România nu poate accepta sfaturi în ce priveşte gestionarea populaţiei de urşi de la state care au exterminat carnivorele mari acum 100 de ani, a declarat, marţi, la Braşov, ministrul Mediului, Tánczos Barna. Acesta a răspuns mai multor întrebări ale presei. O parte au fost legate de vizita în România a Comisiei pentru Petiții a Consiliului European. Alte întrebări au dat loc unor explicații privind felul în care s-au stabilit cotele de extragere a unor exemplare de urs.
Vizita oficialilor de la Bruxelles, pozitivă pentru Ministru
Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Tánczos Barna, s-a declarat mulțumit de vizita oficialilor de la Bruxelles. Barna a spus că, astfel, aceștia pot verifica, ei, înșiși, veridicitatea mesajelor despre pădurile și urșii României pe care le primesc, și care sunt, spune acesta, de multe ori, „povești.”
„Le spun în primul rând bun venit celor care au decis să verifice dânșii la fața locului acele de multe ori povești care sunt auzite sau sunt spuse la Bruxelles despre pădurile României sau despre urșii, urșii cu care conviețuim noi, aici, în Transilvania, și nu numai, mai nou.
În sfârșit, a declarat Barna, a venit cineva să asculte și punctul de vedere al autorităţilor române
Pădurile României sunt protejate și administrate responsabil, a spus acesta. Din păcate, există, în continuare, încărcări ale legii pentru care este nevoie de sprijinul oamenilor legii, a adăugat Barna.
„Le spun bun venit și bine ați venit pentru că, în sfârșit, cineva de la Bruxelles a venit şi discută şi cu cei care au făcut petiţiile – este absolut normal – dar şi cu partea cealaltă, a celor care spun că pădurile României sunt protejate, că pădurile României nu înseamnă doar furt, ci pădurile României înseamnă şi administrare responsabilă, pe milioane de hectare, cu siguranță, din păcate, există, în continuare, contravenţii şi infracţiuni care trebuie pedepsite şi care trebuie constatate şi pentru acest motiv avem nevoie de Gardă forestieră, Gardă forestieră națională, de colaborare cu poliţia, cu procuratura şi cu instanţele de judecată.”
Nu urșii au probleme din cauza oamenilor, ci oamenii au probleme din cauza urșilor, spune Ministrul
În cazul urșilor, spune Ministrul, oficialii de la Bruxelles au venit în urma unei petiții semnate de către președinții consiliilor județene Harghita, Brașov, Covasna și Mureș. Problema urșilor din România nu este reprezentată de vreun pericol asupra speciei, spune Barna. Nu urșii au probleme, a sugerat acesta, ci comunitatea care este uneori profund afectată de traiul alături de „o specie strict protejată la nivel european.”
„Este pentru prima dată când o comisie de la acest nivelul al PE vine să se convingă la faţa locului că aicia problema urşilor nu mai este o problemă a unei specii de pe cale de dispariţie. Este o problemă a comunităţii care este afectată în mod grav, câteodată, de această convieţuire cu o specie strict protejată la nivel european,” a precizat acesta.
„Le-am spus celor din comisia de petiții să înțeleagă că aicia problema urșilor nu mai este o problemă așa cum se vede la Bruxelles, o problemă a unei specii care dispare sau care este în pericol. Statutul de conservare favorabilă oricând se poate constata în cazul urşilor. Toate studiile care s-au făcut în ultima perioadă, inclusiv studiul de anul acesta, demonstrează că numărul lor creşte an de an,” a adăugat ministrul.
Ministrul Mediului: Trebuie să prevenim accesul urșilor în spațiul public; moartea unui om este o catastrofă; „școala, grădiniţa, blocul, etajul doi, pensiunea nu sunt habitatul natural al ursului”
Scopul autorităților de mediu nu este să crească numărul urșilor, ci să îl administreze în așa fel încât să nu prezinte un risc asupra vieții umane, a spus Ministrul. Pentru asta, arealul celor două specii trebuie să se intersecteze cît mai puțin, sugerează acesta. Autoritățile au responsabilitatea de a preveni acest lucru într-un mod științific, clar și asumat, care să protejeze viața umană.
”Scopul gestionării unei specii nu este să creştem zi de zi, an de an, numărul acestor exemplare, ci scopul e o administrare durabilă a speciei, într-un areal restrâns, unde vorbim de habitatul natural al acelei specii. Școala, grădiniţa, blocul, etajul doi, pensiunea nu sunt habitatul natural al ursului. Aceste probleme trebuie reduse, trebuie să intervenim preventiv pentru a preveni aceste catastrofe, câteodată, pentru că pierderea unei vieți omenești este o catastrofă. Este responsabilitatea noastră să o facem pe bază științifică, să avem aceste studii care demonstrează că intervenția nu pune în pericol această specie strict protejată și mai departe este nevoie de hotărâri, decizii clare, pregătite și asumate pentru a crea acel echilibru pe termen mediu și lung care protejează viața umană.”
Barna: Doar omul poate fi ucis. Animalul sălbatic este doar „recoltat”
Ministrul a subliniat că numai despre om se poate spune că poate fi ucis, nu şi despre animalele sălbatice, care sunt, spune acesta, doar „recoltate.”
„Eu am auzit câteva expresii zilele acestea, că sunt ucise animale sălbatice, că sunt uciși urşi. Omul poate fi ucis, animalul sălbatic este recoltat, în condiţiile legii, și ursul este o specie care este în vârful lanțului trofic, și doar omul este responsabil de modul în care gestionează această populație de urs.”
Carnivorele mari prezintă probleme și în alte țări. România va trasa, într-un summit, la sfîrșitul lui septembrie, drumul pe care trebuie să meargă Uniunea Europeană, din acest punct de vedere
Carnivorele mari au început să creeze probleme și în alte țări, a spus acesta. În Italia, a existat un deces ca urmare a unui atac de urs, iar în Germania, un lup a omorât un ponei. Carnivorele încep, astfel, să creeze probleme și în alte părți ale Europei. Ca atare, a declarat ministrul, România va organiza un summit, la sfîrșitul lunii septembrie, în care se va discuta „drumul pe care trebuie să meargă Uniunea Europeană,” în cuvintele Ministrului.
„Carnivorele mari creează din ce în ce mai multe probleme şi în Europa. Am auzit și, practic, a existat, practic, primul deces în Italia cauzat de către un urs, am auzit de poneiul omorât în Germania de către un lup, deci probleme apar şi acolo. Eurodeputatul din Bulgaria a ridicat problema Bulgariei, care se confruntă cu o situație similară, din cauza lupilor, și… mai puţin cu cea a urşilor, dar carnivorele mari exercită o presiune din ce în ce mai mare pe existenţa fermelor, pe traiul zilnic al cetăţenilor europeni, motiv pentru care în România, la sfârșitul lunii septembrie, vom organiza un summit pe această temă, a carnivorelor mari şi a drumului pe care trebuie să meargă Uniunea Europeană,” a declarat acesta.
Barna: „Nu putem accepta sfaturi de la state care au exterminat aceste specii de 100 de ani”
„Nu putem accepta sfaturi de la state care au exterminat aceste specii de 100 de ani,” a adăugat Barna. Acesta a susținut că nu este vorba despre uciderea unor urși, ci despre extragerea unui număr de exemplare. Scopul operațiunilor: salvarea de vieți omenești și a „bunurilor create de om.”
„Nu putem accepta sfaturi de la state membre – prietenii noştri, de altfel – care refuză de ani de zile să primească urşi în habitatele naturale din acele ţări, din Franţa, din Germania, din Austria, unde nu mai există urs, deşi există habitat natural pentru această specie. Nu este vorba de ucidere, este vorba despre extragerea preventivă a unui număr de 426 de urși, confrom proiectului de ordin, de asemnea 60 de exemplare pot fi extrase în urma unor dosare de pagubă depuse și a unor situații de urgență în anumite comunități, în anumite zone. Mai departe avem ordonanța 81 care permite intervenția imediată, pentru a salva viețile omenești și pentru a salva bunurile create de om, mai departe, cu siguranță, fiecare are dreptul de a-și psune părerea cu privire la un act normativ care este în curs de a fi publicat”, a spus ministrul Mediului.
Declarația a continuat, de data asta cu o explicație cu iz vânătoresc: „Orice craniu de urs este un trofeu, pentru că este o amintire pentru un vânător care a făcut extragerea”
Întrebat de reporteri după ce criterii se face recoltarea/extragerea, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor a ținut să le explice acestora de ce se spune că fiecare craniu de urs este un trofeu. Acesta, spune Barna, este pe post de amintire pentru vânătorul care a făcut extragerea.
Apoi, întorcându-se la întrebarea care îi fusese precizată, ministrul a explicat că acele cote de vânătoare sunt alocate în zonele în care au avut loc cele mai multe atacuri.
Cotele de vânătoare, determinate cu ajutorul unei formule matematice
Barna le-a explicat reporterilor că specialiștii implicați în proiect au trasat o formulă matematică pentru a calcula aceste cote. Conform acestuia, formula ține cont de numărul de atacuri de urs dintr-o zonă, gravitatea acestora și o densitate.
”Există o formulă matematică,” a declarat Ministrul, „care ține cont de trei principii, numărul de atacuri de urs într-o anumită zonă, valoarea atacurilor, și numărul de atacuri asupra persoanelor dintr-o anumită zonă. Am suprapus această hartă a atacurilor și a pagubelor peste harta densității care s-a stabilit în mod științific de către specialiștii de la universitate și de la institutul de cercetare pe baza unor metode științifice și a rezultat o formulă matematică care a dat niște cifre.”
Ministrul Mediului: nu eu am stabilit cotele, arbitrar
Ministrul Mediului a părut a adresa unele acuzații care ar fi sugerat că a ales cotele de vânătoare în mod arbitrar. Acesta a reiterat faptul că acestea au rezultat în urma unor calcule bine gândite.
„Nu sunt stabilite de mine arbitrar și nu am dat voie nimănui să interbină arbitrar peste cifrele care au fost date de formula matematică: numărul de atacuri, valoarea pagubelor, atacurile asupra oamenilor și densitatea de populație – exact pentru a interveni acolo unde este nevoie, acolo unde sunt probleme, și pentru a reduce riscul acestor atacuri,” a declarat acesta.
În încheiere, ministrul Tanczos Barna a fost întrebat ce părere are despre propunerea preşedintelui CJ Covasna de a reloca o mie de exemplare de urs în alte țări europene. „Aș fi mulțumit cu 10…să începem cu 10, și după aceea vedem cum ajungem la 1000. Sunt de acord,” a răspuns acesta.
Așteptăm reacțiilor activiștilor de mediu și a altor iubitori ai naturii. Vi le vom reda, pe măsură ce avem acces la ele.
