Acasă Blog Pagină 112

Interviu – Cristian Erbaşu dezvăluie planurile de investiţii şi proiectele care consolidează poziţia companiei Construcţii Erbaşu

Foto: Facebook/Construcții Erbașu
Foto: Facebook/Construcții Erbașu

Într-un interviu pentru Ziarul Financiar, Cristian Erbaşu, CEO-ul Construcţii Erbaşu, a vorbit despre investiţiile companiei, proiectele aflate în derulare şi planurile de consolidare a poziţiei pe piaţă.

Grupul Erbaşu are în desfăşurare lucrări de infrastructură civilă, medicală şi rutieră de peste 250 de milioane de euro, iar ritmul investiţiilor creşte.

Construcţii Erbaşu investeşte în tehnologie, oameni şi proiecte pentru a-şi consolida poziţia de lider

Compania pariază pe echipamente moderne, digitalizare şi standardele nZEB, dar şi pe formarea internă a muncitorilor calificaţi. Cu un efectiv de 2.500 – 3.000 de angajaţi, portofoliul său devine tot mai variat, alimentat atât de PNRR, cât şi de fonduri europene.

Cristian Erbaşu subliniază că investiţiile în utilaje, tehnologii digitale şi oameni sunt vitale într-o perioadă în care construcţiile rămân unul dintre motoarele economiei.

Deşi piaţa construcţiilor a traversat în ultimii ani crize majore – sanitară, energetică şi geopolitică – Construcţii Erbaşu a reuşit să îşi consolideze poziţia de lider.

În 2024, compania a raportat o cifră de afaceri de 2.27 miliarde de lei. În plus, continuă procesul de extindere, cu investiţii record în echipamente şi proiecte derulate la nivel naţional.

În prezent, suntem implicaţi în proiecte importante, precum extinderea Aeroportului Internaţional Craiova, reabilitarea clădirii istorice a Universităţii din Bucureşti, Spitalul Regional de Urgență din Craiova sau planşeul Unirii – un proiect de o complexitate tehnică extraordinară“, afirmă Cristian Erbaşu, CEO şi proprietar al companiei.

Cristian Erbașu anunţă proiecte majore în sănătate, educaţie şi infrastructură, cu bugete de peste 250 milioane de euro

Lista proiectelor se extinde cu numeroase spitale şi clinici în Timişoara, Cluj-Napoca, Oradea, Tulcea, Giurgiu, Călăraşi, Slobozia, Baloteşti şi Pucioasa.

De asemenea, există şi investiţii în educaţie, precum construcţia Academiei Naţionale de Muzică ”Gheorghe Dima“ din Cluj, campusuri universitare şi centre de cercetare, printre care cel al Universităţii de Medicină din Cluj.

Pe zona de infrastructură rutieră, compania lucrează la secţiunea Suplacu de Barcău–Chiribiş din Autostrada Transilvania şi la drumul Valea Doftanei–Săcele, alternativă strategică la DN1.

Bugetele cumulate ale acestor două proiecte depăşesc 250 de milioane de euro“, explică Cristian Erbaşu.

Cristian Erbașu investește masiv în tehnologie şi producţie

În paralel cu activitatea de şantier, Grupul Erbaşu îşi creşte semnificativ investiţiile.

Dacă în 2023 am investit peste 66 milioane de lei în echipamente, în 2024 bugetul a urcat la circa 110 milioane de lei. În 2025 vom atinge pragul de 200 de milioane de lei“, precizează Cristian Erbaşu.

Banii au fost investiți în staţii de betoane, macarale, camioane şi o staţie mobilă de prefabricate. Totodată, compania a cumpărat firme de proiectare şi cariere de granit – resursă esenţială pentru infrastructură.

Am vrut să reducem dependenţa de furnizori externi şi să consolidăm controlul asupra lanţului de producţie“, adaugă Erbașu.

Digitalizarea este, de asemenea, o prioritate: ”Am creat CREADO, companie specializată în tehnologii moderne şi în implementarea sistemului BIM. Echipa de 30 de specialişti integrează scanarea cu drone, digitalizarea circuitului documentelor şi realitatea virtuală în activitatea de zi cu zi“, spune antreprenorul.

Materiale, forţă de muncă şi formare profesională

Chiar dacă preţurile materialelor s-au stabilizat după vârful din 2021, compania monitorizează atent costurile.

În ultimii doi ani, creşterea a fost de doar 6–7%, însă în 2021 am avut o explozie de peste 50%. Prioritatea noastră este aprovizionarea locală. Totuși, lucrăm şi cu furnizori internaţionali, în funcţie de specificul fiecărui proiect“, explică CEO-ul Construcţii Erbaşu.

Forţa de muncă rămâne un pilon strategic. Grupul are între 2.500 şi 3.000 de angajaţi proprii şi colaborează cu încă 2.000–3.000 prin subcontractori.

Avem circa 800 de angajaţi din Asia. În ultimii patru ani, stabilitatea forţei de muncă s-a îmbunătăţit, şi datorită creşterii veniturilor din sectorul construcţiilor“, precizează Erbaşu.

Compania investeşte constant în pregătirea angajaţilor

Colaborăm cu firme specializate şi derulăm programe interne. Avem nevoie de oameni bine pregătiţi, pentru că nivelul de complexitate al proiectelor e tot mai ridicat“, adaugă acesta.

Cu un portofoliu divers, mii de angajaţi şi investiţii consistente în echipamente şi digitalizare, Construcţii Erbaşu îşi confirmă rolul de jucător-cheie în modernizarea infrastructurii şi construcţiilor civile din România.

Obiectivul nostru este să construim sustenabil. Trebuie să lucrăm şi cu respect pentru viitor. Asta înseamnă investiţii continue – în oameni, în utilaje şi în cunoaştere“, conchide antreprenorul.

”Natura își revendică spațiul” – o nouă fotografie, realizată aproape în întuneric total, participă la Wildlife Photographer of the Year 2025

Foto: Sitaram Raul/Science Nature Page
Foto: Sitaram Raul/Science Nature

O imagine uimitoare din competiția Wildlife Photographer of the Year 2025 tocmai a fost făcută publică.

Pe măsură ce se apropie finala Wildlife Photographer of the Year 2025, noua fotografie face deja senzație.

Imaginea care tocmai a fost făcută publică aparține fotografului indian Sitaram Raul

Intitulată ”Natura își revendică spațiul”, imaginea semnată de fotograful indian Sitaram Raul surprinde sute de lilieci fructivori care ies în trombă dintr-un monument vechi de secole din Banda, Maharashtra.

Realizată aproape în întuneric total, fotografia a fost surprinsă exclusiv cu ajutorul blițului, ”înghețând” acțiunea și arătând liliecii în zbor printre zidurile degradate ale clădirii.

Contrastul dintre natura care se reinventează și decăderea construcțiilor umane este copleșitor, scrie publicația Science Nature Page.

Fotografia lui Raul arată cum liliecii reocupă spațiile uitate, abandonate sau distruse de oameni

Raul a povestit și momentele amuzante de la ședința foto. De exemplu, fotograful a declarat că liliecii ”își făceau nevoile pe mine și pe cameră”, iar doza de realism brut face fotografia și mai autentică.

Aceasta face parte dintr-un trend în creștere în fotografia de natură, care arată cum animalele se adaptează și reocupă spațiile urbane sau istorice.

Cu lumina sa dramatică și povestea pe care o spune fără cuvinte, ”Natura își revendică spațiul” ne amintește că viața sălbatică nu doar supraviețuiește, ci prosperă chiar și în colțurile uitate ale civilizației.

Wildlife Photographer of the Year este un prestigios concurs internațional de fotografie, organizat de Muzeul de Istorie Naturală din Londra

Se desfășoară anual și premiază cele mai impresionante și originale fotografii cu animale sălbatice și natură. Concursul are mai multe categorii, inclusiv pentru tineri fotografi.

Scopul este să arate frumusețea naturii, să inspire conservarea mediului și să promoveze talentul fotografilor.

Fotografiile câștigătoare sunt expuse în Londra și publicate într-un album apreciat la nivel mondial. Este unul dintre cele mai importante evenimente de fotografie wildlife.

Nu doar insectele și peștii strălucesc – blana unor mamifere sclipește ca un curcubeu

Foto: Facebook/Science Nature Page
Foto: Facebook/Science Nature Page

Aspectul strălucitor, asemănător culorilor curcubeului, nu este întâlnit dar la insecte și păsări. Cercetările arată că există cel puțin 14 mamifere cu blana strălucitoare.

Decenii la rând, oamenii de știință au crezut că țiparul auriu este singurul mamifer care strălucește ca o bijuterie, în nuanțe asemănătoare curcubeului.

Cu toate acestea, mai multe cercetări recente au arătat că irizația – odată considerată extrem de rară la mamifere – este de fapt mult mai frecventă. Un studiu condus de Jessica Leigh Dobson la Universitatea Ghent a identificat cel puțin 14 specii de mamifere cu blană strălucitoare, inclusiv 10 rozătoare și lotrul gigant.

O sclipire albastru-electric dezvăluie blana ”bijuterie” a mamiferelor

Aceste descoperiri au apărut după ce Dobson a observat o sclipire albastru-electric pe blana unui șobolan tropical dintr-o colecție muzeală, ceea ce a determinat o investigație mai profundă asupra părului mamiferelor în diferite condiții de iluminare.

Analiza microscopică a arătat că mamiferele irizate au în comun straturi de păr neobișnuit de netede și comprimate, care refractă lumina pentru a crea strălucirea asemănătoare bijuteriilor.

Blana ”curcubeu” a mamiferelor: sclipirea misterioasă ar fi folosită pentru comunicare

Deși această sclipire ar putea fi doar un efect secundar al adaptărilor pentru săpare sau înot, cercetătorii sugerează că ar putea juca și un rol în comunicare – similar cu penajul orbitor al păsărilor.

Având în vedere că există peste 2.500 de specii de rozătoare doar și doar o mică parte dintre ele au fost studiate până acum, Dobson suspectează că multe alte mamifere cu blana ”curcubeu” ascunse așteaptă să fie descoperite, rescriind ceea ce credeam că știm despre aspectul și viața mamiferelor.

Un retailer din România a colectat 1.6 milioane de litri de ulei alimentar uzat

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Unul dintre cei mai importanţi retaileri din România anunţă colectarea a peste 1.6 milioane de litri de ulei alimentar uzat de la clienţi din întreaga ţară. Prin urmare, contribuie într-un mod semnificativ şi responsabil la protejarea mediului înconjurător.

Cantitatea totală de apă salvată de la contaminare depăşeşte impresionanta valoare de 1.6 trilioane de litri. Această cantitate reprezintă echivalentul necesarului de apă pentru supravieţuirea populaţiei Bucureştiului pe o perioadă de aproximativ 1.200 de ani.

Care sunt oraşele din România care reciclează cel mai mult ulei alimentar uzat

Conform datelor centralizate din 2019 până la finalul lunii august 2025, topul oraşelor cu cele mai mari cantităţi de ulei alimentar uzat colectat în reţeaua acestui retailer evidenţiază gradul ridicat de implicare a clienţilor în susţinerea unei iniţiative cu impact pozitiv asupra mediului.

Lider în clasament este un magazin din Satu Mare, cu peste 111.500 litri colectaţi, urmat de magazinul din Militari, Bucureşti, cu peste 102.900 litri şi cel din Galaţi, cu 97.788 litri.

Printre oraşele fruntaşe în care s-a colectat ulei se mai numără Cluj, Oradea, Ploieşti, Baia Mare şi Timişoara. Fiecare oraș a reușit să depășească pragul de 64.000 litri colectaţi, anunță Radio Eco Natura.

Uleiul folosit se colectează, după răcire, într-un recipient transparent de plastic, mai scrie sursa citată.

Uleiul folosit este reciclat corect şi devine combustibil ecologic

Pentru ca procesul de reciclare să se poată derula într-un mod optim, este important ca uleiul să fie strecurat şi neamestecat cu alte deşeuri.

Recipientele din plastic vor fi, de asemenea, colectate pentru reciclare. Uleiul colectat este predat companiei Respiră Verde, pentru a fi procesat printr-o serie de tehnici de încălzire, decantare şi filtrare.

Ulterior, uleiul este transformat în biocombustibili, 1 litru de ulei uzat fiind echivalentul a 1 litru de biocombustibil (biodiesel).

Poluarea fonică, din ce în ce mai periculoasă: comunitatea cere soluții

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Poluarea fonică este omniprezentă în orașe, dar rareori luată în serios. Zgomotul provenit din trafic, șantiere, comerț și viața de zi cu zi lasă urme adânci asupra sănătății și calității vieții urbane.

Grupul de Inițiativă Civică deschide dialogul despre poluarea fonică și aduce la aceeași masă specialiști și autorități

Sâmbăta, Grupul de Iniatiativa Civică Parinti de Ciresari- Piata Domenii a inițiat o dezbatere pe subiectul poluării fonice, în cadrul evenimentului ”Orașul care se aude”, scrie Radio Eco Natura.

Discuția condusă de Marinela Panaite, Grupul de Inițiativă Civica Kiseleff, antropolog, i-a avut ca invitați pe specialiștii de la Audionova, pe senatoarea Violeta Alexandru, Ioan Hatmanu, viceprimar Sectorul 1, Bogdan Szabo, consilier general Primăria Municipiului București, Daniel Calarasu, Direcția de Mediu, Poliția Locală Sector 1 și Bogdan Suditu, conferențiar universitar în cadrul Universității din București, președinte al comisiei tehnice de urbanism din cadrul Primăriei Capitalei.

4 milioane de români sunt expuși poluării fonice

Reamintim că, în luna aprilie a anului trecut, platforma InfoClima a atras atenția asupra poluării fonice, arătând că aproape 4 milioane de români au fost expuși la zgomot rutier ridicat ziua și aproape 3 milioane noaptea.

Aproximativ 150.000 de persoane au fost afectate de zgomotul feroviar, iar România s-a situat printre țările europene cu expunere ridicată la zgomot industrial.

Zgomotele provenite din fabrici, șantiere și traficul urban au fost identificate drept factori majori care au deteriorat sănătatea, calitatea somnului și coeziunea socială în orașe.

Guvernul a aprobat strategia de modernizare a Aeroportului Băneasa

Foto: Facebook/Radio Eco Natura
Foto: Facebook/Radio Eco Natura

Guvernul a aprobat Programul strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare pentru Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa ”Aurel Vlaicu”, aferent perioadei 2025-2035.

Strategia include construirea unui nou terminal modern, ridicarea unui hangar special destinat aviaţiei generale, asigurarea unei capacităţi de procesare de minimum 800 de pasageri/oră de vârf (faţă de 600 în prezent), precum şi lucrări ample de modernizare a suprafeţei de mişcare a aeroportului.

Noul terminal de la Băneasa va crește capacitatea de procesare la 800 de pasageri pe oră

În prezent, terminalul existent permite procesarea unui total de 600 pasageri/oră de vârf, în conformitate cu standardele IATA, scriu jurnaliștii de la Radio Eco Natura.

Dezvoltarea unui nou terminal împreună cu infrastructura suport aferentă – căi de acces, parcare publică şi zone tehnice – va asigura o capacitate suplimentară de procesare estimată la minim 800 pasageri/oră de vârf.

CNAB va construi un hangar pentru aviația generală și promite măsuri de reducere a zgomotului

Pentru construirea unui hangar dedicat aviaţiei generale, vor fi analizate mai multe souluţii, inclusiv posibilitatea preluării unor imobile din apropierea aeroportului.

În cadrul proiectelor de dezvoltare se va ţine cont de un program de măsuri privind reducerea impactului de zgomot asupra comunităţii din imediata vecinătate a aeroportului, dă asigurări CNAB potrivit sursei citate.

România amână instalarea radarelor fixe din lipsă de fonduri

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

În timp ce Bulgaria își modernizează rapid infrastructura de supraveghere rutieră, România stagnează.

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) avea în plan instalarea a 400 de radare fixe pe drumurile naționale, autostrăzi și șosele expres.

România amână instalarea radarelor fixe din lipsă de fonduri

Proiectul, lansat în 2023, ar fi trebuit finalizat până în vara acestui an, însă procedura de achiziție nici măcar nu a fost demarată.

Cauza principală o reprezintă lipsa fondurilor, ceea ce face puțin probabilă funcționarea radarelor înainte de 2027, scrie Radio Eco Natura.

În prezent, România nu are niciun radar fix. Poliția Rutieră se bazează pe 1.186 de radare mobile – tip pistol sau montate pe autospeciale scrie Spotmedia.ro.

Aproximativ 700 dintre acestea pot fi folosite și pe trepied, fiind amplasate temporar pe marginea drumurilor.

Din martie 2025, Poliția a început monitorizarea traficului prin sistemul e-Sigur.

Poliția Rutieră aplică 350.000 de amenzi pentru viteză în primele șase luni din 2025

Până la data de 30.06.2025, au fost înregistrate 15.557 de posibile abateri contravenționale privind depășirea regimului legal de viteză”, a transmis IGPR.

În primele șase luni ale anului au fost aplicate aproximativ 350.000 de amenzi pentru viteză.

De asemenea, aproape 33.000 de șoferi au rămas fără permis pentru perioade de trei sau patru luni, arată datele ProMotor.

Tomografiile cresc riscul de avort spontan și malformații

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Un nou studiu arată că femeile care fac tomografii (CT) înainte de sarcină se confruntă cu riscuri mai mari de avort spontan și malformații congenitale.

Studiul amplu, care a analizat peste 5 milioane de sarcini în Ontario, Canada, a constatat că femeile care au efectuat tomografii computerizate înainte de a concepe pot avea un risc ușor crescut de avort spontan și defecte congenitale.

Studiul arată creșteri de risc după investigațiile CT, dar impactul absolut rămâne redus

Publicat în Annals of Internal Medicine, studiul a urmărit date între 1992 și 2023 și a arătat că riscul de avort spontan a crescut cu 8%, 14% și 19% după una, două sau trei investigații CT, respectiv.

În mod similar, probabilitatea de anomalii congenitale a crescut cu 6%, 11% și 15% la aceleași niveluri de expunere.

Deși aceste creșteri relative par semnificative, cercetătorii au subliniat că riscul absolut rămâne mic — o probabilitate de 10% a unui avort spontan ajunge la puțin sub 12%.

Riscurile de avort spontan țin mai mult de sănătatea pacientelor decât de tomografiile în sine, avertizează experții

Important este că rezultatele arată o corelație, nu o cauzalitate directă. Tomografiile sunt solicitate, de obicei, pentru probleme medicale grave — precum traumatisme, cancer sau diabet — care, la rândul lor, pot crește riscurile în sarcină.

Chiar și după ajustarea pentru acești factori, cercetătorii suspectează că unele afecțiuni de bază pot influența atât necesitatea investigațiilor, cât și riscul crescut observat.

Surprinzător, zona corpului investigată nu a influențat rezultatele — scanările craniene au avut riscuri similare celor pelvine — ceea ce susține ideea că starea generală de sănătate a pacientei poate fi factorul determinant.

Totuși, experții recomandă limitarea tomografiilor la femeile care intenționează să rămână însărcinate și luarea în considerare a unor alternative precum ecografia sau RMN-ul, atunci când este posibil.

Lege: Câinii nu vor mai putea fi ținuți în lanț

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Potrivit unui proiect de lege, legarea animalelor va fi interzisă, transmite Radio Eco Natura. În cazuri excepționale, acestea ar putea fi ținute în lanț, pentru o perioadă de cel mult 2 ore.

În caz de nerespectare, sancțiunea ajunge până la 5.000 de lei. Același proiect mai prevede reguli pentru adăpostirea necuvântătoarelor.

Astfel, în cazul câinilor de talie mare, spațiul minim este de 8 metri pătrați, într-un adăpost izolat termic, parțial acoperit și prevăzut cu o pardoseală care permite scurgerea apei, mai transmite sursa citată.

Cercetător la Universitatea Estoniană de Științe ale Vieții, despre noua lege: ”Zeci de mii de câini din Romania au răni. Lanțul în sine cauzează el plăgi și traumatisme

Mădălina Lixandru, cercetător la Universitatea Estoniană de Științe ale Vieții, a explicat, în exclusivitate pentru Pets&Cats, cât râu le face câinilor să fie ținuți în lanț: ”Zeci de mii de câini din Romania au răni (numeroase cazuri de strangulare și răni profunde) cauzate de zgărzi inadecvate, montate incorect, care nu sunt verificate frecvent. Lanțul în sine cauzează și el plăgi și traumatisme, mai ales când e mult prea mare sau greu raportat la animal. Câinii în lanț sunt mai expuși la riscuri termice (hipotermie, insolație), condițiile de adăpostire, adesea precare, amplifică riscul de îmbolnăvire. Interacțiunea umană scăzută și izolarea cronică face că animalele ținute în lanț să fie mai puțin previzibile în interacțiunile cu alte animale sau cu oamenii (agresivitate, atacuri neprovocate, etc.), toate explicate din perspectiva stresului și lipsei socializării adecvate”.

Sănătatea creierului tău decide dacă înțelegi sau nu sarcasmul

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Abilitatea ta de a înțelege sarcasmul depinde de sănătatea creierului tău.

Înțelegerea sarcasmului nu este doar o chestiune de limbaj – ci o abilitate socială complexă, profund legată de biologia creierului.

Un studiu publicat în Neuropsychology arată că cortexul prefrontal drept, o regiune a creierului asociată cu emoțiile și cognitia socială, joacă un rol esențial în recunoașterea sarcasmului.

Cercetătorii au descoperit că leziunile cortexului prefrontal drept împiedică înțelegerea sarcasmului și a gafelor sociale

Cercetători de la Universitatea din Haifa și de la Centrul Medical Rambam din Israel au testat persoane cu diferite tipuri de leziuni cerebrale și au descoperit că cei cu leziuni ale cortexului prefrontal drept întâmpinau cele mai mari dificultăți în detectarea intenției sarcastice și interpretarea gafelor sociale.

În schimb, participanții fără leziuni cerebrale sau cu leziuni în alte zone ale creierului s-au descurcat mult mai bine.

Studiul arată că cortexul prefrontal drept ne ajută să înțelegem sarcasmul și emoțiile celorlalți

Studiul arată că identificarea sarcasmului necesită mai mult decât simpla înțelegere a cuvintelor – implică empatie și capacitatea de a deduce gândurile și emoțiile altor persoane.

Când participanții erau întrebați despre o replică sarcastică sau o gafă socială, doar cei cu cortex prefrontal drept intact puteau să înțeleagă constant intenția vorbitorului sau să sesizeze de ce ceva era inadecvat.

Această cercetare evidențiază cât de profund sunt interconectate limbajul, emoțiile și înțelegerea socială în creier – și cum o leziune într-o singură zonă poate perturba abilitatea noastră de a relaționa cu ceilalți în conversațiile de zi cu zi.