Stratul de ozon care protejează planeta de radiațiile ultraviolete, probabil că va fi recuperat complet pentru cea mai mare parte a lumii până în 2040, potrivit The Guardian.
Gaura din stratul de ozon al Pământului, cândva cel mai de temut pericol de mediu cu care se confruntă omenirea, urmează să fie complet vindecată în cea mai mare parte a lumii în două decenii, după acțiunile decisive ale guvernelor de a elimina treptat substanțele care afectează această zonă a atmosferei, conform unei evaluări a Organizației Națiunilor Unite.
Pierderea stratului de ozon, care risca să expună oamenii la razele ultraviolete dăunătoare de la soare, este pe cale să fie complet recuperată până în 2040 în întreaga lume, în afară de regiunile polare, potrivit raportului.
În zonele polare, recuperarea va dura mai mult, stratul de ozon refăcându-se complet până în 2045 în Arctica și până în 2066 în Antarctica.
Stratul de ozon se poate reface în două decenii
În urma alarmei legate de pierderea de ozon, în anii 1980, stratul de ozon s-a îmbunătățit constant în urma protocolului de la Montreal din 1989, un acord internațional care a ajutat la eliminarea a 99% din substanțele chimice care îl epuizau, cum ar fi clorofluorocarburile (CFC) care erau utilizate ca solvenți și agenți frigorifici.
De asemenea, ONU a spus că acțiunile întreprinse asupra stratului de ozon au întărit răspunsul mai puternic la criza climatică.
CFC-urile sunt gaze cu efect de seră, iar utilizarea lor continuă necontrolată ar fi ridicat temperatura globală cu până la 1°C până la jumătatea secolului.
„Acțiunea privind ozonul creează un precedent pentru acțiunile climatice”, a declarat Petteri Taalas, secretarul general al Organizației Meteorologice Mondiale, care a prezentat raportul de progres, care este realizat la fiecare patru ani.
„Succesul nostru în eliminarea treptată a substanțelor chimice care consumă ozon ne arată ce se poate și trebuie făcut de urgență pentru a trece de la combustibilii fosili, a reduce gazele cu efect de seră și, astfel, a limita creșterea temperaturii”, a mai spus Taalas.
Răspunsul global unificat la tratarea CFC înseamnă că acordul de la Montreal ar trebui considerat „cel mai de succes tratat de mediu din istorie și este încurajator pentru că țările lumii se pot reuni și pot decide un lucru în baza căruia să acționeze”, potrivit lui David Fahey, un om de știință la National Oceanic and Atmospheric Administration, care este autorul principal al evaluării.
De-a lungul timpului au mai existat probleme
Progresul nu a fost întotdeauna fără probleme. De pildă, în 2018, oamenii de știință au detectat o creștere a utilizării CFC în China, dar, în cele din urmă, problema a fost remediată.
De asemenea, înlocuirea CFC-urilor cu un alt grup de substanțe chimice industriale, hidrofluorocarburile (HFC), a fost, la rândul său, problematică, deoarece HFC-urile sunt gaze cu efect de seră, necesitând un alt acord internațional, încheiat la Kigali, pentru a reduce utilizarea acestora.
Potrivit lui Fahey, chiar și cu o acțiune globală rapidă asupra CFC-urilor, substanțele chimice încă rămân în atmosferă timp de aproximativ un secol.
„Este ca și cum ai aștepta ca vopseaua să se usuce, trebuie doar să aștepți ca natura să-și facă treaba și să elimine aceste substanțe chimice”, a spus el.
Dioxidul de carbon, o altă problemă
Totuși, când vine vorba de gaze cu efect de seră, cum ar fi dioxidul de carbon, provocarea este și mai mare, deoarece acestea rămân în atmosferă mult mai mult timp și, spre deosebire de CFC-uri, emisiile provenite de la combustibilii fosili sunt mult mai răspândite și sunt cauzate de fiecare activitate din societate.
„A face ca fiecare persoană de pe planetă să înceteze arderea combustibililor fosili este o provocare cu totul diferită”, a mai spus Fahey.
Cel mai recent raport de progres al ONU este primul care analizează impactul potențial asupra stratului de ozon al geoingineriei solare, o intervenție climatică propusă în care particulele reflectorizante, cum ar fi sulful, sunt pulverizate în masă în atmosferă pentru a devia lumina soarelui și, prin urmare, a reduce încălzirea globală.
Practica controversată, pe care guvernul SUA dorește să o cerceteze, are potențialul de a reduce temperaturile globale, dar ar putea avea „consecințe nedorite, inclusiv efecte asupra stratului de ozon”, potrivit raportului.
Fahey a spus că adăugarea unor cantități mari de sulf în stratosferă ar putea reduce ozonul, chiar dacă impactul este cu mai puțin de 10% și nu ar provoca un „colaps” în stratul de ozon.
