Neîndeplinirea obiectivelor care au legătură cu reciclarea atrage amenzi usturătoare pentru primăriile care ar trebui să se ocupe de acest aspect. Astfel, în județul Bihor, primăria Oradea are cel mai mult de plată, iar unul dintre orașele mici, Aleșd, are cel mai puțin fiind cumva, campion la reciclare. Potrivit Bihor online, primăriile din județ au de plătit aproximativ 6 milioane de lei, ceea ce reprezintă taxa pentru neîndeplinirea obiectivelor privind reciclarea, pentru anul 2022. Aceeași sursă precizează că Primăria Oradea are de achitat aproape 1 milion de lei. Apoi Salonta, cu 43.330 de lei, Marghita, cu 42.004 lei. Beiuș are de achitat 29.068 lei, Ștei are de plătit 25.360 de lei, iar Săcueni 20.848 de lei. Cei care sunt reposabili de Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor și care organizează și coordoneaza licitațiile pentru stabilirea operatorilor de salubritate în zonă spun că ei nu sunt resposabili legat de sumele pe care primăriile trebuie să le plătească la Fondul de Mediu.
Explicațiile celor de la ADI Ecolect
La solicitarea Știrea Verde, iată care au fost explicațiiile celor de la ADI Ecolect și legat de reciclarea selective, dar și legat de amenzi. “În legătura cu sumele datorate către Fondul de Mediu, pentru anul 2022, vă putem spune că ADI Ecolect nu are acces la aceste informații (primăriile dețin conturi electronice separate pentru declarația către AFM). A vem doar date legate de cantitatea colectată de deșeuri, respectiv cantitatea reciclată și valorificata a acestora și, totodată, cantitatea efectiv depozitata conform. În ceea ce privește declarația referitoare la reciclarea 100% din raza UAT-ului Aleșd și reciclarea pe 5 fractii, credem că este vorba de o exprimare greșita din partea jurnalistului, deoarece probabil s-a gândit la colectarea acestor deșeuri, și nu la reciclarea lor. Aici trebuie să menționăm că sunt mai multe modalități de calcul în ceea ce privește gradul de colectare sau reciclare/valorificare. Pe raza unui UAT putem sa vorbim de cantitatea deșeurilor municipale, care include toate deșeurile generate de populație și de agenti economici, institutii, etc., și putem vorbi de cantitatea deșeurilor incluse în fluxul colectării separate conform celor 5 fracții (care nu include de ex. deșeurile voluminoase, de construcții, periculoase, DEEE-urile, etc.) acestea fiind cantitățile ce intră în pubele, respectiv în recipienții pentru colectarea celor 5 fracții.
Plasticul se poate recicla doar în proporție de 40%
Preferam să folosim indicatorul care descrie cel mai bine situația privind devierea de la depozitare din total deșeuri generate, adică cu ajutorul colectării selective (la care va fi un mare ajutor și înființarea centrelor de colectare cu aport voluntar), care e cantitatea efectiv reciclată și/sau valorificată ce nu a aiuns la depozit. Vorbind de reciclare, trebuie sa fim conștienti că doar o parte din colectarea selectivă a deșeurilor se poate recicla sau valorifica. Acest procent, de exemplu la sticlă e aproape 100%, dar la fracția plastic/metal și hârtie (datorită impuritatilor mari, și datorită faptului că unele ambalaje nu pot fi reciclate deloc) e în jur de 40%. La ambalajele care nu pot fi reciclate, dar au putere calorică destul de ridicată, putem vorbi de valorificare energetică, care ajută tot la devierea de cantități de la depozitare. Referitor la cantitatile de deșeuri generate (totale) în județul Bihor, putem afirma că în anul 2021 s-a generat o cantitate de aprox. 150.000 de tone (din care Municipiul Oradea a generat aproape 65%), iar pentru anul 2022 se poate constata o scădere în ceea ce privește generarea, de circa 10%”, au explicat cei de la ADI Ecolect pentru Știrea Verde.
