În România, se discută mult despre protecția Mediului și reciclare, însă, nu și despre banii pe care îi plătim din cauza ambalajelor de plastic pe care nu le reciclăm. Potrivit Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, România plăteşte aproape 200 de milioane de euro pe an către Uniunea Europeană (UE) pentru ambalajele de plastic pe care nu le reciclează.
Evident, Guvernul este responsabil să ia măsuri pentru reducerea cantităților de ambalaje nereciclate, însă, nu este suficient. Toți putem contribui la folosirea resurselor în mod responsabil, iar acest lucru poate începe din momentul în care mergem la cumpărături: ambalajele din plastic nu ne folosesc nici nouă, nici Mediului.
Așa cum rezultă din imaginea surprinsă de noi, marile magazine, cele care sunt înscrise în Sistemul de Garanție-Returnare(SGR), încă nu au renunțat la ambalajele din plastic. Încă găsim produse ambalate în folii de plastic sau în mini-caserole. Din păcate, în unele gospodării, aceste „ambalaje” se reutilizează, iar impactul negativ asupra Mediului devine de neoprit.
România plătește aproape 200 de milioane de euro pe an către UE pentru ambalajele de plastic nereciclate. Ordonanța pe care nu o respectă(nici)marile magazine
România are un instrument prin care se dorește reducerea ambalajelor din plastic, însă, nu este respectată în totalitate de cei cărora li se adresează. Este vorba despre OUG 6/2021 privind „privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra Mediului”. Conform acestui act normativ, agentii economici trebuie să reducă progresiv cantitățile de plastic introduse pe piață astfel: cu 5% pentru anul 2023, 10% pentru anul 2024, 15% pentru anul 2025 și 20% pentru anul 2026. De asemenea, trebuie să declarare anual la Administrația Fondului pentru Mediu(AFM) cantitățile introduse pe piață în anul precedent celui în care raportează.
Din păcate, la rafturile unor hypermaketuri din România încă vedem ambajale de plastic. Dacă reducerea nu se face treptat, este greu de crezut că țintele pentru reciclarea plasticului vor fi atinse „dintr-odată”. Iată o statistică primită de la AFM care susține această ipoteză: cantitatea totală de plastic introdusă pe piața națională(n.r însemnând și importuri, an de referință 2020) a fost de 211 175 de tone. Astfel, România ajunge să plătească sume fabuloase Uniunii Europene, pentru că nu reciclează suficient nici măcar ce foosește des: ambalajele de plastic.
De ce este periculos plasticul
Particule de plastic au fost descoperite în mai multe produse precum: fructe și legume, pește și fructe de mare, bere, zahăr, sare, miere și apă. Dacă în trecut se considera că plasticul nu trece mare prin țesuturile vegetale, studii recente au găsit microplastic în rădăcini, tulpini și frunze, acesta fiind absorbit de plante odată cu apa.
Efectele plasticului asupra sănătății sunt devastatoare. Inhalat ingerarea și chiar contactul cu pielea înseamnă afectarea sistemului imunitar, a organelor senzoriale, a ficatului și rinichilor, putând fi factor cauzator pentru declanșarea cancerului, a iritațiilor la nivelul ochilor sau al pielii, a problemelor neurologice și a problemelor la nivelul sistemelor imunitar, endocrin, reproducător și nervos.
Plasticul nu dispare, doar se fragmentează
Din păcate, plasticul rezistă chiar și în cele mai aspre condiții, iar materialele din această categorie vor supraviețui mai mult decât omenirea în sine. Acesta nu dispare, doar se fragmentează în bucățele insesizabile vederii noastre, dar care sunt prezente în tot ce înseamnă ecosistem, atragând metale grele, dăunătoare vieții.
Din noiembrie 2023, va deveni funcțional Sistemul Garanție-Returnare prin care ambalajele primare nereutilizabile din sticlă, plastic sau metal cu volume cuprinse între 0,1 l și 3 l (de exemplu: sticle de apă, ulei, diverse băuturi sau doze de bere etc) vor fi valorificate prin reciclare. Când sistemul va funcţiona, clientul va își va recupera garanția de 50 de bani la returnarea ambalajului în orice magazin.
