Sub nordul Capitalei și al județului Ilfov se află unul dintre cele mai mari rezervoare geotermale din Europa. O suprafață de 300 de kilometri pătrați, cu temperaturi între 58 și 84 de grade Celsius, la adâncimi de peste 3.100 de metri. Din cele 24 de sonde forate în acest bazin, 18 produc apă geotermală cu debite de 22-35 de litri pe secundă.
Institutul Geologic al României plasează țara pe locul 3-4 în Europa la potențial geotermal, după Italia, Grecia și Islanda. Potențialul resurselor cunoscute se ridică la aproximativ 7 PJ pe an — echivalentul a 1,67 milioane Gcal. Din tot acest potențial, se valorifică anual sub 200.000 Gcal. Restul stă în pământ.
Singurul oraș care se încălzește integral cu apă geotermală este Beiușul din Bihor. Oradea folosește resursa geotermal în două cartiere. Câteva comune din Timiș și Arad au proiecte izolate. Therme Balotești — construit de o companie austriacă — e cea mai mare investiție privată care valorifică apa geotermală din nordul Capitalei.
Ungaria, cu resurse geotermale considerabil mai mici decât ale României, le-a integrat sistematic în sistemele de încălzire urbană. La 50 de kilometri de granița română, localitățile maghiare se încălzesc cu apă geotermală de decenii. De cealaltă parte a graniței, planurile zac în sertare.
