Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, acuză Ucraina că a început lucrări de dragare pe canalul Bâstroe, în ciuda tratatelor internaționale, conform Fantaik.
„Există niște tratate internaționale pe care trebuie să le respectăm. Noi am provocat această întâlnire la Ministerul Transporturilor, deși nu e neapărat treaba MTI. Este mai mult o chestiune care ține de Ministerul Afacerilor Externe și al Mediului, pentru că vorbim de tratate internaționale pe care toată lumea trebuie să le respecte și pentru că vorbim de un posibil impact pe care asemenea de lucrări de dragare pe Bâstroe îl pot avea asupra mediului și asupra Deltei Dunării.
Noi am considerat necesar să fim proactivi, deși nu suntem titulari de filă. Așteptăm într-un final de la cele două ministere puncte de vedere. România a fost de acord cu tranzitarea pe Chilia și pe Bâstroe la adâncimi mai mici a șlepurilor și a navelor care, pe adâncimi mai mici, pot să facă acest lucru.
Mai mult de atât, cred că MAE este cel care va gestiona și acesta a fost rostul acestei întâlniri. Există semnale că în acest moment sunt lucrări de dragare pe Bâstroe. Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Mediului trebuie să vină cu o poziție și să informeze cu date“, a spus Grindeanu.
Anterior acestei declarații, au existat informații despre o întâlnire care a avut loc la Ministerul Transporturilor săptămâna trecută. La reuniune au fost invitați reprezentanți din Ministerul Mediului și Ministerul Afacerilor Externe.
Sorin Grindeanu a cerut poziții rapide. MAE a reacționat
După declarația lui Sorin Grindeanu, MAE a precizat că va trimite Comisiei Europene poziția României. Astfel, Ministerul Afacerilor Externe spune că se opune intenției Ucrainei de a face lucrări de dragare pe Canalul Bâstroe.
„Cu referire la informațiile apărute recent în presa română privind desfășurarea de către autoritățile ucrainene a unor lucrări de adâncire a așa-zisului ‘canal de navigație Bâstroe’, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) precizează că, anterior apariției acestor informații publice, nu a fost informat de nicio autoritate română competentă în materie cu privire la desfășurarea de către Ucraina a unor astfel de activități.
În urma apariției informațiilor publice menționate, MAE a solicitat, în cursul zilei de 13 februarie, Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării transmiterea unor informații cât mai complete și actualizate privind eventuale activități desfășurate de partea ucraineană în sectorul ‘canalului de navigație Bâstroe’ și evaluarea instituției privind impactul acestora, iar ulterior MAE a solicitat și Poliției de Frontieră Române transmiterea informațiilor rezultate în urma monitorizării activităților efectuate de autoritățile ucrainene sau de contractori ai acestora în sectorul ‘canalului de navigație Bâstroe’, precum și evaluarea caracterului acestora.
În funcție de răspunsurile autorităților române de resort, MAE va întreprinde imediat demersurile diplomatice necesare în cazul în care va rezulta că au fost derulate activități având ca scop adâncirea rutei de navigație”, a transmis Ministerul Afacerilor Externe.
Comisia Europeană a cerut României un punct de vedere
Ministerul de Externe mai adaugă că Comisia Europeană a cerut autorităților române un punct de vedere cu privire la cererea Ucrainei de includere a brațelor Chilia și Bâstroe ale Dunării în rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T), dar respinge ca neadevărate „informațiile publice potrivit cărora Comisia ar fi cerut, prin acest demers, acordul României pentru adâncirea așa-zisului ‘canal de navigație Bâstroe’”.
MAE a transmis încă de anul trecut atât Comisiei Europene, cât și Ucrainei că „autoritățile române nu sunt de acord cu propunerea de includere a brațelor Chilia și Bâstroe ale Dunării în TEN-T (propunere a cărei realizare este urmărită de Ucraina încă din anul 2014), întrucât este necesar ca proiectul canalului de navigație realizat de Ucraina să respecte strict prevederile de drept internațional aplicabile, inclusiv și mai ales reglementările în materie de protecție a mediului”.
Tánczos Barna, ministrul Mediului, a reacționat la rândul său
Potrivit lui Tánczos Barna, România și Ucraina au două proceduri de mediu deschise cu privire la investiții în zona Deltei Dunării, conform Capital.
„Ministerul Mediului are două proceduri de mediu deschise cu partea ucraineană cu privire la investiții în Delta Dunării. Ambele proceduri se bazează pe legislaţia națională ucraineană și cea din România. De asemenea, se bazează pe convenții internaționale, convenția Espoo, în mod special. Nici legislația națională a României, nici legislația ucraineană nu permit desfășurarea unor lucrări în acea zonă. Acestea ar pune în pericol biodiversitatea și eco-sistemele din Delta Dunării.
Subliniez încă o dată că Ministerul Mediului va urmări aceste lucrări, va urmări procedurile bazate pe convențiile europene și internaționale. Vom împiedica toate lucrările care pot afecta biodiversitatea și ecosistemul Deltei Dunării”, a declarat Tánczos Barna.
