PSD, PNL, UDMR şi AUR au votat, la începutul acestui an, pentru construirea de hidrocentrale mici în ariile protejate, senatorii motivându-și decizia prin invocarea crizei energetice. Proiectul de lege a trecut de Senat, cu 86 de voturi pentru și 24 împotrivă.
Ba mai mult, la vremea aceea, Daniel Zamfir, unul dintre inițatorii legii, răspundea criticilor aduse de către organizațiile de mediu prin afirmația conform căreia „curentul electric este mai important decât cuibul unei păsărele”.
Uniunea Salvaţi România (USR) a sesizat însă Curtea Constituţională (CCR), iar aceasta din urmă a decis ieri, 2 noiembrie 2022, că legea care permitea construcția de microhidrocentrale în ariile protejate, așa-numita Lege Zamfir, este neconstituțională, relatează Green Report.
„În ședința din 2 noiembrie 2022, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de deputați aparținând Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România și a constatat că Legea pentru modificarea și completarea art.56 ind.1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice este neconstituțională”, se arată în comunicatul CCR.
Proiectul de lege încalcă dreptul la un mediu sănătos
În sesizarea depusă la CCR, USR a invocat 11 argumente de neconstituţionalitate, printre acestea numărându-se atât încălcarea principiului bicameralismului, cât și încălcarea dreptului la un mediu sănătos.
Decizia CCR abordează însă doar nerespectarea principiului bicameralismului, întrucât „forma adoptată de Senat viza în totalitate procedura și condițiile în care pot fi modificate limitele ariilor naturale protejate, pe când forma adoptată de Camera Deputaților se referă tangențial la această problemă, substanța reglementării normative referindu-se la condițiile în care proiectele hidroenergetice în curs de execuție cu procent de realizare mai mare de 60%, la data de 1 mai 2022, urmează a se executa în continuare, prin derogare de la o serie de reglementări care se referă la protecția mediului înconjurător”, se mai arată în comunicatul CCR.
Propunerea legislativă prevedea mutarea limitelor pentru ariile naturale protejate pentru ca lucrările de amenajare pentru microhidrocentrale să fie în afara acestora, guvernanții susținând că realizarea de noi capacități de producere a energiei electrice în curs de execuție cu procent de realizare mai mare de 60% reprezintă un obiectiv de interes strategic național.
Grupul USR este însă de cu totul altă părere, afirmând că diminuarea ariilor naturale protejate ar însemna distrugerea definitivă a florei și a faunei sălbatice, încălcând astfel dreptul populației la un mediu sănătos.
Admiterea sesizării USR, o victorie pentru protecția mediului
„PSD și aliații săi s-au folosit cinic de războiul Ucraina – Rusia ca să deblocheze niște proiecte ilegale făcute de firme probabil prietene. S-a invocat criza energetică și necesitatea ca România să devină independentă energetic.
Dar, atenție, cele două hidrocentrale ar contribui, după ce ar distruge sute de hectare de pădure și sănătatea noastră la pachet, cu 0,5% din capacitatea de producție din România. Adică, nu vor rezolva nimic.
Nu vor scădea cu nimic prețul resimțit de noi toți la energie. În schimb, în ultimii ani, Hidroelectrica s-a bucurat de un profit de 15 miliarde de lei din care nu a investit nimic pentru a crește capacitatea de producție.
Vorbim de doi ani de reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă și nu facem nimic – ele chiar ar crește real capacitatea de producție. Avem hidrocentrale pe râul Jiu, în valea Sadului și Curțișoara, blocate deși nu sunt în arii protejate naturale.
Să spună PSD și aliații săi de ce nu sunt terminate hidrocentralele care nu sunt în arii protejate? De ce nu vrea actuala guvernare să crească capacitatea României de producție de energie?”, declară deputata USR Diana Buzoianu, vicepreședintă a Comisiei de Mediu.
Guvernul susţine în continuare legea privind construcţia de hidrocentrale mici pe arii protejate
Cu toate că organizațiile de mediu și mai mulți specialiști care au documentat subiectul au indicat că modificările încalcă nu doar dreptul european, ci sunt inclusiv incompatibile cu forma actuală a legii, Nicolae Ionel Ciucă își arată în continuare susținerea față de legea 117/2022 (de modificare a OUG 57/2007).
„Curtea s-a pronunţat ieri pe principiul bicameralismului, motiv pentru care în momentul în care vom avea publicată motivarea Curţii se va întoarce în Parlament.
Guvernul va susţine ca elementele neclare din cuprinsul legii să fie asumate de Senat şi de Cameră şi să o reaprobăm, pentru că avem nevoie de aceste hidrocentrale, sunt bani ai României care au fost investiţi în aceste hidrocentrale.
Avem cel puţin în momentul de faţă 11 care sunt asumate prin a fi repuse în funcţiune, pentru că ele unele dintre ele au ajuns la un nivel de finalizare de până la 90%.
Avem nevoie de energie. Energia este o cerinţă strategică pentru noi şi pentru Uniunea Europeană, deci vom finaliza acest proiect până la finalul anului acesta”, a afirmat Ciucă, potrivit Agerpres.
