Știai că energia solară produsă de România într-o singură zi de vară ar putea acoperi consumul unui oraș mediu timp de o lună — dar rețeaua electrică nu e pregătită să o preia?
Pe 16 iunie 2025, la ora 12.33, România a înregistrat cea mai mare producție instantanee de energie solară din istoria sa: 1.866 MW generați simultan de parcurile fotovoltaice dispecerizabile, conform datelor Transelectrica. La aceasta se adaugă producția celor peste 290.000 de prosumatori, nemonitorizată în timp real. Suma totală depășea cu mult capacitatea rețelei de a prelua, stoca și redistribui eficient.
România a trecut de 7 GW capacitate fotovoltaică instalată la finalul lui 2025. A adăugat 2,5 GW în cursul anului — cea mai mare creștere procentuală din Europa. RPIA estimează că în 2026 se vor mai adăuga încă 2,5 GW. Până în 2030, țara vizează 10 GW solar.
Problema nu e producția. E ce faci cu ea.
În zilele însorite de vară, sistemul energetic național se confruntă cu supraproducție solară în orele de vârf. Prețurile pe piața spot pot coborî la zero sau chiar deveni negative — producătorul plătește pentru că introduce energie într-o rețea care nu o poate absorbi. Bateriile de stocare la scară mare lipsesc sau sunt insuficiente. Interconexiunile cu rețelele vecine au capacitate limitată. Consumatorii mari nu pot fi modulați în timp real.
Situația nu e specifică României — e problema întregii Europe cu creșterea rapidă a solarului. Dar în România e amplificată de un decalaj structural: producția solară a crescut de zece ori mai repede decât investițiile în modernizarea rețelei.
