Termenul e clar: Planul Integrat de Calitate a Aerului pentru București urmează să fie supus aprobării Consiliului General al Municipiului București până la finalul lunii august 2026. Documentul e așteptat de ani buni. Capitala depășește constant limitele europene pentru NO₂ și PM2.5. Comisia Europeană a semnalizat România în mod repetat pentru nerespectarea angajamentelor privind calitatea aerului. Și totuși, planul nu există încă.
De ce durează atât
Procesul de elaborare a Planului Integrat de Calitate a Aerului (PICA) a fost anunțat oficial în iulie 2025, când Primăria Municipiului București a prezentat calendarul de lucru într-o întâlnire cu reprezentanții Comisiei Europene. Cronologia stabilită atunci prevedea: finalizarea studiului de calitate a aerului până pe 23 noiembrie 2025, formularea propunerii oficiale a PICA până pe 23 ianuarie 2026 și finalizarea și avizarea documentului până pe 23 iulie 2026, pentru adoptare în Consiliul General până la finalul lunii august.
Contractul pentru studiul de bază a fost atribuit în martie 2025. Consultarea publică a început în toamna lui 2025, cu un chestionar adresat cetățenilor privind percepția calității aerului. PMB a instalat 44 de senzori pentru monitorizarea calității aerului la spitale și școli din municipiu, în parteneriat cu Centrul Ecopolis, în cadrul Parteneriatului pentru Orașe Sănătoase susținut de Bloomberg Philanthropies și OMS.
Măsuri tranzitorii, rezultate greu de măsurat
Până la adoptarea noului PICA, Primăria Capitalei a anunțat o serie de măsuri tranzitorii: investiții în modernizarea flotei de transport public, crearea de benzi dedicate transportului public și creșterea vitezei și predictibilității acestuia. Toate sunt măsuri reale, dar insuficiente și greu de corelat cu o reducere documentată a indicatorilor de poluare.
Contextul în care vine planul e sever. Conform Raportului mondial privind calitatea aerului IQAir 2026, București înregistrează o medie anuală de 14,8 µg/m³ de PM2.5, de aproape trei ori peste limita OMS. În lunile de iarnă, valorile depășesc de cinci până la șapte ori limita recomandată. Rata mortalității prin poluarea aerului în România este de aproape trei ori media UE — 54 de decese la 100.000 de locuitori față de 21.
Ce lipsește din ce s-a anunțat
PICA e un instrument de planificare, nu o garanție de rezultat. Valoarea lui reală depinde de trei lucruri care nu apar explicit în anunțurile municipalității: ținte numerice asumate cu termene clare, mecanism de monitorizare independent și consecințe pentru nerespectare. Fără acestea, documentul riscă să devină o nouă arhivă de bune intenții.
România nu respectă angajamentele de reducere a emisiilor de NOx și PM2.5 pentru perioada 2020-2029, conform Raportului CE de implementare a politicilor de mediu din 2025. Același raport avertizează că lipsa punctelor de monitorizare și absența datelor coerente complică evaluarea reală a situației. Un plan care nu poate fi verificat e greu de implementat.
