Scandalul Bîstroe a izbucnit luna trecută, când Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, a atras atenția asupra lucrărilor efectuate de Ucraina pe canalul din Delta Dunării.
În săptămânile ce au urmat, subiectul a făcut agenda publică și a împărțit societatea, dar și politicienii și autoritățile, care au avut poziții diametral opuse față de lucrările de adâncire efectuate de Ucraina pe canalul Bîstroe.
G4Media a solicitat mai multe lămuriri de la autoritățile implicate direct în problemă, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD) și Institutului Național de Cercetare și Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD), iar concluziile sunt că aceste instituții își pasează responsabilitatea privind impactul de mediu pe care lucrările de dragare îl au asupra ecosistemului deltaic.
Scandalul Bîstroe. Ce spun autoritățile implicate
Spre exemplu, Ministerul Mediului a transmis că nu a solicitat studii de la autorități sau institute de cercetare, nu a primit astfel de studii în legătură cu lucrările de dragare pe Canalul Bîstroe și nu are atribuții în a aprecia impactul lucrărilor menționate asupra mediului.
„MMAP nu a solicitat studii și nu a primit astfel de studii în legătură cu lucrările pe Bâstroe (…). Corespondența derulată până la această dată între partea ucraineană și partea română în cadrul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului în context transfrontier se află publicată pe pagina de internet a MMAP, domeniul Evaluare Impact (…).
MMAP nu are atribuții în a aprecia impactul lucrărilor menționate asupra mediului. Impactul potențial asupra mediului al unui proiect și măsurile de prevenire/reducere a impactului se analizează în cadrul studiilor de specialitate elaborate de experți contractați de inițiatorul proiectului“, se arată în răspunsul Ministerului Mediului.
De asemenea, ministerul a mai punctat că pentru a afla dacă au fost elaborate rapoarte sau studii de specialitate privind impactul săpăturilor de pe Bîstroe asupra mediului trebuie luată legătura cu Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD) sau Institutului Național de Cercetare și Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD).
Zis și făcut! Jurnaliștii G4Media au mers mai departe cu investigațiile și au cerut lămuriri de la ARBDD și INCDDD.
Răspunsul Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării
ARBDD nu a făcut decât să arunce responsabilitatea în brațele Ministerului Mediului Apelor și Pădurilor. Potrivit instituției, MMAP este „ordonatorul de credite și singurul care poate demara astfel de analize“. În plus, instituția condusă de Teodosie Marinov spune că ministerul „a făcut singurul studiu de impact asupra mediului în anul 2005“.
De asemenea, ARBDD mai afirmă că MMAP lucrează în prezent la un caiet de sarcini pentru un nou studiu.
„La acest moment nu se poate face o evaluare fundamentală a impactului asupra mediului”, susțin cei de la ARBDD.
INCDDD dă vina pe Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării
Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării a fost interpelat de jurnaliști, iar informațiile furnizate de acesta aruncă responsabilitatea pe ARBDD.
Se pare că institutul a întocmit un studiu de impact în anul 2014, iar acesta a fost transmis ARBDD.
„INCDD nu a întocmit recent un studiu privind impactul pe care actualele lucrări de dragare de pe Canalul Bîstroe. Ultimul studiu de specialitate referitor la Canalul Bîstroe este efectuat în anul 2014 (…) Beneficiar: Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării. Menționăm că studiul a fost predat beneficiarului”, a transmis institutul.
După aceste răspunsuri, Teodosie Marniov, guvernatorul Deltei Dunării, nu a dat un răspuns cu privire la contradicțiile apărute.
