În fiecare an, pe data de 29 iunie, sărbătorim Ziua Dunării. Această zi a fost marcată începând cu anul 1994, când a fost semnată, la Sofia, convenția privind cooperarea pentru protecția și utilizarea durabilă a fluviului.
Oficiali ai statelor situate în bazinul Dunării (Austria, Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Germania, Ungaria, Republica Moldova, România, Republica Slovacă, Slovenia şi Ucraina) şi din partea Comisiei Europene au semnat documentul, aducând în atenţia opiniei publice necesitatea protejării Dunării. Ulterior, Convenţia a fost semnată de Bosnia şi Herţegovina, Serbia şi Muntenegru. România este depozitarul Convenţiei privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea.
Ziua în care ar trebui să ne gândim la viitor, la biodiversitate și la stoparea poluării
Ziua Dunării reprezintă și un motiv în plus pentru a ne gândi la protecția fluviului. Aniversăm Ziua Dunării în toate statele dunărene și pentru a conștientiza că trebuie să ne implicăm activ și să depunem un efort colectiv pentru ocrotirea și conservarea fluviului, afluenților și regiunilor străbătute de ape.
Alături de educația ecologică, există și numeroase proiecte precum colectarea gunoaielor de-a lungul malurilor râurilor și susţinerea activităţilor care au ca scop protecția mediului.
Ziua Dunării poluate: Cine pune în pericol viața peștilor și care e riscul pentru populație
Există multiple deversări accidentale de petrol în albia Dunării, adăugându-se și faptul că, în prezent, există mai mult plastic decât pește. De asemenea, hidrocentralele construite pe Dunăre au contribuit la pierderea ecosistemelor.
Conform Green Report, peste 60 de hidrocentrale construite pe Dunăre au contribuit, în timp, la pierderea ecosistemelor și a beneficiilor oferite gratuit oamenilor. Cea mai mare hidrocentrală de pe Dunăre este cea de la Porțile de Fier I, care în decursul timpului a dus la o serie de modificări în funcționarea naturală a fluviului și ecosistemelor sale. Din cauza barajului, sturionii, cei mai mari pești de apă dulce din lume, nu mai pot migra în amonte pentru reproducere.
În plus, din cauza pescuitului ilegal pentru caviar, acești pești sunt pe cale de dispariție. Vegetația de pe malurile râurilor, casă pentru o mulțime de specii, a fost puternic afectată, padurile de luncă au fost tăiate masiv pentru a face loc pădurilor de producție și culturilor agricole. Fără aceste păduri, sute de specii cum ar fi nenumărate păsări, amfibieni, fluturi și specii acvatice vor dispărea.
Dunărea este al doilea fluviu ca lungime din Europa, după Volga
Fluviul izvorăște din Germania, din Munții Pădurea Neagră și se varsă în Marea Neagră, unde formează Delta Dunării. Curge pe o distanță de 2.858 de kilometri și traversează 10 țări (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, România, Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina). Fluviul străbate și 4 capitale (Viena, Bratislava, Budapesta și Belgrad), fiind cel mai internațional fluviu din lume.
Dunărea traversează România pe o distanță de 1.075 de kilometri, cea mai mare dintre toate țările riverane fluviului.
