ciobănescul belgian Malinois a fost plasat pe primul loc. Rezultatele au fost publicate de The Telegraph. Această rasă depășește Border Collie la raționamentul logic. La fel la capacitatea de a rezolva probleme complexe. Malinoisul belgian este un câine de talie medie spre mare. Este puternic agil și extrem de energic. Are memorie excelentă și o capacitate de concentrare deosebită. Aceasta îl ajută să îndeplinească sarcini foarte dificile. În misiuni de salvare câinii pot acționa autonom. Nu sunt ghidați pas cu pas de om. Acest aspect este rar întâlnit în lumea canină.

Vanessa Woods — câinii pot reține peste 1.000 de cuvinte

Vanessa Woods este directoarea proiectului Puppy Kindergarten de la Universitatea Duke. Aceasta spune ceva important pentru The Guardian. Câinele preferat poate să rețină sute de cuvinte care desemnează obiecte. Peste 1.000 probabil. E chiar mai interesant de atât. Învață cuvintele așa cum o fac copiii. Daniel Mills este profesor de medicină comportamentală veterinară la Universitatea Lincoln. Acesta avertizează însă. Cu cât studiez mai mult cogniția canină cu atât mi se pare că nu sunt chiar atât de inteligenți. Câinii ne observă și preiau indicii de la noi. Astfel viața lor devine mai ușoară.

Punctele de basculare climatică — 16 praguri critice care pot declanșa colapsul în lanț

Autor

Stirea Verde

-

29 mai 2026

Colaps climatic — Puncte basculare climatică: 16 praguri critice pot declanșa colaps - Foto Javier Miranda Unsplash

Planeta este aproape de un punct fără întoarcere. Oamenii de știință internaționali au avertizat printr-o analiză publicată în 2026. Lumea este mai aproape decât se estima de punctul critic. După acesta încălzirea globală scăpată de sub control nu va mai putea fi oprită. Raportul State of the Climate 2025 publicat în revista BioScience analizează 16 elemente de tip punct critic. Printre acestea se numără calotele glaciare din Groenlanda și Antarctica. La fel ghețarii montani permafrostul pădurile subarctice Pădurea Amazoniană și circulația meridională atlantică AMOC.

Cinci dintre cele 16 puncte basculare arată semne de tipping

Cele mai recente date confirmă o situație critică. Destabilizarea ar putea fi deja în curs în Groenlanda și vestul Antarcticii. Permafrostul ghețarii montani și Amazonul se află la limită. Cinci dintre cele 16 elemente arată semne clare de tipping. Topirea calotelor glaciare amenință cu creșterea catastrofală a nivelului mărilor. Moartea în masă a recifelor tropicale de corali este în desfășurare. În 2024 recifele coraliene au suferit cea mai răspândită albire înregistrată vreodată. Aceasta a afectat aproximativ 84% din suprafața recifelor mondiale între ianuarie 2023 și mai 2025.

Pragul de 1,5°C insuficient pentru menținerea ghețarilor polari

Un studiu publicat în 2025 în Communications Earth and Environment aduce noi avertismente. Chiar și o încălzire de 1,5°C ținta Acordului de la Paris ar putea fi prea mult. Ghețarii polari nu mai pot rezista la acest nivel. La nivelul actual de încălzire de aproximativ 1,1°C peste nivelurile preindustriale planeta este deja aproape. Suntem la limita inferioară a cinci intervale de incertitudine pentru punctele de basculare climatică. În intervalul Acordului de la Paris șase puncte de basculare ar putea fi declanșate. Acestea includ colapsul calotelor de gheață din Groenlanda și Antarctica. La fel dispariția recifelor de corali la latitudini joase și topirea pădurilor boreale din Rusia și Europa de Est.

Efect domino — depășirea unui punct destabilizează celelalte

Depășirea unui singur punct de cotitură ar putea declanșa o cascadă. Majoritatea interacțiunilor sunt destabilizatoare. În cel mai rău caz acest lucru ar putea împinge sistemul climatic pe o traiectorie de tip Hothouse Earth. O planetă cu efect de seră extrem fundamental diferită de cea pe care o cunoaștem. Pierderea gheții arctice și a calotei groenlandeze ar putea determina o încetinire de 15% a AMOC. Aceasta prin influxul de apă dulce în Atlanticul de Nord. O prăbușire a AMOC ar reduce probabil la jumătate precipitațiile în India. Ar duce și la scăderi severe ale temperaturii în Europa de Nord.

Politicile climatice actuale insuficiente pentru evitarea bascularii

Politicile climatice actuale până în 2100 pot conduce la riscuri ridicate de basculare. Aceasta chiar și în scenariul în care menținem creșterea temperaturii sub pragul de 1,5°C până în 2300. Multe dintre aceste puncte de basculare reprezintă un punct fără întoarcere. Odată atins punctul de cotitură nu mai există cale de întoarcere. Cercetătorii marchează posibilitatea de basculare la 45% până în 2300. Procentul ajunge la 76% pe termen lung. Studiul constată o accelerare neliniară pentru fiecare 0,1°C peste obiectivele climatice actuale.

Nivelurile CO2 cele mai ridicate din ultimii 2 milioane de ani

Nivelurile actuale de CO2 sunt cele mai ridicate din ultimii cel puțin 2 milioane de ani. Temperaturile globale ar putea fi deja la un nivel comparabil sau mai ridicat decât în ultimii 125.000 de ani. Schimbările climatice progresează mai rapid decât s-a anticipat a declarat Wolf. Depășirea unor praguri poate angaja planeta pe o traiectorie de tip Pământ-seră. Din 34 de semne vitale ale planetei 22 erau la niveluri record în 2025. Acestea indică un sistem Pământ extrem de stresat. Anul 2024 a depășit 2023 ca cel mai cald an înregistrat vreodată. Căldura oceanică și pierderea coronamentului forestier prin incendii sunt la maxime istorice.

Pierderi economice de 27 trilioane dolari din anul 2000

Dezastrele climatice mortale și costisitoare s-au înmulțit. Inundațiile din Texas au ucis cel puțin 135 de persoane. Incendiile din Los Angeles au costat peste 380 de miliarde de dolari australieni. Din anul 2000 dezastrele globale legate de climă au cauzat pagube de peste 27 trilioane de dolari. Multe țări nu reușesc să atingă obiectivele de emisii. Există lacune majore între angajamentele luate și acțiunile necesare. Acestea sunt necesare pentru menținerea încălzirii globale la 1,5°C. Cercetătorii avertizează — nu putem salva Pământul așa cum am salvat băncile. Soluțiile rapide care funcționează în sistemul financiar nu sunt aplicabile sistemului climatic. Odată depășite punctele de basculare nu există măsuri de salvare.

Ocean Cleanup a strâns 50 milioane kg plastic — System 03 curăță teren fotbal în 5 secunde

Autor

Stirea Verde

-

29 mai 2026

Plastic in ocean — Ocean Cleanup: 50 milioane kg plastic colectat din oceane - Foto Naja Bertolt Jensen Unsplash

Ocean Cleanup a depășit 50 milioane de kilograme de plastic colectate din oceane și râuri la nivel global. În martie 2026 organizația a atins acest prag decisiv. Anunțul vine în contextul în care râurile transportă anual între 800.000 și 2,4 milioane de tone de plastic în oceane. Conform unui studiu publicat în Nature Communications cele 50 de milioane de kilograme echivalează cu 50.000 de tone. Scala problemei este mult mai mare. Marea Insulă de Gunoaie din Pacific conține aproximativ 80.000 de tone de plastic.

System 03 curăță suprafață de fotbal în cinci secunde

System 03 este al treilea sistem de curățare oceanică proiectat de Ocean Cleanup. A fost lansat în Marea Insulă de Gunoaie din Pacific în august 2023. La performanță maximă System 03 poate curăța o suprafață de teren de fotbal în cinci secunde. Sistemul se extinde acum mai adânc sub suprafață. O fustă de cauciuc de patru metri adâncime captează plasticul plutitor de la suprafață până la adâncimi mici. Materialul colectat este încărcat periodic pe nave pentru reciclare. Bariera în formă de U este împinsă de vânt și valuri. Acționează ca o pâlnie pentru colectarea gunoiului. Sistemul menține o viteză lentă de înaintare prin propulsie activă.

Interceptori în Filipine și India din iunie 2026

În paralel Interceptorii operează pe râuri. Acestea sunt bariere autonome întinse pe căile navigabile. Prind plasticul înainte ca acesta să ajungă în mare. Mai mult de 20 de astfel de sisteme sunt implementate la nivel mondial. Țări precum Malaezia Vietnam Republica Dominicană și Jamaica au deja Interceptori funcționali. În râul Meycauayan din Filipine primul Interceptor filipinez urmează să înceapă operațiunile în iunie 2026. Organizația estimează că va capta între 370 și 540 de tone de plastic pe an. Acesta ar fi ajuns altfel în Golful Manila. În Mumbai Interceptorii de la căile navigabile Trombay și Malad sunt proiectați să capteze între 61 și 92 de tone anual.

Un studiu identifică 1.000 de râuri responsabile pentru 80% plastic ocean

Un studiu din 2021 publicat în revista Science Advances a identificat 1.000 de râuri ca sursă pentru aproximativ 80% din plasticul găsit în ocean. Ocean Cleanup a lansat Programul 30 de Orașe. Acesta se concentrează pe cele 30 de zone urbane care contribuie cel mai mult plastic în oceane. Organizația colaborează cu guvernele locale pentru rastrele costiere. Acestea interceptează plasticul înainte ca acesta să ajungă în oceanul deschis. Abordarea țintită de interceptare a poluării cu plastic la sursă reprezintă o soluție scalabilă pentru această problemă globală.

Obiectiv 90% plastic eliminat din oceane până în 2040

Ocean Cleanup este o organizație non-profit fondată în 2013 de olandezul Boyan Slat. A început să dezvolte ideea când avea doar 16 ani. După ce a observat poluarea din Marea Mediterană Slat a decis să se dedice cercetării modului în care oceanele pot fi curățate pasiv. Obiectivul proiectului este să reducă cu 90% plasticul plutitor din oceane până în 2040. Trilioni de bucăți de plastic plutesc astăzi pe suprafața oceanelor. Această cantitate a crescut exponențial în ultimele decenii. Tendința este prognozată să se înrăutățească. Dacă permitem ca tendințele actuale să continue cantitatea de plastic care intră în ocean este pregătită să se dubleze până în 2060.

Strategie duală curățare ocean plus interceptare râuri

Ocean Cleanup abordează problema plasticului cu o strategie duală. Îndepărtează plasticul care poluează deja oceanele. În paralel interceptează plasticul din râuri pentru a preveni ajungerea acestuia în ocean. Organizația a proiectat și implementează tehnologii pentru a elimina poluarea moștenită. Aceasta s-a acumulat de-a lungul multor ani în insulele de gunoi. Programul complementar de interceptare a plasticului din râuri este cea mai rapidă și mai eficientă metodă de a aborda intrarea. Ocean Cleanup intenționează să curețe plasticul din cele 1.000 de râuri cele mai poluante din lume. Acestea sunt responsabile pentru 80% din emisiile de plastic în oceane.

Finanțare de 121 milioane dolari nevoie de 1 miliard pentru 2040

În 2026 Ocean Cleanup a primit 121 milioane de dolari în finanțare nouă. Programul se extinde mai rapid ca niciodată. Organizația estimează că are nevoie de încă 1 miliard de dolari în finanțare. Obiectivul este să elimine practic toate plasticele care plutesc în oceane până în 2040. Marea Insulă de Gunoaie din Pacific se află între Hawaii și California. Se întinde pe o arie de două ori mai mare decât suprafața Franței — 1,6 milioane de metri pătrați. Cantitatea de deșeuri este impresionantă — peste 79.000 de tone de plastic. Mult mai mare decât se credea inițial.

Știai că, cratima este semnul ortografic cu cele mai multe funcții din limba română

Autor

Stirea Verde

-

29 mai 2026

Cratima — semnul cu cele mai multe funcții din româna- Foto Annie Spratt Unsplash

Cratima este semnul ortografic cu cele mai multe funcții din limba română. Aceasta poate lega două sau mai multe cuvinte care se pronunță împreună. Poate despărți și segmente din cuvânt. Datorită diverselor funcții pe care le poate lua cratima creează multe dificultăți de scriere. În special micilor școlari. Folosirea corectă a cratimei a devenit un criteriu de apreciere al inteligenței persoanelor.

În urma reformei ortografice din 1953 în limba română apostroful a fost înlocuit cu cratima. Multe din textele literare și-au pierdut atunci grafia originară. Pentru unii a fost o pierdere. Pentru alții o necesitate. Cratima are caracter permanent în unele cazuri. Exemple – dă-l de-a dreptul, las-o, s-a dus, ți-l dă. În altele este accidental. Exemple – de-abia sau de abia, n-am, sau nu am. Se folosește între cuvinte sau în interiorul unui cuvânt. La fel în abrevieri.

Cratima marchează pronunțarea împreună a două cuvinte alăturate. Are loc înlăturarea vocalei finale a primului cuvânt sau a celei inițiale din al doilea cuvânt. Exemple — s-a spart, m-aș culca, într-o, iat-o, parc-aud. Cratima indică și formarea unui diftong sau triftong între vocala finală a unui cuvânt și cea inițială a altuia. Exemple – mi-a spus, ți-i aduce, dă-i-o, nu-i bine, mi-au luat. Poate indica și pronunțarea împreună a cuvintelor obținute prin inversarea unor forme gramaticale analitice.

Cratima este folosită și pentru marcarea locului tăieturii silabice. Aceasta este despărțirea cuvintelor în silabe. Liniuța de unire apare și la scrierea unor cuvinte compuse sau derivate. Exemple – prim-ministru, ex-președinte, galben-auriu. La fel la flexiunea sau articularea unor neologisme neadaptate limbii române. Exemple – IT-ist, soft-ul, week-end-uri. Articolul enclitic sau desinența de plural se adaugă la abrevieri sau la cuvintele greu flexionabile cu cratimă. Exemple – pH-ul, TVA-ul, CSAT-ul, doi-u,l sine-le.

Substantivele compuse se scriu legat fără cratimă atunci când componentele și-au pierdut individualitatea morfologică. Exemplu -bunăvoință. Se scriu cu cratimă atunci când părțile componente își păstrează individualitatea. Exemplu – bun-simț, bunului-simț. Secvențele sonore identice se pot scrie legat sau cu cratimă în funcție de statutul morfosintactic. Exemplu – după-masă, locuțiune adverbială versus după masă substantiv plus prepoziție. Junctura se face cu cratimă în cazul împrumuturilor și al numelor de locuri a căror finală prezintă deosebiri între scriere și pronunțare. Exemple – Bruxelles-ul show-uri head office-ul.

Sedentarism — 8 ore pe scaun cresc riscul de deces ca fumatul. România pe locul 5 în Europa

Autor

Stirea Verde

-

28 mai 2026

Obezitate - Foto Tania Dimas from Pixabay

Sedentarismul este al patrulea factor de risc major pentru deces. După hipertensiunea arterială fumat și hiperglicemie. Datele sunt furnizate de Observatorul Global de Sănătate al OMS. În fiecare an aproximativ 3,2 milioane de decese sunt atribuite sedentarismului. Persoanele care nu fac suficientă activitate fizică au un risc de mortalitate generală cu 20-30% mai crescut. Statul pe scaun mai mult de 6-8 ore pe zi crește riscul de afecțiuni cronice. Aceasta indiferent dacă persoana face sport în restul timpului.

Peste 10,6 ore pe scaun zilnic — risc semnificativ pentru inimă

Un studiu publicat în Journal of the American College of Cardiology a analizat date relevante. Au fost monitorizate aproape 90.000 de persoane cu dispozitive de urmărire a mișcării. Participanții au fost urmăriți timp de aproximativ opt ani. Cercetătorii au analizat legătura dintre timpul petrecut stând jos și riscul de boli cardiovasculare. Rezultatul a arătat un prag clar. Peste 10,6 ore de stat jos pe zi au fost asociate cu un risc semnificativ mai mare pentru sănătatea inimii. Poate părea mult la prima vedere. Dacă aduni opt ore de muncă la birou o-două ore în mașină și câteva ore seara pe canapea ajungi ușor la acest număr. Chiar dacă mergi la sală de două-trei ori pe săptămână efectul sedentarismului rămâne. Problema nu este doar lipsa sportului. Este timpul total petrecut stând jos.

Inactivitatea peste 8 ore se asociază cu risc de deces ca fumatul

Conform cercetărilor inactivitatea fizică pentru mai mult de opt ore pe zi se asociază cu un risc de mortalitate similar. Comparabil cu cel al fumatului și obezității. Sedentarismul a fost asociat cu mortalitatea de orice cauză. Un studiu observațional publicat în Circulation a analizat modelele de activitate. Au fost peste 5.000 de femei mai în vârstă. Vârstele cuprinse între 63 și 97 de ani. Au fost urmărite timp de o săptămână. Apoi încă cinci ani. Riscul crește pe măsură ce crește timpul neîntrerupt petrecut pe scaun. Persoanele obeze petrec două ore pe zi mai mult stând decât o persoană obișnuită. Asta înseamnă cel puțin 14 ore pe zi de inactivitate.

România pe locul 5 în Europa la sedentarism — doar 18% fac mișcare

România stă prost la activitate fizică. Ultimul raport Eurostat arată cifre îngrijorătoare. Doar 18% dintre români fac mișcare fizică. Doar 2% merg regulat la sălile de fitness. România a ajuns pe locul al cincilea în topul celor mai sedentare state din Europa. Organizația Mondială a Sănătății recomandă cel puțin 150 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână. Doar 30% dintre români ating acest prag. În același timp 63% dintre români declară că nu practică niciodată sport sau activități fizice. Comparativ procentul celor care nu fac niciodată sport în țările nordice este de doar 10-15%. La copii și adolescenți de 11 13 și 15 ani doar 23% au suficientă activitate fizică. Conform raportului INSP din 2019.

Obezitatea în România a ajuns la 34% — sedentarism și alimentație

Gradul de obezitate din România a ajuns la 34%. Mult peste țările din vest. Sunt două lucruri care contribuie la acest aspect — sedentarismul și alimentația. În România în ultimii 20 de ani s-a diversificat alimentația în sens nesănătos. A crescut mult sedentarismul. La școală copiii au două ore de sport pe săptămână. În țările nordice au între trei și cinci ore de sport. Au pauze active. Sunt încurajați să meargă cu bicicleta. Toate acestea se adună. Se văd în sănătate și în obezitate. La adolescenți cifrele OMS sunt și mai îngrijorătoare. Peste 80% dintre adolescenții din lume nu fac destulă activitate fizică. Patru din cinci adolescenți nu se bucură de beneficiile sociale fizice și de sănătate mintală.

Boli cardiovasculare diabet cancer și depresie — efectele directe

Sedentarismul provoacă boli cronice multiple. Obezitate diabet hipertensiune cancer de sân sau colon anxietate depresie. La fel probleme cu articulațiile sau coloana vertebrală. Lipsa mișcării poate duce la hipertensiune arterială. Crește nivelul de colesterol. Determină acumularea de plăci de aterom în artere. Acestea provoacă infarct miocardic și atac cerebral. Apariția rezistenței la insulină este unul dintre efectele directe. La fel dezvoltarea diabetului de tip 2. Lipsa de mișcare slăbește mușchii. Provoacă rigiditate și dureri articulare. Scade densitatea osoasă. Crește riscul de osteoporoză. Cercetările identifică o asociere între inactivitatea fizică și sănătatea mintală. Sedentarismul crește riscul de anxietate și depresie. Exercițiile fizice regulate îmbunătățesc starea de spirit.

Pauze de cinci minute la fiecare oră — recomandările Asociației Americane a Inimii

Asociația Americană a Inimii face recomandări practice. Setează o alarmă pentru o pauză de cinci minute la fiecare oră. Sau zece minute la fiecare două ore. În timpul pauzelor ridică-te de la birou. Plimbă-te. Folosește pauzele mai lungi pentru a te plimba în aer