Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a dat dreptate Consiliului Județean Suceava în ceea ce privește groapa de gunoi din pasul Mestecăniș, potrivit News Bucovina.
Procesul de la CJUE a blocat mai mulți ani punerea în funcțiune a obiectivului din zona montană a județului Suceava. Localitățile din regiune au fost obligate să plătească sume mari pentru transportul deșeurilor pe distanțe lungi.
Magistrații de la Târgu Mureș au sesizat CJUE cu privire la litigiul dintre o firmă de avocatură din Cluj și Consiliul Județean Suceava.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că Societatea Civilă Profesională de Avocați Plopeanu & Ionescu nu poate apăra în justiție un interes public general în probleme de mediu.
Pe cale de consecință, instanța de la Târgu Mureș va constata că nu poate admite acțiunea formulată de respectiva societate împotriva CJ Suceava, a președintelui acestei structuri, a Agenției pentru Protecția Mediului Bacău și a Consiliului Local Pojorâta. Consiliul Județean Suceava a fost reprezentat în acest proces de Casa de avocatură Stoica.
Acum, Consiliul Județean Suceava are cale liberă pentru exploatarea gropii de gunoi din Pasul Mestecăniș. Practic, decizia CJUE a dat mână liberă CJ Suceava să dea în folosință o graopă de gunoi în vârful muntelui, într-unul din cele mai pitorești locuri din România.
Groapa de gunoi de la Mestecăniș poate fi exploatată, a decis CJUE
Curtea de Justiție a Uniunii Europene s-a referit la două articole din Convenția privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu (Convenția de la Aarhus) și a decis că:
„Articolul 9 alineatul (3) din Convenția de la Aarhus trebuie interpretat în sensul că nu se opune unei reglementări naționale în temeiul căreia unei entități juridice, alta decât o organizație neguvernamentală de protecție a mediului, nu i se recunoaște calitatea procesuală activă pentru a ataca un act administrativ care nu îi este adresat decât atunci când invocă încălcarea unui interes legitim privat sau a unui interes legat de o situație juridică în legătură directă cu obiectul său de activitate”.
De asemenea,
„Articolul 9 alineatele (4) și (5): În lumina articolului 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, Curtea a stabilit că aceste articole trebuie interpretate în sensul că, pentru a asigura respectarea cerinței ca procedurile jurisdicționale să nu fie exagerat de costisitoare, instanța chemată să se pronunțe cu privire la obligația de a plăti cheltuielile de judecată a unei părți care a căzut în pretenții într-un litigiu în materie de mediu trebuie să țină seama de ansamblul împrejurărilor cauzei. Aceasta include analizarea interesului părții în cauză și a interesului general legat de protecția mediului.”
În ceea ce privește Articolul 2, acesta din Convenția de la Aarhus, intitulat „Definiții”, el prevede la punctele 4 și 5:
- „Public înseamnă una sau mai multe persoane fizice sau juridice și, în conformitate cu legislația sau cu practica națională, asociațiile, organizațiile sau grupurile de astfel de persoane.
- Public interesat înseamnă publicul afectat sau care poate fi afectat sau care are un interes în luarea deciziilor din domeniul mediului; în sensul prezentei definiții, organizațiile neguvernamentale care promovează protecția mediului și care respectă toate cerințele în conformitate cu legislația internă sunt considerate ca fiind interesate.“
Decizia a venit după ce toate plângerile penale privitoare la construirea gropii de gunoi au fost clasate.
