ANSVSA a publicat în dezbatere un proiect de Ordonanță de Urgență care schimbă fundamental logica despăgubirilor pentru crescătorii de animale. Până acum, statul plătea fermierilor care pierdeau animale din cauza epidemiilor, indiferent de condițiile în care le creșteau. Din momentul adoptării, despăgubirile dispar pentru cei care nu respectă normele de biosecuritate. Principiul se inversează: nu mai primești bani pentru că ai pierdut, ci doar dacă dovedești că ai prevenit.
Ce prevede concret proiectul
Ordonanța introduce mai multe obligații pentru proprietarii de animale, indiferent dacă sunt persoane fizice sau juridice. Fiecare crescător trebuie să respecte legislația privind declararea și înregistrarea animalelor în Registrul Agricol sau în Sistemul Național de Identificare și Înregistrare a Animalelor. Totodată, fermierii trebuie să asigure condiții permanente de biosecuritate — de la împrejmuiri corespunzătoare până la folosirea filtrului sanitar-veterinar și a dezinfectoarelor rutiere.
Crescătorii care nu aplică aceste măsuri nu vor primi niciun leu despăgubire pentru animalele tăiate, ucise sau afectate de boli, în vederea lichidării focarelor. Nu vor primi despăgubiri nici cei sancționați contravențional pentru nerespectarea noilor obligații. Concret, dacă un fermier primește amendă pentru că nu a anunțat boala în 24 de ore sau pentru că nu a respectat normele de biosecuritate, își pierde automat dreptul la compensații.
Proiectul reglementează și despăgubirile pentru prejudiciile colaterale — pierderile suferite indirect ca urmare a restricțiilor impuse pentru combaterea răspândirii unei boli contagioase într-o anumită regiune.
De ce se schimbă regulile acum
Contextul explică urgența. Pesta porcină africană a afectat România de la sfârșitul lui 2017 și a generat pierderi de sute de milioane de lei. Gripă aviară, febră aftoasă, bruceloză — fiecare val epidemic a fost urmat de cereri masive de despăgubiri. Statul a plătit, dar fără condiții reale. Fermieri care nu respectau nicio normă de biosecuritate primeau aceleași compensații ca cei care investeau în prevenție. Efectul pervers era previzibil: de ce să cheltuiești pe dezinfectante, filtre sanitare și împrejmuiri dacă statul te despăgubește oricum?
Noua ordonanță încearcă să rupă acest cerc. Prin condiționarea despăgubirilor de respectarea normelor, ANSVSA transferă o parte din responsabilitate către fermier. Teoria economică numește asta eliminarea hazardului moral — situația în care cineva își asumă riscuri excesive pentru că știe că altcineva va suporta costul.
Cine este afectat cel mai tare
Marii fermieri cu infrastructură modernă nu vor simți diferența. Ei respectă deja normele de biosecuritate, au medici veterinari angajați și sisteme de monitorizare. Impactul cade disproporționat pe micii crescători din mediul rural — cei cu câteva oi, capre sau vaci, care funcționează la limita subzistenței.
Pentru un gospodar din Apuseni cu 20 de oi, cerințele de biosecuritate înseamnă investiții pe care nu și le permite: gard perimetral conform, dezinfector rutier, filtru sanitar. Prin urmare, riscul real este ca tocmai cei mai vulnerabili fermieri să piardă accesul la despăgubiri — nu pentru că refuză să prevină, ci pentru că nu au resursele necesare.
ANSVSA nu a prevăzut în proiect niciun mecanism de sprijin financiar pentru conformare. Nu există subvenție dedicată amenajării infrastructurii de biosecuritate la nivel de gospodărie. Nici programele APIA actuale nu acoperă explicit acest tip de investiție pentru fermele foarte mici. Prin urmare, ordonanța creează o obligație fără a oferi și mijloacele de îndeplinire.
Ce funcționează în modelul propus
Principiul condiționării nu este greșit. Statele membre UE cu cele mai eficiente programe de combatere a pestei porcine — Danemarca, Olanda, Germania — funcționează exact pe acest model: despăgubire doar pentru fermierul conform. Diferența este că acele țări oferă simultan programe de investiții, consiliere veterinară gratuită și asigurări agricole subvenționate. Ordonanța ANSVSA importă doar jumătate din model — jumătatea care penalizează — fără jumătatea care ajută.
Dacă Guvernul completează ordonanța cu un fond dedicat conformării și cu un calendar realist de implementare, măsura poate deveni un punct de inflexiune real în gestionarea epizootiilor din România. Dacă rămâne doar un instrument de economisire bugetară deghizat în politică de prevenție, va produce exact efectul opus: fermieri care ascund animalele bolnave de teamă că vor pierde și animalul, și despăgubirea.
