Este vorba despre un set de reguli menționate în Ordonanța de Urgența 133/2022(OUG). Aceasta prevede amenzi mai mari, chiar și de 70.000 de lei, pentru depozitarea ilegală a deşeurilor pe câmpuri sau în păduri, situații des întâlnite în România, după cum ȘtireaVerde a mai relatat. Responsabilitatea administrațiilor locale față de Mediu devine și mai mare de acum. Primăriile au la dispoziţie maximum şase luni să implementeze sisteme de colectare selectivă.
De asemenea, până la 1 ianuarie 2025, primăriile din România trebuie să amenajeze puncte de colectare pentru deșeurile textile. Totodată, edilii sunt obligați să stabilească dacă gestionarea deșeurilor se face în cadrul unui singur contract de delegare a serviciului de salubrizare sau pe mai multe tipuri și să organizeze atribuirea conform deciziei luate.
O sancțiune menită să protejeze Mediul cuprinsă în actul normativ menționat este confiscarea mașinilor folosite la aruncarea deșeurilor în locuri nepermise(n.r. străzi, păduri, câmp, hale industriale etc)
Amenzi de 20 000 de lei pentru cetățenii care aruncă gunoiul „la întâmplare”
Guvernul României a mai stabilit prin OUG 133/2022 că, abandonarea, aruncarea, precum și ascunderea deșeurilor sunt interzise, la fel eliminarea, deținerea sau păstrarea deșeurilor în afara spațiilor autorizate în acest scop.
Astfel, s-au majorat semnificativ și amenzile pentru aruncarea deșeurilor sau incendierea lor.
Persoanele fizice pot fi sancționate cu amenzi cuprinse între 5 și 20.000 de lei; în cazul persoanelor juridice cuantumul amenzii poate ajunge la 70.000 de lei. Actul normativ este o transpunere a legislației europene și nu poate fi modificat decât prin derogare, inițiată de ministrul Mediului.
Românii care nu vor separa corect deșeurile vor fi penalizați cu plata unui tarif de două sau chiar trei ori mai mare față de tariful normal al taxei de salubrizare. Însă, după cum se știe, depozitarea gunoiului nu este soluția „ideală” pentru Natură, reciclarea fiind punctul final al tuturor măsurilor care țin de protejarea Mediului.
Reciclare, nu depozitare
Principalele probleme ale statului nostru constau în colectarea separată insuficientă, lipsa de stimulente economice pentru a renunța la depozitare, scheme ineficiente de răspundere a producătorilor pentru ambalaje, lipsa de infrastructură și investiții în proiecte aflate pe trepte mai înalte ale ierarhiei deșeurilor, precum și lipsa de capacitate administrativă și de angajament din partea cetățenilor, după cum oficialii Guvernului recunosc.
România este unul dintre statele membre cu cel mai mare risc de neîndeplinire a țintelor din Directiva cadru deșeuri, având în vedere că înregistrează în continuare o rată foarte scăzută de reciclare a deșeurilor municipale de 14% (7% reciclare materială și 7% compostare) și o rată foarte mare de depozitare a deșeurilor, de 70 % conform datelor Eurostat din 2017, în timp ce media UE este de 45% rata de reciclare și 24% rata de depozitare. ȘtireaVerde va prezenta, în continuare, impactul OUG 133/2022 asupra cetățenilor, administrației publice, operatorilor de salubrizare, colectare, reciclare și agenților economici.
