Deşeurile invizibile reprezintă deșeurile rezultate în timpul producţiei telefoanelor şi a laptopurilor. Deși puțină lume știe ce presupun, acestea reprezintă un real pericol pentru planetă.
Aproape 2 miliarde de tone de deşeuri de diverse tipuri sunt generate în fiecare an pe mapamond, iar 70% din gazele de seră sunt generate în timpul procesului de fabricaţie de smartphone-uri, laptopuri sau tablete, arată Asociaţia Respo DEEE.
Într-un comunicat, Asociaţia Respo DEEE a explicat că, în fiecare an, pe mapamond se generează aproape 2 miliarde de tone de deşeuri de diverse tipuri. Totuși, acestea sunt doar cele vizibile şi conştientizate de majoritatea populaţiei.
Există o cantitate imensă de deşeuri, aşa-zise invizibile, emisă în procesul de fabricaţie al echipamentelor electrice şi electronice, pe care consumatorul final nu o cunoaşte şi nici nu o percepe.
Pentru un smartphone ce cântăreşte 200 de grame se generează 86 de kilograme de deşeuri invizibile
De asemenea, reprezentanţii Asociaţiei Respo DEEE atrag atenţia asupra acestei surse de poluare şi recomandă populaţiei să fie mai cumpătată în achiziţia de noi produse electrice şi electronice, arată Adevărul.
Reprezentanții au adăugat că în jur de 70% din gazele de seră sunt generate în timpul procesului de fabricaţie de smartphone-uri, laptopuri sau tablete. Doar o cincime din poluare are loc după folosirea produselor respective, prin faptul că acestea nu sunt depozitate în mod corespunzător la finalul ciclului de viaţă şi nu iau calea reciclării responsabile.
”Producerea acestor echipamente implică folosirea unor cantităţi semnificative de metale, multe extrase prin minerit clasic, dar şi un consum uriaş de apă. Pentru un smartphone ce cântăreşte 200 de grame se generează 86 de kilograme de deşeuri invizibile, iar, pentru producerea unui laptop, cantitatea deşeurilor generate ajunge la 1.200 de kilograme”, spune Cristian Pocol, preşedintele Asociaţiei Respo DEEE.
Potrivit acestuia, în procesul de fabricaţie al unui laptop se folosesc 240 de kg de combustibil, 22 de kilograme de chimicale, 1.500 de litri de apă. Doar un microcip necesită în procesul de producţie 16.000 litri de apă, 1,6 kilograme de combustibil şi 0,7 kg de chimicale.
Producţia echipamentelor electronice poluează astfel natura mai mult decât industria alimentară (1 kg carne vită generează 4 kg deşeuri) sau industria textilă (un pantalon din bumbac generează 25 kg deşeuri), mai arată sursa citată.
Cristian Pocol a mai precizat și că un smartphone conţine până la 70 de tipuri de metale, dintre care nu mai puţin de 17 sunt metale rare (aur, argint, paladium, scandiu, ytriu, lantan, etc). Aceste elemente rare au proprietăţi de conductori, magnetice şi fosforescente care le fac cruciale în procedul de fabricaţie al gadgeturilor moderne.
Realizarea unui singur smarthphone produce 86 de kg de deşeuri invizibile
”Fără acestea, ecranele nu ar putea să afişeze culori, nu ar exista posibilitatea de touch screen şi nici funcţia de vibraţie. În producerea microcipurilor, siliconul este componenta cea mai importantă. Acesta se extrage din quartz şi este găsit de obicei in nisip. Procesul de extragere implică însă o activitate minieră extinsă. Doar în 2019 s-au produs nu mai puţin de 634 de miliarde de microcipuri, iar impactul asupra mediului este covărşitor”, a explicat Cristian Pocol.
Cumpărăm în neștire, am uitat să reparăm, am uitat să avem grijă de obiecte și suntem atrași -orbește- de modelele noi
Cristian Pocol a menționat și faptul că trăim într-o epocă a consumerismului, în care trendurile reduc până la o treime durata de viaţă a unui produs electronic.
”Am uitat că telefoanele, laptopurile sau tabletele pot să fie folosite mai mult de 2 ani sau să fie şi reparate. Acestea au ajuns astăzi un epanaj al statutului social, mai ales în rândul tinerilor. Este o chestiune de mentalitate, complet greşită. Nu trebuie să-ţi înlocuieşti telefonul doar pentru că apare un model nou, ci doar atunci când acesta pur şi simplu nu mai este funcţional. Trebuie să dăm dovadă de consumerism responsabil şi să nu uităm niciodată că un smartphone produce 86 de kg de deşeuri invizibile în procesul de fabricaţie”, declară preşedintele asociaţiei.
Românii nostalgici păstrează 22 de milioane de telefoane mobile uzate, toxice pentru mediul înconjurător
Concluzie: românii refuză conceptul de reciclare și, dintr-o nostalgie inutilă, păstrează telefoanele mobile vechi.
În același timp, sunt atrași de modelul nou, îl achiziționează pentru a-l înlocui în nici măcar un an. Nu renunță nici plătiți la ”comoara” uitată prin sertar, nu se despart de aparatul vechi și inutil și găsesc mereu loc pentru a adăuga încă un exemplar în prețioasa colecție.
