Temperaturile ridicate din această perioadă cu făcut ca iernile de odinioară, cu zăpezi ce începeau să se aștearnă încă din noiembrie și țineau până în lunile martie și aprilie, să rămână doar o amintire în memoria celor care le-au trăit și să reprezinte doar niște povești potențial reale pentru noile generații.
De câțiva ani, nu doar în România, am avut parte de sărbători de iarnă fără zăpadă.
Aproape că nu exista Crăciun, nici măcar în primii ani după 2000, în care să nu existe măcar puțină zăpadă. De Revelion și Sfântul Ion nici nu se punea problema.
Ceea ce este și mai atipic este, însă, faptul că și temperaturile în această perioadă au crescut simțitor de mult. Am avut, în primele zile din ianuarie 2023, temperaturi de 19-20°C în zonele de deal, temperaturi specifice lunilor aprilie-mai.
Nici noaptea nu au scăzut foarte mult, ci vorbim în această perioadă de minime de 5°C în zona de deal.
Efectele încălzirii globale se resimt tot mai mult și, pe lângă faptul că sărbătorile de iarnă își pierd farmecul, mediul natural este unul care suferă și care își pierde, la rândul său, echilibrul de la an la an.
Temperaturi ridicate. Au înmugurit merii și vișinii
În regiunile subcarpatice, în ianuarie 2023, merii, vișinii și alte specii de arbori și arbuști au început să înmugurească, florile de grădină au încolțit, și aproape că nu a existat noapte în acest puteam spune chiar așa-zis sezon rece în care solul să înghețe.
Fotografiile de mai jos sunt elocvente pentru ceea ce înseamnă schimbările climatice și efectele lor asupra mediului înconjurător, cu plante care au început să înmugurească și temperaturi ridicate pe timpul zilei specifice sfârșitului de primăvară.
Reamintim că temperaturile ridicate au determinat, luna trecută, coacerea zmeurei în grădina unui agricultor din județul Buzău.
Totodată, Europa a înregistrat anul trecut, cea mai rapidă creștere a temperaturilor de pe glob.
