România pierde valoare pe lanțul agricol în ciuda resurselor semnificative

Autor

-

26 noiembrie 2025

România beneficiază de resurse agricole importante, fiind a cincea țară din Uniunea Europeană ca suprafață agricolă și unul dintre cei mai mari producători de cereale.

Cu toate acestea, țara se confruntă cu pierderi semnificative de valoare pe lanțul intern, potrivit unei analize Deloitte România realizate la cererea Confederației Patronale Concordia.

Problemele structurale din agricultura din România limitează valoarea adăugată și competitivitatea statului

Studiul examinează valoarea adăugată și contribuția a trei sectoare strategice la economia națională: producția agricolă primară, procesarea alimentară și distribuția și comercializarea produselor agroalimentare.

În sectorul producției agricole primare, analiza relevă că activitatea este puternic afectată de fragmentarea excesivă a terenurilor (peste 90% dintre exploatații au sub 5 hectare), vârsta ridicată a fermierilor (peste 44% au peste 65 de ani, cel mai ridicat procent din UE) și infrastructura deficitară – irigații insuficiente, depozitare limitată și dotări tehnice învechite.

Pierderile sunt mari în horticultură și sectorul lactatelor, unde o parte importantă a producției nu ajunge la procesare. Acești factori restrâng capacitatea României de a valorifica eficient resursele proprii și contribuie la niveluri ridicate de importuri de carne, lactate, legume și fructe.

Investiții și modernizare pentru creșterea eficienței agriculturii și procesării alimentare

Principalele direcții de acțiune recomandate de autorii studiului vizează: investiții rapide în centre de colectare și depozitare pentru horticultură și lapte, accelerarea cadastrului și stimularea contractelor pe termen lung, programe dedicate tinerilor fermieri și formelor asociative și extinderea irigațiilor și a infrastructurii locale (drumuri agricole, depozitare frigorifică), scrie Radio Eco Natura.

În ceea ce privește sectorul de procesare alimentară, analiza arată că este veriga cu cel mai mare potențial, dar și cea mai subutilizată, mai transmite sursa citată.

Sectorul 5 intensifică lupta cu deșeurile și face apel la responsabilitatea locuitorilor

Autor

Cristina Antal

-

26 noiembrie 2025

Salubrizare Sector 5 a lansat astăzi un apel public către locuitorii din zonă, încurajând adoptarea unor obiceiuri simple, dar esențiale, pentru reducerea cantității de deșeuri și protejarea mediului.

Mesajul companiei pune accent pe responsabilitatea individuală și pe impactul concret al fiecărui gest făcut acasă sau la locul de muncă.

Cetățenii, invitați să reducă deșeurile prin compost și reutilizare

Potrivit comunicatului, cetățenii sunt îndemnați să acorde o atenție sporită modului în care gestionează resturile menajere și ambalajele. ”Împreună putem reduce cantitatea de deșeuri și proteja mediul”, transmite compania, subliniind că soluțiile sunt la îndemâna tuturor.

Printre recomandări se află compostarea resturilor organice, un proces prin care se poate obține fertilizator natural pentru plante sau grădina proprie. De asemenea, este încurajată reutilizarea obiectelor prin repararea sau transformarea lor, oferindu-le astfel ”o a doua viață”.

Salubrizare Sector 5 subliniază importanța colectării separate pentru un mediu mai curat

Un alt punct central al declarației vizează importanța colectării separate. Reprezentanții Salubrizare Sector 5 reamintesc necesitatea folosirii containerelor dedicate pentru plastic, hârtie, sticlă, biodegradabile și deșeuri reziduale, atât acasă, cât și la birou.

”Contribuie la un mediu mai curat”, se arată în încheierea comunicatului, un mesaj ferm adresat întregii comunități locale.

Demersul societății se înscrie în strategia de responsabilizare a populației și în eforturile continue de gestionare eficientă a deșeurilor la nivelul Sectorului 5.

Spațiile verzi ale Capitalei: un element esențial pentru sănătatea urbană și rolul intervențiilor de igienizare

Autor

Stirea Verde

-

26 noiembrie 2025

Spațiile verzi ca infrastructură de sănătate publică

Parcurile, scuarurile, spațiile dintre blocuri și zonele plantate sunt responsabile pentru filtrarea aerului, reducerea temperaturilor urbane și atenuarea poluării fonice. Aceste beneficii transformă vegetația urbană într-un sistem de protecție naturală, absolut necesar într-o Capitală dens populată.
Calitatea acestor spații influențează direct nivelul de confort urban și starea generală de sănătate a locuitorilor.

Riscurile din spațiile verzi neîntreținute

Fără întreținere periodică, spațiile verzi pot deveni focare de dăunători și surse de disconfort:

apariția căpușelor în zonele cu vegetație necosită;
răspândirea insectelor în arborii sau arbuștii infestați;
acumularea de deșeuri care atrag rozătoare;
degradarea solului și uscarea vegetației.

În lipsa intervențiilor constante, aceste riscuri pot afecta sănătatea publică și pot compromite funcțiile ecologice ale zonelor verzi.

Intervențiile de igienizare derulate în spațiile verzi

CMEIB desfășoară în mod regulat programe de dezinsecție și deratizare în parcuri, zone de agrement și arii verzi dintre blocuri. Intervențiile sunt realizate cu substanțe profesionale, aplicate controlat pentru a nu afecta flora, populația sau animalele de companie.
Tratamentul zonelor verzi urmărește:

reducerea populațiilor de insecte;
limitarea apariției rozătoarelor;
crearea unui mediu sigur pentru activități recreative;
menținerea unui ecosistem echilibrat.

Aceste acțiuni sunt integrate în planurile anuale de igienizare urbană ale Capitalei.

Importanța colaborării între operatori și comunitate

Intervențiile CMEIB devin eficiente atunci când sunt completate de administrarea corectă a parcurilor și de comportamentul responsabil al cetățenilor. Aruncarea deșeurilor în zonele verzi, vandalizarea mobilierului urban sau lăsarea resturilor alimentare în urmă favorizează apariția dăunătorilor.
Un oraș cu spații verzi curate presupune acțiuni complementare: operatori care intervin profesionist și cetățeni care respectă regulile de utilizare a acestor zone.

Rolul strategic al intervențiilor în spațiile verzi

Spațiile verzi reprezintă unul dintre cele mai valoroase active ale unui oraș modern, iar protejarea lor necesită întreținere constantă, responsabilitate și intervenții specializate. Prin programele de dezinsecție, deratizare și igienizare, CMEIB contribuie la menținerea unui București sigur și sănătos, în care zonele verzi își îndeplinesc rolul ecologic și social.
Gestionarea corectă a acestor spații consolidează reziliența urbană și îmbunătățește calitatea vieții pentru întreaga comunitate.

Ce anume provoacă mirosul proaspăt de după ploaie?

Autor

Cristina Antal

-

26 noiembrie 2025

Acel miros care umple aerul după o furtună nu este doar un parfum proaspăt — el este, de fapt, rezultatul bacteriilor din aer.

Mai exact, este cauzat de actinomicete, un grup de microorganisme care trăiesc în sol și care eliberează spori atunci când pământul începe să se usuce.

Când ploaia cade din nou, picăturile lovesc solul și ridică acești spori în aer.

Atmosfera de după ploaie eliberează sporii aromatici în aer

Atmosfera de după ploaie acționează ca un aerosol natural, menținând sporii suspendați astfel încât îi putem respira.

Molecula-cheie din spatele acestui miros este geosmina, un alcool natural cu un parfum incredibil de puternic de pământ — atât de intens încât oamenii o pot detecta în cantități de doar cinci părți la trilion.

Ploaia eliberează spori aromatici și creează parfumul subtil al pământului

Mirosul este cel mai pregnant după o perioadă uscată, urmată de o ploaie blândă sau moderată, atunci când condițiile sunt perfecte pentru eliberarea acestor spori aromatici.

De fapt, cercetătorii de la MIT au surprins fenomenul în 2015 folosind camere de mare viteză, arătând cum picăturile de ploaie care lovesc suprafețe poroase, precum solul, formează microbule care se sparg și lansează aerosoli minusculi — transportând bacterii, spori și chiar viruși — în aer.

Așadar, când respiri adânc după ploaie și te bucuri de acel parfum familiar de pământ reavăn, experimentezi unul dintre cele mai subtile, dar fascinante, semne microbiene ale naturii.

Ministerul Mediului anunţă sancţiuni penale pentru tăierea abuzivă a arborilor din oraşe

Autor

Cristina Antal

-

26 noiembrie 2025

Ministerul Mediului anunţă sancţiuni penale pentru tăierea sau distrugerea arborilor din spaţiile verzi din localităţi, transmite Radio Eco Natura.

”Prin această Ordonanţă vom putea corecta un vid legislativ şi stabili clar că tăierea abuzivă a arborilor din spaţiile verzi urbane este o faptă penală”, afirmă ministrul Diana Buzoianu.

Măsura vine în urma numeroaselor cazuri în care legislaţia actuală nu a permis sancţionarea adecvată a intervenţiilor abuzive asupra arborilor

Este vorba în special în parcurile şi zonele verzi ale oraşelor mari, a arătat ministerul, într-un comunicat de presă transmis duminică.

”Nu putem vorbi despre oraşe sănătoase atâta timp cât legislaţia permite, prin omisiune, distrugerea arborilor din parcuri şi spaţii verzi. În situaţii precum cele din IOR, instituţiile s-au lovit de limitele legii în vigoare. Prin această Ordonanţă vom putea corecta un vid legislativ şi stabili clar că tăierea abuzivă a arborilor din spaţiile verzi urbane este o faptă penală. Oraşele au nevoie de protecţie reală, nu doar declarativă”, a declarat ministrul Mediului, Diana Buzoianu.

Decizia de a introduce un regim penal vine în contextul unui fenomen în creştere

Potrivit ministerului, Bucureştiul a pierdut peste 500 de hectare de spaţiu verde în ultimele decenii, iar în Parcul IOR au fost defrişaţi ilegal peste 1.500 de arbori, ”situaţie în care autorităţile nu au putut aplica actualele prevederi ale Codului silvic deoarece terenul era încadrat la categoria curţi construcţii”.

Cazurile recente, precum tăierea ilegală a 30 de arbori în Sectorul 6, sancţionată contravenţional cu 300.000 de lei, confirmă că actualele instrumente sunt insuficiente pentru a descuraja fenomenul.

Dispozitivele învechite încetinesc rețelele și afectează productivitatea firmelor

Autor

Cristina Antal

-

25 noiembrie 2025

Un studiu recent arată că un telefon este păstrat în medie aproximativ 29 de luni, faţă de doar 22 de luni în 2016, relatează CNBC.

Date noi ale Rezervei Federale indică faptul că atunci când companiile amână cu un an înlocuirea echipamentelor tehnologice, productivitatea scade cu circa o treime de punct procentual, afectând performanţa generală.

Potrivit Fed, investiţiile întârziate în tehnologie explică mai mult de jumătate din diferenţele de productivitate observate între diversele economii dezvoltate.

Studiul arată că dispozitivele învechite frânează infrastructura digitală și reduc productivitatea companiilor

Specialiştii avertizează că dispozitivele învechite încetinesc infrastructura digitală a ţării, transmite Radio Eco Natura.

Hardware-ul vechi nu poate ţine pasul cu vitezele actuale de internet, astfel încât reţelele sunt obligate să rămână compatibile cu dispozitive lente, ceea ce afectează performanţele întregului sistem.

Potrivit sursei citate, datele arată că diferenţa dintre comportamentul consumatorilor şi cel al companiilor se adânceşte: oamenii îşi schimbă telefoanele mai rar, dar firmele sunt cele care pierd cel mai mult din cauza productivităţii reduse generate de echipamente învechite.

UE impune noi reguli pentru smartphone-uri: telefoanele vor avea etichetă energetică și baterii mai durabile

Începând cu luna iunie a acestui an, Uniunea Europeană a introdus o etichetă energetică obligatorie pentru toate telefoanele și tabletele vândute pe piața comunitară, oferind informații despre consum, autonomie, durabilitate și posibilitățile de reparare.

Măsura face parte din strategia UE de reducere a risipei și de susținere a economiei circulare, estimându-se economii de 2.2 TWh de energie și 20 de miliarde de euro până în 2030.

Regulamentul privind ecodesignul impune dispozitivelor standarde stricte de rezistență, baterii capabile de 800 de cicluri de încărcare, piese de schimb disponibile timp de șapte ani și actualizări software asigurate minimum cinci ani.

Eticheta va afișa clar toate aceste informații.

A început evaluarea populației de capre negre

Autor

Cristina Antal

-

25 noiembrie 2025

Capra neagră este o specie strict protejată, indicator al stării de sănătate a ecosistemelor alpine.

Reprezentanţii Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva au arătat că în această perioadă se desfăşoară o acţiune comună pentru evaluarea populaţiei de capre negre.

La aceasta participă angajaţi ai Ocolului Silvic Lupeni şi ai Parcului Naţional Retezat.

”Faptul că o putem observa în continuare pe crestele Retezatului înseamnă că ecosistemele încă funcţionează”, transmit reprezentanţii Romsilva, potrivit Radio Eco Natura.

”De două ori pe an, primăvara şi toamna, echipele noastre urcă pe versanţi încă de la primele ore ale dimineţii pentru a monitoriza caprele negre din zonă. Aceste evaluări sunt esenţiale pentru: urmărirea tendinţelor populaţiei în timp, identificarea eventualelor probleme (braconaj, deranj, boli), fundamentarea deciziilor de management cinegetic şi conservare, protejarea unei specii-simbol a Carpaţilor”, au explicat aceştia conform sursei citate.

Capra neagră (Rupicapra rupicapra) este un simbol al Carpaților și una dintre cele mai agile specii montane din România

Poate face sărituri de până la 6 metri în lungime și se deplasează cu ușurință pe stânci abrupte.

Trăiește la altitudini cuprinse între 1.200 și 2.500 de metri, preferând zonele stâncoase greu accesibile.

Blana își schimbă culoarea în funcție de anotimp: vara este brun-roșcată, iar iarna devine mult mai închisă.

Prin urmare, faptul că acest animal poate fi observat în continuare pe crestele Retezatului înseamnă că ecosistemele încă funcţionează, iar munca din teren îşi atinge obiectivele.

Producătorii chinezi impulsionează ”renașterea” mașinilor plug-in hibride în Europa

Autor

Cristina Antal

-

25 noiembrie 2025

O analiză efectuată de Financial Times arată că BYD și alți producători auto chinezi conduc ”o mini-renaștere a vehiculelor hibride plug-in” în Europa.

În același timp, rivalii lor occidentali rămân preocupați de amânarea interdicției de a produce motoare pe benzină și dincolo de anul 2035, ceea ce le consumă atenția strategică.

Spre deosebire de tehnologia mild sau full hybrid, mașinile plug-in hibrid (PHEV) se încarcă la priză și au o autonomie electrică de 50-100 de km, transmite Biziday.

Prin urmare, acest context evidențiază tot mai clar diferențele de ritm și direcție dintre producătorii globali.

Industria auto din Europa riscă să piardă teren în fața avansului rapid al mărcilor chineze

“Pentru producătorii auto tradiționali, acesta este un segment în care își pot valorifica avantajul competitiv în materia motoarelor tradiționale (termice) împotriva rivalilor chinezi, care sunt mult înaintea lor în privința tehnologiei și accesibilității vehiculelor electrice (EV). Cu toate acestea, industria auto europeană s-ar putea să fi pierdut deja războiul înainte ca acesta să înceapă măcar. În timp ce grupurile auto fac lobby intens pentru ca Bruxelles-ul să relaxeze interdicția privind producția de motoare pe benzină din 2035, pentru a permite dezvoltarea pe segmentul PHEV, mărcile chineze încep deja să câștige consumatorii cu modele mai ieftine și cu autonomii mai mari”, arată analiza FT, citează Radio Eco Natura.

Vehiculele plug-in hibride: criticate pentru poluare, dar percepute drept soluție de tranziție

Deși grupurile de mediu susțin că vehiculele hibride plug-in sunt adesea mai poluante decât se afirmă, deoarece au un motor cu combustie, o baterie mare și o greutate considerabilă, ele rămân controversate.

Mulți proprietari neglijează să le încarce constant bateria, ceea ce reduce eficiența reală a acestor modele.

Cu toate acestea, numeroși consumatori le consideră în continuare o opțiune intermediară mai ecologică pentru cei care nu sunt pregătiți să treacă complet la vehicule electrice moderne.

O companie românească transformă o groapă de cenuşă într-un imens parc fotovoltaic

Autor

Cristina Antal

-

25 noiembrie 2025

Compania românească de inginerie şi tehnologie, Simtel, a pus recent în funcţiune un parc fotovoltaic la Giurgiu, cel mai mare parc fotovoltaic din România construit pe un teren degradat, având o capacitate instalată de 52 MWp şi o producţie anuală estimată de aproximativ 73 GWh.

Parcul este construit pe o fostă groapă de cenuşă industrială, un teren abandonat şi instabil, reconvertit acum într-un parc fotovoltaic modern şi sustenabil.

Este, potrivit companiei, una dintre cele mai ample şi relevante reconversii verzi din sudul ţării.

Simtel gestionează un proiect de peste 60 de milioane de lei, finanţat prin PNRR, şi transformă terenurile industriale abandonate în surse de energie curată

Valoarea proiectului depăşeşte 60 de milioane de lei, scrie Radio Eco Natura.

Proiectul a fost implementat cu finanţare PNRR, iar Simtel a gestionat întregul proces: achiziţia terenului, reabilitarea completă a zonei, construcţia şi punerea în funcţiune.

”Proiectul de la Giurgiu este un proiect unic şi devine un model de reconversie a terenurilor industriale neutilizate în surse de energie curată, prin expertiza completă 360 de grade de care dispunem: inginerie, construcţie, automatizare, operare şi mentenanţă”, spune CEO-ul companiei, Mihai Tudor, transmite Radio Eco Natura.

Parcul fotovoltaic finanţat prin PNRR livrează energie în Sistemul Energetic Naţional cu ajutorul a peste 85.000 de panouri

Proiectul beneficiază de o finanţare nerambursabilă de aproximativ 60,6 milioane lei prin PNRR, mai punctează sursa citată.

În prezent, terenul găzduieşte peste 85.000 panouri fotovoltaice, iar sistemul este operat de 170 de invertoare inteligente.

Energia este livrată în Sistemul Energetic Naţional prin intermediul a şase posturi de transformare şi o staţie electrică nou construită.

Controale la balastiere: amenzi totale de peste 2.8 milioane lei

Autor

Cristina Antal

-

25 noiembrie 2025

Garda Naţională de Mediu (GNM) anunţă că a aplicat amenzi de peste 2.8 milioane de lei în urma controalelor efectuate la balastiere din patru judeţe, în patru dintre cazuri fiind dispusă suspendarea temporară a activităţii.

Reprezentanţii GNM afirmă că efectele negative generate de unele balastiere din Dolj se văd clar din satelit, cazul nefiind unul izolat.

Garda Naţională de Mediu informează că, prin Direcţia Controlul Biodiversităţii, Biosecurităţii şi Ariilor Protejate, a efectuat un total de 91 de controale în patru judeţe pentru a inspecta atent activitatea operatorilor care exploatează agregate minerale (balastiere).

Garda de Mediu (GNM): ”Neregulile din balastiere sunt cauzate mai ales de presiunea economică”

”Cuantumul amenzilor pe care Garda le aplică activităţilor neconforme din balastiere este mai puţin important. Este însă crucial să determinăm cauza principală care stă la baza acestui fenomen şi aceasta este una pur economică. Lucrările de infrastructură cresc cererea şi pun presiune pe oferta de resurse naturale”, a explicat Comisarul General al Gărzii de Mediu, Andrei Corlan, transmite Radio Eco Natura.

Printre neregulile găsite la astfel de controale făcute la balastiere se numără: lipsa actelor de reglementare, nerespectarea condiţiilor impuse prin acestea, exploatarea în afara perimetrelor autorizate, gestionarea necorespunzătoare a materialelor şi deşeurilor, lipsa sistemelor adecvate de colectare şi epurare a apelor uzate, protecţia insuficientă a solului şi a biodiversităţii şi neîndeplinirea obligaţiilor de refacere a mediului.

Exploatatorii de resurse minerale, avertizați să intre în legalitate

”Este un apel pentru toţi operatorii care exploatează aceste agregate de resurse minerale să se pună în legalitate şi să îşi respecte angajamentele de mediu. Riscă amenzi mari, suspendări de activitate, ridicări de avize şi chiar dosare penale, dacă nu respectă normativele şi măsurile indicate”, a subliniat Andrei Corlan, comisarul general al GNM.