România a reușit să recicleze în 2022 aproximativ 61% din cantitatea de ambalaje introduse pe piață în decursul anului. Din cele 2,4 milioane de tone, România a reciclat 1,5 milioane de tone. În plus, alte 4% au fost valorificate prin alte metode (VAM), conform Ecoteca.

În intervalul 2009-2022 s-a observat o scădere a ambalajelor de hârtie și carton până în 2010. Celelalte tipuri de ambalaje au continuat săcrească pe parcursul anilor. Din 2010 și ambalajele din hârtie și carton au avut o evoluție ascendentă.
Ambalajele din metal au cunoscut o diminuare după anul 2019, însă destul de redusă. O scădere se mai observă la ambalajele de hârtie și carton începând cu anul 2021. De asemenea, ambalajele de plastic puse pe piață au cunoscut o stagnare după anul 2021.
România – Evoluția reciclării ambalajelor

În ceea ce privește reciclarea ambalajelor, în perioada 2009-2010 aceasta a cunoscut o diminuare de la 58% la 52%. Tendința a fost ulterior ascendentă, atingând 60% în 2014. Reciclarea s-a confruntat din nou cu o diminuare până în 2016, când a scăzut la minimul din perioada 2009-2022, 44%.
Începând cu anul 2017, procentul ambalajelor reciclate a fost ascendent, chiar dacă, simultan, a crescut și cantitatea de ambalaje de pe piață. Maximul a fost atins în 2018, când 66% din ambalajele de pe piață au fost reciclate. În 2020, procentul a fost de 62%, iar în 2022 de 61%.
Valorificarea prin alte metode era la 3% în anul 2009. Aceasta a scăzut până la 1% în 2013, după care a cunoscut un traseu ascendent. În 2022, valorificarea prin alte metode (VAM) s-a făcut pentru 4% din ambalajele de pe piață.
Evoluția reciclării pentru fiecare tip de ambalaj în parte

În cazul hârtiei s-a depășit ținta de 60% din anul 2008. În prezent, hârtia este reciclată în proporție de 70%, cu 5% sub ținta de 75% din 2025. Dintre cele 5%, 4 sunt vallorificate prin alte metode.

În cazul lemnului, în prezent reciclarea este de 61% + valorificare 1%. Atât ținta din 2008 (15%), cât și cea din 2025 (25%) au fost atinse și depășite.

În cazul metalului, ținta din 2008 a fost de 50%. În 2022 au fost reciclate 54%, iar ținta din 2025 este tot de 50%. În cazul metalului nu mai există în prezent valorificare prin alte metode.

Ținta de 22,5% din 2008 pentru plastic a fost și ea depășit, în prezent existând o reciclare de 47% + 13% valorificare prin alte metode. Ținta pentru anul 2025 este de 50%.
De pildă, în 2022, din cele 490 de mii de tone de ambalaje de plastic introduse pe piață, aproximativ 150 de mii au fost reprezentate de PET-uri. Dintre acestea, aproximativ 91 de mii au fost reciclate prin OIREP (Evidența Gestiunii Deșeurilor) și aproximativ 124.000 individual.

În ceea ce privește sticla, ținta de 60% din 2008 a fost depășită. Pentru anul 2025, ținta este de 70%, iar în prezent sunt reciclate doar 65% din totalul ambalajelor de sticlă. În cazul sitclei nu există deloc reciclare prin alte metode.
Valorile din Euostat sunt diferite față de cele de mai sus ca urmare a faptului că România reciclează extrem de puțin din deșeurile municipale. O altă analiză a Ecoteca a constat că în 2021 țara noastră a reciclat doar 11,3% din totalul deșeurilor municipale.
Ca o comparație, media Uniunii Europene din același an a fost de 49%.
De asemenea, în același an România a generat 302 kg. deșeuri municipale/cap locuitor, în timp ce media europeană a fost de 503 kg/cap locuitor.