Compușii perfluoralkilați și polifluoralkilați — cunoscuți drept „substanțe eterne” — nu se degradează în mediu nici după sute de ani. Ajung în plante prin sol și apă contaminată, iar spălatul nu ajută: PFAS pătrund în pulpa vegetalelor, nu rămân pe coajă.
Raportul 2026 al Environmental Working Group plasează pentru prima dată PFAS în analiza listei „Dirty Dozen” — cele mai contaminate fructe și legume de pe rafturile supermarketurilor. Căpșunile, spanacul și ardeii grași se numără printre cele mai afectate.
Expunerea cronică la PFAS este asociată cu apariția unor forme de cancer, boli tiroidiene, creșterea colesterolului, infertilitate și leziuni hepatice. Academia Americană de Pediatrie subliniază că organismul copiilor este semnificativ mai vulnerabil: expunerea în sarcină poate provoca greutate mică la naștere sau malformații congenitale, iar în copilărie — tulburări de atenție și risc crescut de cancer.
Paradoxul este că tocmai alimentele recomandate pentru o dietă sănătoasă pot fi vectori de contaminare chimică invizibilă. Alegerea produselor organice certificate reduce expunerea, dar nu o elimină: PFAS din apa freatică nu recunosc granițele dintre terenurile agricole convenționale și cele bio.
La nivel european, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a stabilit în 2020 o doză săptămânală tolerabilă de 4,4 nanograme per kilogram corp — o limită pe care studiile recente o consideră deja depășită în cazul consumatorilor cu expunere alimentară regulată.
