5.4 C
București
sâmbătă, 4 februarie, 2023

Politicienii români vorbesc despre reducerea poluării, dar ei n-o practică. Analiză ȘtireaVerde

Fiecare birou din minister are aer condiționat pe curent

Dacă ar exista un „festival al aerului condiționat”, atunci acesta ar avea loc în clădirile ministerelor românești.  Desigur, reducerea poluării este o temă bună de campanie electorală, pentru politicienii noștri. Peste drum de Guvernul României se află niște clădiri vechi și impunătoare în care își au sediul diverse instituții publice, printre care sedii de ministere, SRI și chiar Consiliului Național al Audiovizualului.

Dacă veți ridica privirea, veți observa din fotografiile pe care le-am realizat recent că nu e fereastră la care să nu fie montat un aparat de aer condiționat. În zilele caniculare, Capitala poate deveni un adevărat cuptor, situație la care contribuie simțitor toate aceste aparate care răcesc aerul din interiorul clădirilor, dar îl încălzesc pe cel din afara lor.

Reducerea poluării pentru politicienii români: teorie fără practică

Anumite aparate de aer condiționat emit hidrofluoricarboni care duc la încălzirea globală. Însă, pericolul cel mare vine de la cantitatea de energie folosită în astfel de cazuri. Cu câteva luni în urmă, prim-ministrul Nicolae Ciucă a cerut ministerelor să întocmească liste cu măsurile luate pentru reducerea consumului de energie. 

Din păcate, n-a cerut și o listă cu idei de sustenabilitate care să înlocuiască aparatele poluatoare cu unele care n-o fac sau care diminuează emisiile folosind energie din surse regenerabile. Și nu numai că n-a făcut asta, dar nimeni din guvern nu s-a grăbit să monteze niște panouri foto-voltaice pe aceste clădiri, deși se tot discută de câțiva ani, în România, de reducerea emisiilor poluante, ca directivă UE obligatorie.

În loc să încurajeze astfel de practici, în special prin exemplul personal, politicienii români iau în calcul taxarea suplimentară a prosumatorilor.

Cele mai multe clădiri din România sunt de clasă energetică E 

 Potrivit unui studiu realizat în 2012 de către Institutul European pentru Performanţa Clădirilor (BPIE), situația clădirilor din România este departe de a fi una fericită din punct de vedere energetic. Din acesta, reiese: 

“Pentru clădirile de locuit, necesarul de căldură maxim (raportat la volumul încălzit total) variază între 15 kWh/m3 /an şi 37,5 kWh/m3 /an în funcţie de raportul dintre aria anvelopei şi volumul clădirii (A/V)9 . Necesarul de căldură maxim stabilit nu ia în calcul eficienţa instalaţiei aferente clădirii. În ceea ce priveşte sistemul de certificare energetică, categoriile din CPE (Certificatul de Performanţă Energetică) variază de la A (cel mai eficient) până la G (cu cel mai ridicat consum de energie).

Categoria A din certificatul de performanţă energetică (EPC) variază de la 125 kWh/m2 /an (încălzire, apă caldă de consum menajer (acm) şi iluminat) până la 150 kWh/m2 /an (toate utilităţile energetice). CPE include încălzirea, răcirea, ventilarea, ACM şi iluminatul (acestea reprezintă utilităţile energetice).

În cazul unei clădiri care nu are nici un sistem de răcire şi nici un sistem de ventilare mecanică, consumul de energie al clasei A este sub 125 kWh/m2 /an10. Aceste valori nu sunt impuse că cerinţe minime pentru clădirile noi, în România neexistând cerinţe privind consumurile de energie finală şi primară.

Conform evaluărilor oficiale11, marea majoritate a clădirilor din România se află în clasele „C” şi „D” din punct de vedere al performanţei energetice. Există preocupări justificate că această evaluare standard ar putea fi prea optimistă şi că în realitate majoritatea clădirilor se apropie de standardul „E”.

Latest news
știri