Ucraina a întreprins lucrări de adâncire a canalului Bâstroe și a brațului dunărean Chilia, conform InfoFinanciar.
Deși tratatele în vigoare interzic Ucrainei să realizeze astfel de lucrări, sub presiune războiului și necesitatea transportului de cereale, acestea au început să fie realizate. Drept urmare, partea românească a fluviului și Delta Dunării sunt afectate.
„În esență, Ucraina, sub pretextul dragării canalului Bâstroe, de fapt a pornit ample lucrări de adâncire a canalului. Țelul ar fi coborârea adâncimii la 8,4 metri sau peste, pentru a permite trecerea de nave comerciale de mare capacitate. În prezent, aceasta este de 5 metri.
Mai mult, fără notificare, lucrările au fost extinse și pe partea ucraineană a canalului Chilia. Prin aceste mișcări, Ucraina forțează conectarea Canalul Bâstroe la Coridorul Transeuropean de Transport Naval, adică la Rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T).
Ucraina nu e membru al UE și nu are șanse de aderare în următorii doi ani”, se precizează în analiză.
Ucraina, lucrări pe Bâstroe și Chilia. România s-a sesizat
Săptămâna trecută, un oficial din Ministerul Transporturilor a convocat o întâlnire cu reprezentanți din Ministerul Mediului și din Ministerul Afacerilor Externe. De asemenea, au fost chemați oameni de la Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării și administrațiile fluviale.
Alte aspecte discutate s-au concentrat pe acțiuni legate tot de demersurile Ucrainei pe Dunăre. Printre acestea, dorința de a construi o hidrocentrală Dunăre – Marea Neagră și a unui pod peste Dunăre la Isaccea (Orlivka, pe partea ucraineană).
Printre concluziile ședinței, se numără următoarele:
- Adâncirea canalelor va duce la preluarea unui volum mai mare de apă ,ceea ce va afecta circulația hidro în Delta Dunării. Va fi afectată partea de sud a Deltei aflată pe teritoriul României. Acțiunea trebuie contrată prin folosirea convenției Espoo, pentru că Delta Dunării este rezervație naturală a biosferei. Delta, în ansamblu, este patrimoniu UNESCO;
- Din punct de vedere strategic și economic, se urmărește includerea brațului Chilia în rețeaua transeuropeana de transport. Ucraina nu este membră UE, iar Convenția de la Belgrad din 1948 privind regimul navigației pe Dunare prevede că doar canalul Sulina este deschis navigației internaționale;
- Din punct de vedere economic, adâncirea ar duce la mutarea traficului de nave pe brațul Chilia cu impact negativ asupra AFDJ Galați care administrează canalul Sulina. Din taxele de canal, AFDJ întreține șenalul navigabil pe tot parcursul românesc al Dunării. Diminuarea încasărilor va afecta și sectorul fluvial al Dunării care este inclus în coridorul VII de transport;
- Din punct de vedere militar, adâncirea va permite accesul pe brațul Chilia al navelor de război de mari dimensiuni, chiar la frontiera cu România. La momentul actual, Flotila de Dunăre deține supremația cu navele fluviale de luptă din înzestrare actuală.