12.7 C
București
luni, 16 martie, 2026
Acasă Blog Pagină 15

Apa devine resursă strategică în Europa: ce arată noile rapoarte privind seceta

Apa

Seceta în Europa devine fenomen structural

Rapoartele europene privind resursele de apă arată că mai multe regiuni ale continentului se confruntă cu scăderi semnificative ale nivelului apelor subterane și ale debitelor râurilor. Dacă în trecut episoadele severe de secetă afectau în principal zona mediteraneană, în prezent deficitul hidric este raportat și în regiuni centrale și estice.

Seceta în Europa este alimentată de două tendințe convergente: reducerea cantității totale de precipitații în anumite zone și creșterea temperaturilor medii, care accelerează evaporarea. Această combinație duce la diminuarea rezervei naturale de apă și la instabilitate în sistemele hidrologice.


Impactul secetei asupra agriculturii europene

Agricultura este primul sector afectat de deficitul de apă. Seceta în Europa reduce randamentele culturilor, crește dependența de irigații și majorează costurile pentru fermieri.

În perioadele cu precipitații reduse, solul pierde rapid umiditatea, iar culturile sunt expuse stresului hidric. Producția agricolă devine astfel mai volatilă, iar lanțurile de aprovizionare sunt mai sensibile la variațiile climatice.

În statele din sud-estul Europei, inclusiv România, adaptarea agriculturii la secetă presupune investiții în sisteme moderne de irigații și utilizarea unor soiuri mai rezistente la temperaturi ridicate. Fără aceste ajustări, competitivitatea agricolă este afectată.


Producția de energie și transportul, afectate de criza apei

Seceta în Europa influențează și producția de energie. Centralele hidroelectrice depind de nivelul apei din lacuri și râuri. Atunci când debitele scad, capacitatea de generare este limitată.

Transportul fluvial reprezintă un alt sector vulnerabil. Nivelul scăzut al apelor afectează navigabilitatea și poate întârzia fluxurile comerciale. Astfel, seceta nu este doar o problemă de mediu, ci și una economică.

În zonele urbane, cererea crescută de apă în perioadele de temperaturi ridicate pune presiune pe infrastructura existentă. Orașele sunt obligate să își adapteze strategiile de gestionare a resurselor hidrice.


Schimbările climatice amplifică deficitul de apă

Schimbările climatice joacă un rol central în intensificarea secetei în Europa. Creșterea temperaturilor medii determină o evaporare mai rapidă a apei din sol și din rezervoare. În același timp, distribuția precipitațiilor devine mai imprevizibilă.

Episoadele de ploi torențiale alternează cu perioade lungi fără precipitații, ceea ce face dificilă acumularea sustenabilă a apei. Solul nu reține suficientă umiditate, iar rezervele naturale sunt afectate pe termen lung.


Apa ca resursă strategică pentru Uniunea Europeană

În acest context, apa capătă o dimensiune strategică. Politicile europene de adaptare climatică includ măsuri pentru protecția resurselor hidrice, modernizarea infrastructurii și creșterea eficienței consumului.

Seceta în Europa impune investiții în infrastructura de retenție, reabilitarea zonelor umede și protejarea pădurilor, care contribuie la stabilizarea ciclului apei. Gestionarea eficientă a resurselor devine esențială pentru reziliența economică a statelor membre.

Deficitul hidric nu mai poate fi tratat ca un eveniment temporar. Tendințele actuale indică o transformare structurală a regimului hidrologic european, iar adaptarea devine o prioritate pe termen lung.

Landfill methane in Europe: the hidden emissions that will outlast 2050 climate targets

Groapa de gunoi Vidra - Foto zin.ro

Europe’s climate policy is anchored to a single political milestone: climate neutrality by 2050. The European Green Deal frames this objective as both an environmental and economic transformation. The timeline is clear, measurable, and embedded in legislation.

Yet landfill methane in Europe follows a different timeline — one dictated not by political commitments, but by biology and atmospheric physics.

A major European study published in 2026 projects methane emissions from municipal landfills across the EU-27 and the United Kingdom through 2130. Its findings suggest that landfill methane in Europe represents one of the most persistent and underestimated sources of long-term greenhouse gas emissions in the European climate framework.


The 37% Post-2050 Emissions Reality

The most striking conclusion of the study is this: approximately 37% of methane emissions generated between 2022 and 2050 will be released after 2050.

This single figure changes the climate conversation.

Even if landfill volumes decline sharply over the next decades, even if recycling targets are achieved under existing EU waste policy, methane already embedded in landfill deposits will continue escaping into the atmosphere for decades.

Climate neutrality accounting does not eliminate delayed emissions. It only reshapes how they are reported.

Landfill methane in Europe is therefore not just a current emissions issue. It is a programmed future emissions problem.


The Scale of Methane Emissions in Europe’s Waste Sector

Under a continuation scenario aligned with current European waste legislation, cumulative methane emissions from landfills generated between 2022 and 2050 — assessed through their atmospheric impact until 2130 — could exceed 1.5 billion tonnes of CO₂-equivalent.

That scale places landfill methane emissions in Europe in the same order of magnitude as the annual emissions of several industrial economies.

Despite this, methane from the European waste sector rarely dominates climate discussions. Energy production, heavy industry, and transport electrification attract political attention. Meanwhile, landfill methane in Europe remains structurally embedded in decades of disposal practices.

Unlike fossil fuel combustion, landfill emissions cannot be rapidly switched off. Once organic waste is buried, anaerobic decomposition continues for decades.


Why Methane Is a Short-Term Climate Multiplier

Methane differs from carbon dioxide in a critical way. While its atmospheric lifetime is shorter, its warming potential in the first twenty years after release is significantly stronger.

When evaluated over a 20-year period, methane’s warming effect is nearly three times higher than when assessed over a 100-year horizon.

This methodological distinction has political consequences. If short-term warming thresholds and climate tipping points are considered central to EU strategy, landfill methane in Europe becomes a far more urgent problem than long-term averages might suggest.

The way methane is calculated influences the urgency assigned to its mitigation.


Europe’s Landfills as Long-Term Emission Reservoirs

Europe hosts thousands of active and closed landfill sites. Many older facilities were developed before strict methane capture requirements were consistently enforced.

Even modern gas capture systems rarely achieve full efficiency. A fraction of methane inevitably escapes as fugitive emissions.

This means landfill methane in Europe functions as a long-term greenhouse gas reservoir. It represents delayed climate impact embedded in historical consumption patterns.

Unlike a coal plant, a closed landfill cannot be dismantled to stop emissions. The biological process continues underground, independent of political timelines.


Policy Coherence and Structural Blind Spots

The European circular economy framework aims to reduce waste generation and increase resource efficiency. However, without rapid diversion of biodegradable waste from landfills, methane emissions in Europe will remain structurally embedded.

If more than one-third of methane emissions generated this decade will materialize after 2050, then EU climate neutrality strategies must account for waste-sector inertia more explicitly.

Stronger organic waste diversion, improved methane capture efficiency, and stricter monitoring of landfill emissions are essential if landfill methane in Europe is to align with long-term climate goals.


Beyond 2050: A Longer Climate Horizon

Europe may reach net-zero greenhouse gas accounting by mid-century. Yet methane already embedded in landfill systems will continue influencing atmospheric warming well beyond that milestone.

Climate transition is not only about reducing new emissions. It is about managing emissions already encoded in infrastructure and past waste practices.

Under Europe’s soil lies a delayed greenhouse force. Recognizing landfill methane in Europe as a structural climate risk is essential if climate neutrality is to reflect physical reality rather than statistical achievement.

Metanul din gropile de gunoi din Europa: emisiile ascunse care depășesc ținta climatică din 2050

Groapa de gunoi Vidra - Foto zin.ro

Europa și-a fixat o bornă politică ambițioasă: neutralitatea climatică până în 2050. Pactul Verde European transformă acest obiectiv într-un cadru legislativ, economic și strategic care vizează reducerea drastică a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Însă metanul din gropile de gunoi din Europa nu funcționează după calendare politice.

Un studiu european publicat în 2026 arată că emisiile de metan generate de depozitarea deșeurilor municipale vor continua să influențeze încălzirea globală mult după 2050. Proiecțiile merg până în anul 2130 și relevă o realitate incomodă: o parte semnificativă din emisiile produse în următoarele decenii vor fi eliberate după atingerea oficială a neutralității climatice.


37% din emisii vor fi eliberate după 2050

Cea mai relevantă concluzie a analizei este că aproximativ 37% din emisiile de metan generate în perioada 2022–2050 vor fi eliberate după anul 2050.

Această cifră schimbă perspectiva asupra tranziției climatice.

Chiar dacă volumul deșeurilor depozitate va scădea în următorii ani, chiar dacă reciclarea va crește, metanul deja „încorporat” în gropile de gunoi va continua să se degaje în atmosferă timp de decenii.

Neutralitatea climatică contabilă nu anulează inerția fizică a emisiilor.

Metanul din gropile de gunoi din Europa reprezintă, astfel, o problemă climatică programată pentru viitor.


Dimensiunea reală a emisiilor de metan din UE

Într-un scenariu de continuitate a politicilor actuale, emisiile cumulate de metan provenite din depozitele europene de deșeuri, generate între 2022 și 2050 și evaluate până în 2130, pot depăși 1,5 miliarde de tone CO₂ echivalent.

Această cantitate este comparabilă cu emisiile anuale ale unor economii industrializate.

Cu toate acestea, emisiile de metan din sectorul deșeurilor rămân în umbra dezbaterilor despre energie, transport sau industrie grea. În realitate, metanul din gropile de gunoi din Europa este unul dintre cele mai persistente elemente ale inventarului european de gaze cu efect de seră.


De ce metanul este mai periculos decât pare

Metanul are o durată de viață mai scurtă în atmosferă decât dioxidul de carbon, dar efectul său de încălzire în primii 20 de ani după emitere este mult mai puternic.

Calculat pe o perioadă de 20 de ani, potențialul de încălzire al metanului este de aproape trei ori mai mare decât dacă este evaluat pe 100 de ani.

Această diferență metodologică influențează percepția riscului. Dacă pragurile climatice pe termen scurt devin decisive, metanul din gropile de gunoi din Europa capătă o importanță strategică mult mai mare decât sugerează evaluările pe termen lung.

Modul în care sunt calculate emisiile determină urgența intervenției.


Gropile de gunoi – rezervoare climatice pe termen lung

Europa are mii de depozite active sau închise. Multe dintre ele au fost construite înainte ca standardele stricte privind captarea gazului să fie aplicate uniform.

Chiar și în prezent, sistemele de captare a metanului nu ating eficiență totală. O parte din gaz scapă inevitabil în atmosferă.

Metanul din gropile de gunoi din Europa funcționează ca un rezervor climatic pe termen lung. Odată ce deșeurile biodegradabile sunt îngropate, procesul de descompunere anaerobă continuă ani sau chiar decenii.

Spre deosebire de o centrală pe cărbune, un depozit închis nu poate fi „oprit” din punct de vedere climatic.


Coerența politicilor europene privind deșeurile

Economia circulară este promovată ca soluție structurală pentru reducerea deșeurilor și creșterea eficienței resurselor. Însă fără o deviere rapidă a deșeurilor biodegradabile de la depozitare, emisiile de metan din UE vor rămâne integrate în sistem.

Dacă peste o treime din emisiile generate în următoarele decenii se vor manifesta după 2050, strategiile climatice europene trebuie să integreze mai ferm problema metanului provenit din gropile de gunoi.

Reducerea depozitării, îmbunătățirea captării gazului și monitorizarea strictă a emisiilor sunt condiții esențiale pentru ca neutralitatea climatică să reflecte realitatea fizică, nu doar performanța statistică.


Dincolo de 2050

Europa poate atinge neutralitatea climatică în termeni contabili până la mijlocul secolului. Însă metanul deja încorporat în sistemele de depozitare va continua să contribuie la încălzirea atmosferei mult după acel moment.

Tranziția climatică nu înseamnă doar reducerea emisiilor curente. Înseamnă și gestionarea emisiilor deja programate în infrastructura existentă.

Sub stratul de sol al Europei există o sursă de gaze cu efect de seră care va rămâne activă decenii întregi. Recunoașterea acestei realități este esențială pentru ca obiectivul neutralității climatice din 2050 să fie mai mult decât un reper administrativ.

Ouăle depășesc carnea în aportul proteic și eficiența nutritivă

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Mulți consideră că un regim vegetarian sau bazat pe plante poate fi deficitar din punct de vedere nutritiv, însă cercetările recente demonstrează contrariul. Ouăle se evidențiază ca o sursă de proteine extrem de valoroasă, depășind adesea carnea în ceea ce privește biodisponibilitatea proteinelor.

Aceasta înseamnă că organismul poate utiliza mult mai eficient nutrienții din ou decât cei din carne, contribuind la repararea și dezvoltarea musculaturii.

Ouăle: Proteina completă care depășește carnea în eficiență musculară

Un singur ou mare furnizează toate cele nouă aminoacizi esențiali, fiind considerat un ”proteină completă”.

În timp ce o porție standard de carne poate conține un volum mai mare de proteine, calitatea și eficiența celor din ou se dovedesc superioare.

În plus, ouăle reprezintă o sursă importantă de leucină, aminoacid esențial pentru sinteza musculară și regenerarea țesutului. Studiile arată că leucina din ouă este mai ușor absorbită decât cea provenită din multe surse tradiționale de carne.

Oul, soluția economică și eficientă pentru sănătate și performanță fizică

Pe lângă beneficiile nutritive, ouăle sunt și o opțiune economică. Pentru sportivi sau persoane preocupate de sănătate, ele oferă un raport excelent între preț și calitatea proteinelor, fiind ideale pentru a susține performanța fizică fără a fi nevoie de consum ridicat de carne.

Specialiștii recomandă includerea regulată a ouălor în dietă ca soluție accesibilă, eficientă și științific validată pentru menținerea masei musculare și a sănătății generale.

Prada interzice definitiv folosirea blănii

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Grupul Prada a anunțat că elimină permanent blana din toate brandurile sale, inclusiv Prada, Miu Miu, Church’s și Car Shoe.

Această decizie marchează un pas important către o modă mai responsabilă și etică, având ca scop protecția animalelor și promovarea materialelor inovatoare și sustenabile.

Prada se alătură marilor branduri de lux în lupta împotriva blănii

Politica a intrat în vigoare complet odată cu colecțiile de primăvară/vară 2020 și a fost elaborată în colaborare cu Fur Free Alliance, o coaliție globală care reunește peste 50 de organizații pentru protecția animalelor.

Prin această mișcare, Prada răspunde schimbărilor din valorile consumatorilor, care caută produse de lux moderne, dar realizate fără cruzime față de animale.

Luxul responsabil devine standard în moda de top

Renunțarea la blana naturală plasează Prada alături de alte case celebre de modă, precum Gucci, Versace și Chanel, care au adoptat deja politici cruelty-free.

Deși interdicția vizează exclusiv blana animală, Grupul continuă să utilizeze pielea și shearling-ul, considerate subproduse ale industriei alimentare.

Această evoluție strategică reflectă un trend mai amplu în industria modei, unde sustenabilitatea și bunăstarea animalelor nu mai sunt opționale, ci elemente esențiale ale identității unui brand.

Prin eliminarea blănii reale, Prada nu doar că răspunde cerințelor pieței globale conștiente, dar și setează standarde noi pentru luxul responsabil, demonstrând că rafinamentul și etica pot coexista armonios.

Tribunalul Buzău anulează Contractul Climatic al municipiului, invocând lipsa unei evaluări socio-economice detaliate

Foto: Facebook/Radio Eco Natura
Foto: Facebook/Radio Eco Natura

Contractul Climatic al Municipiului Buzău, parte a Misiunii M100, o inițiativă amplă a Uniunii Europene prin care administrația locală își asumă atingerea neutralității climatice până în anul 2035, a fost anulat printr-o hotărâre a Tribunalului Buzău.

Municipiul Buzău și-a propus atragerea unei finanțări în valoare de aproximativ un miliard de euro, cu scopul declarat de a încerca atingerea obiectivului de neutralitate climatică în următorii zece ani.

Dezbaterea privind Contractul Climatic a împărțit opiniile la Buzău, iar instanța a decis că proiectul trebuia fundamentat pe o evaluare socio-economică detaliată

Cu ocazia dezbaterii publice organizate în luna septembrie a anului trecut, inițiativa a generat opinii diferite și reacții diverse din partea autorităților locale, a cetățenilor și a specialiștilor, care fie au ridicat semne de întrebare cu privire la schimbările pe care le-ar putea aduce proiectul, fie au apreciat și susținut demersul administrației.

În motivarea sentinței, Tribunalul Buzău reține că proiectul ar fi trebuit să aibă la bază o evaluare preliminară detaliată, care să țină cont în mod concret de efectele socio-economice pe care le-ar presupune implementarea Contractului Climatic al Municipiului Buzău.

Contractul pentru Orașe Climatice ar fi trebuit dezvoltat și scris în colaborare cu cetățenii, iar forma lui transmisă Platformei Naționale pentru selecție să fi fost dezbătută înainte de depunere și selecție; CLM Buzău, reprezentantul cetățenilor, nu a fost implicat de Primăria Buzău, nu a fost nici măcar informat înainte de a se depune pentru selecție; din parcurgerea proiectului nu reiese clar și fără echivoc care vor fi aceste beneficii și care va fi aportul cetățenilor financiar; deși în referatul de aprobare al proiectului este menționat Acordul de la Paris, proiectul de hotărâre nu are menționat acest acord în temeiul legal și nu este menționată nicio altă legislație de la nivelul UE sau național care i-ar obliga la semnarea acestui contract”, se arată în decizia Tribunalului Buzău, transmisă Agerpres, citează Radio Eco Natura.

După ce a luat de cunoștință despre motivarea instanței, primarul municipiului Buzău a precizat că va contesta decizia la instanța superioară.

Percheziţii în Bucureşti şi două judeţe: firmă suspectată că a vândut 12 tone de portocale cu pesticide peste limită

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Opt percheziţii au avut loc joi dimineaţă în Bucureşti, Ilfov şi Ialomiţa, într-un dosar penal în care reprezentanţii unei firme ar fi comercializat, prin intermediul unui lanţ de hypermarketuri, peste 12 tone de portocale cu un conţinut ridicat de pesticide, modificând ambalajele şi etichetele pentru a crea impresia falsă că fructele provin din Grecia, deşi acestea fuseseră importate, în realitate, din Egipt.

De asemenea, veniturile obţinute din aceste vânzări nu au fost înregistrate în evidenţele fiscale ale societăţii. În total, 12 persoane au fost conduse la audieri pentru clarificări.

Anchetatorii susţin că reprezentanţii unei firme au vândut peste 12 tone de portocale din Egipt cu provenienţa falsificată pentru a ascunde nivelul ridicat de pesticide

Din datele şi probele administrate în cauză, a rezultat presupunerea rezonabilă că, bănuiţii, în calitate de reprezentanţi ai unei societăţi comerciale, ar fi oferit spre vânzare aproximativ 12.400 de kg de portocale, importate din Egipt, produse ale căror date de provenienţă ar fi fost falsificate.

Din cercetări, s-a mai stabillit că substituirea mărfurilor s-ar fi realizat, pe de o parte în scopul ascunderii conţinutului ridicat de pesticide, cu mult peste limita maximă admisă de normele legale, iar pe de altă parte, pentru ca acestea să poată fi comercializate către populaţie.

Portocalele cu provenienţă falsificată ar fi fost vândute printr-un lanţ de hypermarketuri, iar ancheta vizează evaziune fiscală şi falsuri în acte

Oferirea acestora spre consum s-ar fi realizat prin intermediul unui lanţ de hypermarket-uri, iar veniturile obţinute din comercializarea acestor produse nu ar fi fost înregistrate în evidenţele contabile ale societăţii care furniza produsele”, mai precizează sursa citată.

Cercetările sunt continuate de către Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de evaziune fiscală, falsificare sau substituire de alimente ori alte produse şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Medicamentul care tratează paralizia intră în teste pe oameni

Foto: Facebook/Science Nature Page
Foto: Facebook/Science Nature Page

Polylaminin, un medicament inovator, derivat din proteine placentare, a obținut aprobarea pentru primele teste clinice pe oameni, oferind speranță pacienților cu leziuni grave ale măduvei spinării.

Medicamentul, dezvoltat de cercetătorii de la Universitatea Federală din Rio de Janeiro (UFRJ) în colaborare cu laboratorul Cristália, reprezintă un progres remarcabil în medicina regenerativă.

Polylaminin stimulează reconstrucția căilor neuronale și oferă speranță pacienților paralizați

Spre deosebire de tratamentele tradiționale, care se concentrează pe stabilizarea leziunilor, Polylaminin stimulează activ creșterea de noi axoni și reconstrucția căilor neuronale esențiale.

Medicamentul se administrează printr-o procedură minim invazivă direct la locul leziunii, oferind un “pod biologic” acolo unde conexiunile nervoase fuseseră întrerupte.

La începutul anului 2026, agenția braziliană de reglementare a sănătății, Anvisa, a autorizat prima etapă a studiilor clinice pentru a evalua siguranța medicamentului la pacienții cu leziuni complete ale măduvei spinării.

Primele rapoarte preliminare sunt promițătoare: unele persoane cu paraplegie sau tetraplegie au recăpătat funcții motorii și percepție senzorială în urma observațiilor inițiale.

Noul medicament deschide noi perspective în regenerarea măduvei spinării, dar studiile continuă

Specialiștii rămân totuși precauți și subliniază că este nevoie de teste mai riguroase și de studii clinice mai ample înainte ca tratamentul să poată fi aprobat pentru utilizarea generală.

Totuși, Polylaminin deschide perspective fără precedent în domeniul regenerării sistemului nervos și oferă speranță unei categorii de pacienți pentru care opțiunile terapeutice erau limitate.

Creierul cu ADHD funcționează diferit: de ce termenele limită stimulează concentrarea

Foto: Facebook/Science Nature Page
Foto: Facebook/Science Nature Page

Pentru mulți dintre cei cu ADHD, amânarea începutului unui proiect până aproape de termenul limită nu este un semn de lene sau lipsă de interes.

Este, de fapt, modul în care creierul lor poate declanșa concentrarea necesară finalizării sarcinii.

Creierele persoanelor cu ADHD au, de regulă, niveluri mai scăzute de dopamină, iar acest lucru le face să depindă de semnalele de urgență, cum sunt hormonii cortizol și noradrenalină, pentru a depăși dificultățile legate de organizare, prioritizare sau inițierea activităților.

Impulsul temporar de productivitate poate duce la epuizare severă și burnout

Această abordare, bazată pe ”modul criză”, oferă un impuls temporar de productivitate, însă pe termen lung creează un ciclu periculos de reacții emoționale puternice și epuizare cognitivă.

Stilul de viață orientat către termene limită poate aduce rezultate rapide, dar frecvent se finalizează cu burnout sever, lăsând persoanele afectate paralizate și copleșite chiar și de responsabilități cotidiene simple.

Strategii inteligente pentru ADHD: cum să rămâi productiv fără stres și epuizare

Specialiștii recomandă strategii care să reproducă senzația de urgență fără costul fizic și emoțional al stresului cronic.

Metode precum ”body doubling” – lucrul alături de o altă persoană – sau împărțirea proiectelor în micro-sarcini pot ajuta la trecerea de la intenție la acțiune.

De asemenea, termenele artificiale și instrumentele vizuale de organizare oferă structură și reduc panica de ultim moment.

Printr-un stil de viață echilibrat, care include exerciții regulate și practici de mindfulness, persoanele cu ADHD pot sprijini chimia naturală a creierului, trecând de la supraviețuire în regim de urgență la o productivitate sustenabilă și sănătoasă.

Patru angajaţi din domeniul silvic au fost reţinuţi după ce ar fi tăiat ilegal arbori şi au falsificat date în SUMAL 2.0

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Doi angajaţi ai unui ocol silvic şi alţi doi de la o firmă de exploatare a lemnului din judeţul Bihor au fost reţinuţi de autorităţi, fiind acuzaţi de tăiere fără drept de arbori din fondul forestier naţional, furt de arbori, precum şi de introducerea de date informatice false în sistemul informaţional integrat pentru păduri.

Potrivit anchetatorilor, aceştia ar fi introdus date nereale şi informaţii inexacte în aplicaţia SUMAL 2.0, pentru a acoperi activităţile ilegale.

Poliţiştii Serviciului de Ordine Publică Bihor, sub coordonarea şi supravegherea unui procuror din cadrul Parchetului competent, au efectuat percheziţii la domiciliile unor bărbaţi, la sediul unei firme de profil, dar şi la un ocol silvic din municipiul Oradea. Bărbații, cu vârste cuprinse între 42 şi 52 de ani, sunt în prezent cercetaţi în cadrul unui dosar penal, scrie Radio Eco Natura.

Angajații din cadrul ocolului silvic au fost reţinuţi pentru 24 de ore

Sursa citată a precizat că, de asemenea, în perioada 27 – 28 mai 2025, bărbatul de 51 de ani, cu complicitatea celui de 42 de ani, ambii angajaţi ai ocolului silvic ar fi subdimensionat arborii cu diametre mari, astfel încât la inventarierea, prin sondaj, a 15 arbori puşi în valoare – marcaţi pe suprafaţa partizii, cu privire la diametrul acestora, s-a constatat subdimensionarea a 13 dintre aceştia la momentul punerii în valoare, introducând date necorespunzătoare în sistemul informaţional pentru păduri Sumal 2.0.

În urma administrării probatoriului, poliţiştii au dispus măsura preventivă a reţinerii pentru 24 de ore, faţă de cei patru bărbaţi cercetaţi în cauză.