Microplasticele au fost detectate în plăcile aterosclerotice umane, în sânge, în placentă, în plămâni, în țesuturile renale și hepatice. Știința a documentat prezența lor. Ce rămânea neclar era dacă ele contribuie cauzal la bolile cardiovasculare sau sunt doar indicatori ai unui mediu poluat. Un studiu publicat în noiembrie 2025 în Environment International de cercetători de la University of California Riverside, Boston Children’s Hospital și Harvard Medical School vine cu dovezi experimentale directe — și cu o descoperire surprinzătoare legată de sex.
Experimentul și rezultatele
Cercetătorii au folosit șoareci cu deficit de receptor LDL — modelul standard pentru studiul aterosclerozei — și le-au administrat zilnic microplastice în doze de 10 mg per kilogram de greutate corporală, timp de nouă săptămâni. Doza mimează expunerea umană realistă la microplastice din mediu. Ambele sexe au primit o dietă săracă în grăsimi și colesterol, pentru a elimina factorii confundanți clasici.
Rezultatele la șoarecii masculi au fost dramatice: 63% mai multă placă aterosclerotică în rădăcina aortei și 624% mai multă placă într-o arteră toracică majoră față de grupul de control. Colesterolul nu s-a modificat. Greutatea nu s-a modificat. Singura variabilă era expunerea la microplastice.
La șoarecele femele: niciun efect comparabil. Diferența sex-specifică a atras imediat atenția cercetătorilor. Ipoteza cea mai probabilă: efectul protector al estrogenului, care joacă un rol recunoscut în modularea inflamației vasculare și a funcției endoteliale.
Mecanismul identificat prin secvențiere celulară
Folosind secvențiere ARN unicelulară — o tehnică care identifică activitatea genică la nivel de celulă individuală — cercetătorii au observat că microplasticele au modificat compoziția și funcția mai multor tipuri de celule implicate în ateroscleroză. Cel mai afectat tip celular: celulele endoteliale, care formează stratul intern al vaselor de sânge și reglează inflamația și circulația. Modificările lor sugerează că microplasticele induc stres oxidativ și disfuncție endotelială — doi pași cheie în procesul de îngustrare arterială.
„Studiul nostru oferă unele dintre cele mai puternice dovezi de până acum că microplasticele pot contribui direct la bolile cardiovasculare, nu doar să coreleze cu ele”, a declarat profesorul Changcheng Zhou, autorul principal.
Conexiunea cu datele umane
Studiile pe oameni vin cu o corelație și mai îngrijorătoare. O cercetare publicată în 2024 în New England Journal of Medicine a analizat plăcile aterosclerotice extrase chirurgical de la pacienți și a găsit microplastice în ele. Pacienții cu microplastice în plăci aveau un risc de infarct, accident vascular cerebral sau deces de 4,5 ori mai mare în următorii trei ani față de cei fără microplastice în plăci aterosclerotice.
Corelația nu echivalează cu cauzalitate, dar studiul UC Riverside adaugă mecanismul experimental care lipsea.
Ce se poate face
Nu există în prezent nicio metodă clinică de a elimina microplasticele din organism. Strategia recomandată de cercetători este prevenția expunerii: evitarea plasticului pentru depozitarea și încălzirea alimentelor, reducerea consumului de apă îmbuteliată, minimizarea alimentelor ultra-procesate ambalate în plastic, înlocuirea ustensilelor din plastic cu alternative din inox sau sticlă.
Profesorul Zhou a formulat direct: „E aproape imposibil să eviți complet microplasticele. Dar cel mai bun lucru pe care îl poți face e să reduci expunerea și să menții sănătatea cardiovasculară prin dietă, exercițiu și gestionarea factorilor de risc.”
