Cuvântul „Valea Jiului” trezește în mințile hunedorenilor amintiri diferite. Unora, contactul cu Valea Jiului le-a lăsat întipărită în memorie o imagine a sărăciei și indolenței autorităților față de aceasta. Mai precis, a minelor închise, dar și a oamenilor care culeg cărbune de lângă liniile de tren. Apoi, mai nou, a unor blocuri părăginite, din Aninoasa, afectate seismic, despre care Știrea Verde a mai scris. Pentru evacuarea celor peste 180 de familii, autoritățile au adus, de urgență, containere.
O zonă săracă, însă cu potențial turistic mare. Forestier?! Și mai și!
Pentru alții, însă, cuvântul „Valea Jiului” poartă cu el miros de rășină și răcoarea aerului de munte. În zonă sunt mai multe stațiuni turistice și pârtii de schi. Acestea sunt frecventate de hunedorenii cu posibilități financiare care contrastează cu cele ale locuitorilor din containere.
Autoritățile sunt interesate să fructifice acest potențial. „O nouă stațiune montană ar putea fi dezvoltată în Valea Jiului. Autoritățile locale (…) au în plan implementarea unui plan ambițios,” se arată într-un articol din 2021 al unei publicații locale hunedorene.
Contrastul care caracterizează județul Hunedoara este prezent, însă, și aici. Planurile autorităților par de domeniul fantasticului. Din observațiile noastre, acestea permit distrugerea tocmai a resurselor necesare unei stațiuni montane: pădurea.
Astăzi, vom vorbi despre defrișările care golesc dealurile din jurul orașului Aninoasa, dar și unele zone care aparțin de localitățile Petroșani și Vulcan.
Mafia Lemnului, la ea acasă: exploatatori de lemn care intră pe terenurile private ale localnicilor
Când spunem „defrișări,” nici măcar nu ne vom referi la pădurile Ocolului Silvic, care au fost concesionate spre exploatare legal, unor proprietari de gatere. Vorbim, în schimb, despre păduri PRIVATE, pe care afaceriștii pădurilor le exploatează fără milă sau considerație pentru proprietarii lor de drept.
Mai mult, hoții de lemn cu patlama profită de absența documentelor pe pamânturi moștenite din tată în fiu, prin tradiție, pentru a da iama pe acestea. Ce lasă în urmă este prăpăd, prăpăd pe care autoritățile forestiere se fac că nu îl văd, chiar și atunci când birourile li se umplu cu sesizări.
Am descoperit ceea ce se întâmplă cu ajutorul rețelelor de socializare. Transmis din om în om, ecoul deznădejdii oamenilor furați pe față, și ignorați total de către autorități, a ajuns până la noi.
„Masacrul Pădurilor” de la Aninoasa
Într-o postare de pe Facebook, un cetățean își striga, disperat, supărarea. Acesta se adresa Gărzii de Mediu, menționând un „Dezastru Ecologic” care are loc pe „dealurile dintre orașul Aninoasa, Merișor și Dealul Babii.” Acolo, s-a defrișat, și încă se mai „defrișează fără scrupule și fără frică de Dumnezeu”, spune acesta. Mai mult, adaugă el, exploatatorii au intrat „cu nerușinare și în proprietățile oamenilor băștinași.” Acesta acuză autoritățile județene și pe cei de la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor de inacțiune. Bărbatul se întreabă dacă autoritățile chiar nu au sesizat dezastrul, ori dacă au legături mai apropiate cu cei implicați în tăierile ilegale. „(…) îmi doresc din suflet,” continuă localnicul, „ca cineva să se autosesizeze și să ia măsuri drastice pentru Dezastrul, sau mai bine spus, Masacrul Pădurilor” care nu pare a avea final. „Mă rog Bunului Dumnezeu să se facă dreptate, iar acești făptași să răspundă pentru tot ce au comis. Stop Mafia Lemnului”, continuă acesta. Este unul dintre strigătele disperate pe care l-am descoperit pe Facebook. Unul puternic, unul izvorât din pură deznădejde.
Postarea este însoțită de fotografii. Le deschidem, și găsim imagini de o graficitate barbară
Deși ele prezintă o realitate dureroasă văzută atât de des, asta nu le face deloc mai paletabile. În fața noastră, pe ecran, zace o altfel de Românie. Una extrem de diferită de cea din comunicatele romanțate prezentate pe conturile de Facebook ale autorităților de mediu.
În fața noastră, pe ecran, nu zac pârtii de schi. Zace, în schimb, nu doar realitatea celui care le-a postat, ci a noastră, a tuturor. Vizionând imaginile, aproape că auzim tânguirea României actuale. Neputincioși, asistăm la schingiuirea ei. Ororile au loc sub figurile îmbuibate ale autorităților de mediu, indiferenți la faptul că România actuală este o Românie Ciopârțită.
„DA, pot să spun că mă tem sigur”
Îl contactăm în privat pe Sorin Morar, autorul postării. Vrem să îl rugăm să ne fie narator al episodului Aninoasa din serialul horror „România Ciopârțită,” produs și regizat de autoritățile de mediu. Ne răspunde, răbdător și politicos, deși se pregătește să își înceapă schimbul la mină. Desoperim un om muncitor, bine crescut, politicos. Aflăm că a lucrat și peste hotare, ca asistent îngrijitor în cămine de bătrâni.
În primă instanță, se teme să ne vorbească fără a apela la protecția anonimatului. Îl întrebăm ce îl face să se teamă. Se teme, spune el, de consecințele faptului că a creat și distribuit postarea pe care am găsit-o și noi. Se teme că vor exista represalii de tip mafiot, cum s-au întâmplat și în alte cazuri.
Este conștient, însă, de faptul că a început deja să rostogolească un bulgăre de zăpadă care are potențialul de a crea avalanșe. Se teme atât de „baieții răi”, cât și, din păcate, de „băieții buni.” În cele din urmă, se pune de acord cu noi să vorbească liber. Sperăm ca faptul că face asta pentru noi îl va proteja, de fapt. Orice represaliu poate fi legat doar de oamenii implicați în mafia locală a lemnului, sau de autorități.
Ce l-a dus la a se expune public pe Facebook, în primul rând, îl întrebăm?! Și, astfel, îl facem, cum am sperat, narator al unei povești pe care ne-am fi din tot sufletul să nu fie nevoie să o prezentăm.
Terenurile moștenite fără titluri de proprietate… terenuri de joacă ale hoților de lemne
Aflăm, astfel, că, și la Aninoasa, România Ciopârțită, fotografiată de autorul postării, este România copacilor tăiați de pe terenuri private, fără acordul proprietarilor.
Sorin Morar ne spune că este unul dintre moștenitorii de drept ai unei parcele de pădure. Din nefericire, aceasta, la fel ca multe alte terenuri din România, nu este, încă, intabulată.
Procesul este în curs de desfășurare. Terenurile sunt moștenite din tată-n fiu. Pe vremuri, faptul că se știa a cui e o parcelă de pământ pe plan local, era literă de lege. Abia mai apoi au început oamenii să-și înregistreze proprietățile în mod oficial. Ei bine, tocmai această parcelă a găsit-o Sorin Morar ciopârțită.
„Și mie mi-au luat din firele de fag. Mari, aveau vreo o sută de ani. Le-au luat exact de sub conacul meu. Astea nu-s lemne de foc, astea-s lemne pentru a fi prelucrate” spune acesta. El crede că faptul că situația parcelei sale de teren nu este încă reglementată i-a încurajat pe hoți.
Nimeni nu face nimic ilegal, însă copacii oamenilor, numai buni pentru prelucrare, dispar
Suspiciunea cade, natural, asupra firmelor locale de exploatare a lemnului. Acestea sunt singurele care activează în zonă, la scară mare. Aflăm de la sursa noastră ca acestea au luat în concesiune de la Ocolul Silvic peste 6000 de hectare de pădure. Felul în care acestea își desfășoară activitatea sunt contestate, însă.
Nimic nu a ilustrat mai bine acest lucru decât evenimentele petrecute chiar ieri, marți, 11.04. 2023, seara, în jur de ora șase. Se pare că nu eram singurii care lucram, la acea oră. În timp ce scriam acest articol, pe înserate, un camion se deplasa sus, pe munte, către zonele exploatate. Dată fiind ora suspect de târzie, sursa noastră dorea să fie verificată legalitatea acestui transport. Ca atare, ne-a cerut sprijinul pentru a îl putea susține în demersul lui. Din păcate, nu am avut resursele necesare pentru a putea fi la fața locului, și a rămas să comunicăm de la distanță. Bărbatul a cerut, atunci, sprijinul operatorilor de la 112.
Deplasată la fața locului, Poliția a constatat că transportatorii plătiseră taxa de tranzitare a localității. Astfel, transportul a fost declarat ca fiind legal.
Legal, dar nu prea. Transporturi cu mult peste gabaritul permis, pe drumuri care se fărâmițează sub greutatea lor
Exploatatorii de lemn au toate avizele și actele necesare, confirmă sursa noastră. Când activitățile lor sunt verificate, în urma sesizărilor, ei pot produce toată documentația care li se cere. Atîta timp cât nu sunt prinși în fapt, au justificare de la Minister pentru activitățile, observate de oamenii legii, pe care le desfășoară.
Poate că alegerea de a coborî lemnul de pe munte are, mai degrabă, de a face cu dorința de a nu fi văzuți din alte motive. Drumul pe care aceștia coboară lemnul are un gabarit maxim de 7.5 tone.
Conform filmării camionului surprins pe drumul cu limitator de gabarit, acesta transporta cel puțin 18 bușteni și un tractor. Unii dintre aceștia sunt arbori seculari, absolut uriași.
Un mic și permisiv calcul ne arată că patronii exploatărilor nu se împiedică, ei, de niște depășiri de gabarit…
Deși unii dintre ei par a avea dimensiuni mult mai mari, noi i-am aproximat ca având un diamteru de doar 50 de cm, și lungimi de 2m. Folosind un calculator pentru masa lemnoasă, și selectând opțiunea „fag,” lemn care i-a fost furat interlocutorului nostru, am aflat că un buștean ar putea cântări în jur de 400 de kilograme. În realitate, mărimea acestora dublează, posibil, greutatea estimată de noi. Înmulțind cu 18, aflăm că doar lemnul transportat ar cântări aproape cât valoarea gabaritului drumului pe care trece. La cele 7,3 tone de lemn estimate se adaugă un minim de 4 tone pentru tractor. Nu a mai fost nevoie să aflăm greutatea camionului, să știm că gabaritul este cu mult depășit.
Drumul urmat de aceste camioane este marcat de crăpături adânci, pe partea pe care acestea coboară. Fapt care nu surprinde. Conform Biroului American pentru Transparență, un camion încărcat cu 8 tone de produs este aproximativ de 9 ori mai greu decât un automobil. Cu toate astea, el produce pagube de 5 000 de ori mai mari unui drum. Aceste transporturi legal ilegale afectează grav, astfel, și infrastructura zonelor exploatate.
În loc de platouri montane, zona e un platou de filmare al unui dezastru ecologic aflat în plină desfășurare
Conform sursei noastre, și alți proprietari privați au fost afectați de tăierile ilegale de copaci. Umblă zvonul că ar fi fost acordate despăgubiri. Da, spune Sorin Morar, crede că este de bun simț să i se recunoască și acopere și familiei sale daunele suferite
Pe când interlocutorul nostru se simte nedreptățit, acesta își dorește, mai ales, ca autoritățile să se sesizeze, în acest sens, pentru ca aceste practici să înceteze. Fiindcă, în primul rând, familia lui nu a intenționat deloc să exploateze pădurea care le aparține, de drept, din buni-străbuni. Bărbatul nu este deloc de acord cu ce se întâmplă în zonă, unde pădurile dispar în timp record.
Ne spune că nu vrea ca riscurile pe care și le-a asumat vorbind și prezentând public dovezi să fie în zadar. „Vrem să li se stopeze activitatea. Și așa, or chelit dealurile! Este vorba despre un adevărat dezastru ecologic, aici! Sunt mii de hectare afectate,” subliniază acesta.
„Cum de s-or putut da avize, să se transporte atîta lemn pe apă?!”
„Sper să nu fie doar un subiect de știri, și autoritățile să se sesizeze,” adaugă el. „Cum de s-or putut da avize, să se transporte atâta lemn pe apă?!” se întreabă, apoi, cu mirarea dureroasă a omului deznădăjduit. Nu știm despre ce este vorba, așa că îi cerem lămuriri. Ni se indică filmulețele încărcate și pe Facebook, din care, însă, noi pierdusem esențialul.
Aflăm, astfel, că, în zona exploatărilor concesionate cu mult sârg de către autorități nu există căi de acces propriu-zise. Astfel, după cum se obervă din filmările făcute de sursa noastră, exploatatorii folosesc drept cale de acces valea care străbate zona. Ei urmăresc, pur și simplu, firul apei, fapt interzis prin lege.
Mai jos, un astfel de transport „legal” de lemne.
Ce spune legea?
Atîta doar, că lucrurile nu stau chiar așa. Potrivit Ordinului 1540/2011, Capitolul III, Art. 13, punctul u, „este interzisă folosirea albiilor pâraielor ca trasee de colectare a lemnului.” Dovada pentru autoritățile competente, aici:
Lemnul tânăr distrus în goana căutătorilor de comori lemnoase rămâne, și el, victimă atât colaterală, cât și invizibilă. În climatul actual, când blamarea victimei e la modă, cu puțin efort, am putea afla că el este, de fapt, vinovat pentru propria-i decădere, pentru că a îndrăznit să se afle în calea copacilor tăiați.
Autoritățile nu par deloc deranjate de acest… mic inconvenient, și continuă să dea avize de mediu. Astfel, ele devin complice în infracțiuni de mediu. În imaginea de sus, de exemplu, legea este încălcată de două ori. Unu la mână, fiindcă punctul v al aceluiași articol de lege spune că „depozitarea de materiale lemnoase, crăci sau resturi de exploatare în albiile pâraielor și văilor ori în locuri expuse viiturilor este interzisă.” Apoi, punctul j al aceluiași articol arată că „doborîrea arborilor se execută în afara suprafețelor cu regenerare naurală sau artificială pentru a se evita distrugerea ori vătămarea puieților și pe direcții care să nu producă vătămări ori rupturi arborilor care rămân pe picior.” Ceea ce vedem în fotografii este, așadar… dublu ilegal.
Valea Jiului, unde ilegalitatea e la ea acasă. Ce se va întâmpla în continuare?! Urmează să vedem
În zona Aninoasei, am descoperit intrări ilegale pe terenuri private, tăieri ilegale de copaci, pe aceste terenuri, exploatarea ilegală a acestui lemn, care a fost transportat ilegal pe albiile acestor ape, iar apoi, tot ilegal, pe spatele unor camioane care depășeau cu mult gabaritul de viteză al drumului de acces în localitate.
Putem să concluzionăm liniștiți că, în zonă, ilegalitatea nu e doar la ea acasă, dar s-a născut, a fost alăptată și înțărcată acolo, sub privirea blajină, iubitoare și atentă – dar nu în direcția bună – a autorităților.
Oamenii care au curajul să vorbească împotriva unui sistem corupt sunt rari, și ei trebuie încurajați și protejați, de noi toți. Sperăm ca rezultatul acestui material să fie unul pozitiv, și NU începutul unei vendete împotriva sursei noastre.
Un UPDATE, primit pe ultima sută de metri
Pe când să publicăm articolul, ni se furnizează un nou set de filmări. La ceas de noapte – coincidență, timpul preferat și de hoți, conform zicalei populare – pădurile defrișate din Aninoasa o iau din loc. După deranjul cu 112 de mai înainte, de data asta, sub escortă.
