15.2 C
București
marți, 7 aprilie, 2026
Acasă Blog Pagină 206

Un bărbat a pierdut 39 de ani de amintiri după un accident rutier

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Un italian a pierdut 39 de ani de amintiri după un accident rutier, într-un caz extrem de rar întâlnit în neurologie, relatează publicația Descoperă.ro.

Ceea ce face acest caz deosebit este gravitatea amneziei: de obicei, pierderea memoriei în urma unui traumatism acoperă doar câteva săptămâni.

Ulima amintire este că avea 24 de ani și lucra pe un aeroport

Luciano D’Adamo își amintește ultima dată că avea 24 de ani, în 1980, și lucra la aeroportul Fiumicino.

După ce a fost lovit de o mașină, s-a trezit în 2019, la 63 de ani, fără nicio amintire din ultimele patru decenii.

Nu am mai văzut niciodată o amnezie atât de extinsă”, declară dr. Davide Quaranta, neurolog la policlinica Gemelli din Roma, pentru Il Messaggero.

Potrivit medicului, de obicei, amnezia post-traumatică acoperă doar perioadele scurte dinaintea accidentului, mai punctează sursa citată.

Italianul nu-și recunoaște soția sau fiul adult, nu știe de existența telefoanelor mobile sau a sistemelor GPS, nu are cunoștință de evenimente majore precum 11 septembrie sau căderea Zidului Berlinului

Amnezia post-traumatică, chiar și în cazul unei leziuni cerebrale, acoperă în general anii sau săptămânile sau lunile anterioare evenimentului traumatic. Mecanismul memoriei, de fapt, înseamnă că ceea ce trăim în viața de zi cu zi este stocat temporar. Apoi, această memorie este consolidată prin mecanisme prin care urmele memoriei sunt transferate de la hipocamp, care este prima stație de codificare, la cortexul cerebral”, a mai explicat neurologul.

Garda Națională de Mediu depune sesizare penală împotriva comunității din Sintești pentru arderi ilegale de deșeuri

Foto: Facebook/Garda Națională de Mediu
Foto: Facebook/Garda Națională de Mediu

Garda Naţională de Mediu anunţă că a înaintat o sesizare penală la adresa întregii comunităţi din Sinteşti, judeţul Ilfov, pentru arderile ilegale de deşeuri, transmite Digi 24.

Începând din 2022, în localitate au fost efectuate peste 40 de controale, soldate cu amenzi de circa 4 milioane de lei

În egală măsură, au fost deschise dosare penale şi au fost confiscate 51 de tone de deşeuri.

Sesizarea a fost documentată cu datele acumulate de instituţie de-a lungul numeroaselor descinderi, astfel punând la dispoziţia organelor de cercetare penală informaţii cât mai clare pentru pedepsirea făptaşilor, conform legii”, au precizat reprezentanţii Gărzii Naţionale de Mediu, într-o postare distribuită pe contul de Facebook.

În cea mai recentă acțiune a comisarilor, vineri, au fost date amenzi în valoare de 90.000 de lei şi au fost confiscate aproximativ 6 tone de deşeuri feroase şi neferoase.

La acţiune au participat 10 comisari din cadrul Gărzii de Mediu Ilfov, însoţiţi de 34 de jandarmi.

Comisarul general al Gărzii Naţionale de Mediu: ”Dacă arzi deşeuri, faci puşcărie!”

Fenomenul colectării, deţinerii şi valorificării ilegale a deşeurilor este o problemă cu care ne confruntăm constant. Acest demers al colegilor de la Comisariatul Judeţean Ilfov, cu siguranţă, nu va rămâne fără consecinţe. Modul în care au documentat aceasta sesizare penală, reclamând un fenomen infracţional dezvoltat la nivelul unei întregi comunităţi şi faptul că a fost înaintată către Parchetul General – Biroul pentru Combaterea Infracţionalităţii de Mediu, structura cu care Garda Naţională de Mediu a avut rezultate excelente, îmi dă încredere să repet, tare şi răspicat: Dacă arzi deşeuri, faci puşcărie!”, a transmis Andrei Corlan, comisarul general al Gărzii Naţionale de Mediu.

Exclusivitate Știrea Verde | Operatorii de transport din Delta Dunării au trecut la motoarele electrice și fac pasul către combustibilul cu hidrogen: Trebuie să ducem dezvoltarea către noua tehnologie cât mai puțin poluantă

Sursă - Unsplash

În Delta Dunării, multă vreme s-a practicat un turism haotic. În anii trecuți, pe canalele din rezervație puteau fi văzute bărci de mare viteză care făceau slalom printre păsările care cuibăreau. Știrea Verde a prezentat cazul unei ambarcațiuni care a intrat direct într-un stol de pelicani.

Prin strădania oamenilor din deltă, dar și prin educarea turiștilor, celebrele excursii de o zi, în care oamenii plecau la 5 dimineața din București, ajungeau la 9 în Tulcea și vizitau până seara Delta Dunării s-au diminuat. Reprezentanții din industria turismului din deltă oferă pachete de mai multe zile, timp în care turiștii să se poată bucura în tihnă de frumusețile celui mai nou pământ al României.

De asemenea, operatorii turistici s-au adaptat și noilor tehnologii mai puțin poluante. În cazul pescuitului, aceștia folosesc bărci cu motoare electrice, care nu fac zgomot și sunt mult mai prietenoase cu mediul.

Ștefan Paul Ivanov, președintele Asociației operatorilor navelor de agrement și transport rapid: În prezent, în deltă, se face un pescuit cu motoare electrice. Oamenii s-au educat în ceea ce înseamnă exploatarea Deltei, dar și protejarea ei.

Sursă – Ștefan Paul Ivanov

Operatorii de transport din Delta Dunării au trecut la motoarele electrice și fac pasul către combustibilul cu hidrogen

Ținând cont de faptul că progresul tehnologic a fost unul uriaș în ultima perioadă, Ștefan Paul Ivanov ia deja în considerare ca firma de transport pe care o conduce, Travel Delta Star, să folosească, în viitor, motoare cu combustibil pe hidrogen.

Ștefan Paul Ivanov: Sunt adinistratorul unei societăți de transport în Delta Dunării. Deja ne gândim la folosirea de combustibil cu hidrogen. Am făcut cercetări în acest sens. Trebuie să ducem dezvoltarea către noua tehnologie cât mai puțin poluantă.

Turiștii au înțeles la rândul lor că nu poți să simți frumusețea deltei cu mulți cai putere și cu mult zgomot. Mergem cât mai ușor, pentru a îmbina vizualul cu auditivul. Cei mai mulți conducători ai ambarcațiunilor sunt ghizi autorizați. Ei încep să povestească tot ce este reprezentativ pentru Delta Dunării. La un moment dat, se opresc motoarele și se aude zgomotul naturii, care îi încântă pe turiști.

Pe calea navigabilă, pe Dunăre, unde curentul este foarte puternic se merge cu combustie internă. Pe alte zone se merge cu motoare electrice, care își fac treaba foarte bine.

Având în vedere că Delta Dunării este o rezervație a biosferei, este imperios necesar să beneficieze de cea mai mare atenție, iar eventualele derapaje care ar putea pune în pericol ecosistemele să fie drastic taxate de către autorități. Introducerea unor motoare prietenoase cu mediul aduce deltei un plus în ceea ce înseamnă turismul de calitate și protecția ecosistemelor.

Poluarea aerului ar putea declanșa demență, Parkinson sau Alzheimer

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Un nou studiu realizat în Marea Britanie va investiga legătura dintre poluarea aerului și demență, informează publicația Descoperă.ro.

Cercetarea urmărește să explice modul în care particulele microscopice din aerul poluat pot afecta creierul.

Practic, acestea duc la dezvoltarea bolilor precum demența, Parkinson sau Alzheimer, scrie sursa citată.

Dorim să aflăm exact cum particulele minuscule din aer pot avea un impact atât de profund asupra creierului nostru și să folosim aceste cunoștințe pentru a dezvolta noi medicamente pentru tratarea demenței”, explică profesorul Charles Swanton, director clinic adjunct al Institutului Francis Crick.

Particulele PM2.5 reprezintă un risc major pentru sănătatea creierului. Dar care este legătura dintre poluarea aerului și bolile neurodegenerative?

Cercetătorii au explicat că își vor concentra atenția asupra particulelor PM2.5. Acestea au un diametru mai mic de 2.5 microni și pot pătrunde adânc în corpul uman.

Se presupune că acestea ajung în creier prin bulbul olfactiv. Imediat după, sunt preluate de celulele imune din sistemul nervos central.

Sonia Gandhi, șefa Laboratorului de biologie a neurodegenerării de la Crick și University College London, a declarat că există dovezi solide care leagă expunerea la particulele PM2.5 de boli neurodegenerative precum Alzheimer și Parkinson.

Totuși,  nu știm încă dacă acestea declanșează direct neurodegenerarea sau dacă favorizează procesul care are deja loc la persoanele vulnerabile”, a explicat șefa Laboratorului de biologie a neurodegenerării de la Crick și University College London.

Studiul va explora trei posibile mecanisme prin care poluarea aerului ar putea cauza demență:

  • Accelerarea directă a formării de aglomerări proteice în creier;
  • Interferența cu capacitatea creierului de a elimina aceste aglomerări;
  • Declanșarea inflamației prin interacțiunea cu celulele imunitare ale creierului.

Cercetările vor implica experimente pe celule stem umane și modele animale

Scopul final este de a dezvolta tratamente care să atenueze impactul poluanților atmosferici asupra creierului.

Eventual, acestea pot preveni efectele nocive ale mediului asupra sănătății cerebrale, scrie The Guardian, conform sursei citate.

Insulele Azore creează cea mai mare arie marină protejată din Atlanticul de Nord

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Adunarea regională din Insulele Azore, teritoriu ce aparţine Portugaliei din Oceanul Atlantic, a aprobat crearea celei mai mari arii marine protejate din Atlanticul de Nord, transmite Reuters, citat de Radio Eco Natura.

Aria protejată se întinde pe aproape 300.000 de kilometri pătraţi şi este menită să asigure conservarea unor lanţuri de munţi subacvatici şi a unor ecosisteme marine vulnerabile, printre care corali de mare adâncime, hornuri hidrotermale şi unele specii marine.

Am acţionat înaintea obiectivelor internaţionale de conservare fixate pentru 2030 prin crearea celui mai mare parc marin din Atlanticul de Nord, ce va cuprinde atât arii complet protejate cât şi arii cu nivel ridicat de protecţie”, a declarat pentru Reuters Bernardo Brito e Abreu, consilier al guvernului din Azore în chestiuni maritime, conform sursei citate.

Aria protejată din Atlanticul de Nord nu va permite pescuitul şi nici turismul

În egală măsură, consilierul a explicat că jumătatea din suprafaţă va fi desemnată drept arie complet protejată, ceea ce înseamnă că nu va fi permis nici pescuitul şi nici turismul.

În cealaltă jumătate, desemnată drept arie cu nivel ridicat de protecţie, va fi permis pescuitul selectiv.

Arhipelagul Azore, format din 9 insule, este o regiune autonomă portugheză aflată la aproximativ 1.500 de kilometri vest de Portugalia.

Societatea Salubrizare 5 avertizează: gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor pune în pericol sănătatea și mediul

Foto: Facebook/Salubrizare 5
Foto: Facebook/Salubrizare 5

Reprezentanții companiei Salubrizare 5 subliniază riscurile poluării din cauza deșeurilor necolectate corect.

Resturile aruncate neglijent poluează parcurile, afectează flora și fauna și cresc riscul apariției dăunătorilor și bolilor.

O gestionare responsabilă a deșeurilor poate contribui la protejarea sănătății și calității vieții comunității.

Impactul poluării cauzate de gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor asupra mediului și sănătății în Sectorul 5

Poluarea din Sectorul 5, cauzată de gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor, afectează nu doar mediul, ci și sănătatea locuitorilor. Deșeurile aruncate la întâmplare și lipsa colectării selective adecvate contribuie la deteriorarea calității aerului și a solului, punând în pericol atât natura, cât și comunitatea. Consecințele sunt grave: acumularea gunoaielor în spațiile publice poluează parcurile și zonele verzi, afectând flora și fauna. Totodată, crește riscul apariției dăunătorilor și răspândirii bolilor, iar calitatea vieții scade pentru toți locuitorii”, se arată în comunicatul publicat de societatea astăzi, 21 octombrie.

Pentru a combate aceste probleme, este esențial să:

Susținem colectarea selectivă;

Reducem depozitarea ilegală a deșeurilor;

Participăm activ la campaniile de curățenie comunitară.

Mediul are nevoie de noi! Împreună putem proteja Sectorul 5 și sănătatea noastră. Fiecare acțiune contează – de la reciclare, până la păstrarea curățeniei în jurul nostru!”, au conclus membrii societății Salubrizare din Sectorul 5 din București.

România accelerează tranziția spre neutralitatea climatică înainte de 2045

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Comisia Europeană a publicat Planul naţional integrat în domeniul energiei şi schimbărilor climatice (PNIESC) al României, transmite Agerpres.

Ministrul Energiei: ”Acest plan reflectă angajamentul nostru de a deveni neutri din punct de vedere climatic înainte de 2045 şi de a contribui la un viitor mai sigur, mai competitiv şi mai verde pentru România şi Europa – în această ordine de priorităţi”

România se află acum printre ţările din Uniunea Europeană care au transmis în variantă finală Planurile Naţionale în Domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice. Astfel, ne îndeplinim o obligaţie europeană importantă şi facem un pas hotărât în lupta împotriva schimbărilor climatice, fără a face compromisuri de la obiectivele energiei sigure, accesibile şi competitive pentru toţi românii şi mediul privat românesc. Am ridicat standardele şi ne-am asumat ţinte ambiţioase, printr-o viziune de dezvoltare sustenabilă care integrează tehnologii inovatoare şi investiţii masive în energia regenerabilă”, a declarat, în comunicat, ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

Planul include 89 de politici şi măsuri suplimentare care vizează creşterea ponderii surselor regenerabile de energie (SRE), reducerea semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) şi implementarea unor soluţii inovatoare în toate sectoarele economice. Scenariul ”With Additional Measures” (WAM), propus în acest plan, prevede ţinte mai ambiţioase decât cele stabilite anterior”,  se arată în comunicatul publicat de minister, potrivit sursei citate. 

Unul dintre obiectivele PNIESC este atingerea neutralităţii climatice înainte de 2045

Printre obiectivele-cheie ale PNIESC se numără reducerea emisiilor nete de GES cu 85% până în 2030, comparativ cu nivelul din 1990, şi atingerea neutralităţii climatice înainte de 2045, devansând astfel termenul anterior stabilit pentru anul 2050.

De asemenea, până în 2030, România îşi propune ca 38% din consumul final brut de energie să provină din surse regenerabile, având ca principale motoare energia eoliană, solară şi biomasa​.

Tinerii americani, tot mai îngrijorați de schimbările climatice

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Majoritatea tinerilor americani cu vârste între 16 și 25 de ani, din toate statele, sunt preocupați de schimbările climatice, scrie Biziday.

Cercetarea, publicată în Lancet Planetary Health, s-a bazat pe sondaje online realizate în perioada iulie-noiembrie 2023, în rândul tinerilor din toate cele 50 de state americane.

Tinerilor americani li s-a cerut să își exprime îngrijorările, gândurile și emoțiile legate de criza climatică

În egală măsură, marticipanților li s-a cerut să își declare afilierea politică și să indice pe cine consideră responsabil pentru schimbările climatice.

În timp ce 57% dintre respondenți s-au declarat “foarte și extrem de îngrijorați” de schimbările climatice, numărul tuturor celor care au spus că fenomenul le stârnește un grad mai mic sau mai mare de îngrijorare ajunge la 87%.

92% din cei care se identifică cu Partidului Democrat au spus că îi îngrijorează schimbările climatice

Totuși, procentul în cazul celor care s-au declarat pro-republicani a fost de 73%.

Totodată, mulți dintre participanți au răspuns că vor participa la acțiuni pro-mediu sau că vor vota pentru candidați care promit să sprijine acțiuni de mediu văzute ca fiind radicale.

Lucrarea a fost publicată la doar câteva zile după ce sud-estul SUA a fost lovit de două uragane, Helene la sfârșit de septembrie și Milton la început de octombrie.

Ambele au provocat distrugeri din zona de coastă a Floridei și până în zona montană a Carolinei de Nord.

Substanțe chimice pentru totdeauna (PFOA și PFOS) au fost găsite în 99% din apa îmbuteliată din întreaga lume

Sursă - Unsplash

Moleculele toxice încă persistă în ​​apa de la robinet, dar și în cea îmbuteliată. Analiza apei potabile din 15 țări de pe patru continente arată prezența acidului perfluorooctanoic și a sulfonatului de perfluorooctan (PFOA și PFOS) în peste 99% din apa îmbuteliată prelevată din Asia, Europa, America de Nord și Oceania, pitrivit IFL Science.

PFOA și PFOS sunt substanțe chimice pentru totdeauna cunoscute generic și sub numele de PFAS. Acestea sunt utilizate în mod obișnuit în industrie datorită proprietăților lor neobișnuite. Ele pot face materiale rezistente la pete, dar și la foc. Foarte important, PFAS nu se degradează în natură. Asta duce la acumularea lor în mediu și în special în sursele de apă.

Cercetarea de față a demonstrat de asemenea prezența PFAS în apa de la robinet. Totuși, există diferențe semnificative între zonele de unde s-au prelevat probe. În Birmingham (Marea Britanie) prezența PFAS în apa de la robinet e mai scăzută, de exemplu, decât în Shenzen (China).

Ceea ce oamenii trebuie să știe e că filtrarea sau fierberea apei pot elimina 50-90% din PFAS.

„Descoperirile noastre evidențiază prezența pe scară largă a PFAS în apa potabilă și eficacitatea metodelor simple de tratament pentru a reduce nivelurile acestora. Fie utilizarea unui simplu ulcior de filtrare a apei, fie fierberea apei elimină o proporție mare din aceste substanțe”, a declarat coautorul studiului, profesorul Stuart Harrad de la Universitatea din Birmingham.

Substanțe chimice pentru totdeauna (PFOA și PFOS) au fost găsite în 99% din apa îmbuteliată din întreaga lume

Studiul a arătat că apa minerală naturală a avut concentrații mai mari de PFAS în comparație cu apa purificată. Concentrațiile au fost sub nivelurile recomandate pentru sănătate. Totuși, concluzia este una clară: PFAS sunt răspândite peste tot în mediu.

„Conștientizarea sporită cu privire la prezența PFAS atât în ​​apa de la robinet, cât și în cea îmbuteliată poate duce la alegeri mai informate de către consumatori, încurajând utilizarea metodelor de purificare a apei”, a adăugat coautorul Yi Zheng, profesor la Universitatea de Știință și Tehnologie de Sud.

Există metode de a elimina PFAS din apa potabilă. Acestea sunt destul de ieftine dacă guvernele decid să acționeze. Dar cel mai important lucru e ca poluatorii să înțeleagă riscurile și să nu mai răspândească substanțe chimice pentru totodeauna în mediu.

Ce se ascunde în plămânii delfinilor? Descoperire îngrijorătoare despre poluarea cu microplastice

delfinii respiră microplastice
Sursă - Unsplash

Delfinii cu nas de sticlă din golful Sarasota din Florida și golful Barataria din Louisiana expiră fibre microplastice. O nouă cercetare publicată în PLOS One a demonstrat acest lucru, potrivit Phys.

Microplasticul s-a răspândit pe toată planeta. Poate fi găsit pe uscat, în aer și ciar în nori. Estimările spun că aproximativ 170 de trilioane de bucăți de microplastic se află doar în oceane. Studiile au confirmat de asemenea că fauna este expusă la microplastice prin mâncare și respirație.

Noua cercetare a constatat că particulele de microplastic expirate de delfini (Tursiops truncatus) sunt similare ca compoziție chimică cu cele identificate în plămânii umani. Nu se știe încă dacă delfinii sunt expuși la mai mulți dintre acești poluanți decât oamenii.

Microplastice, detectate în respirația delfinilor

În cazul oamenilor, inhalarea microplasticelor poate provoca inflamații pulmonare. Acestea pot duce la probleme, inclusiv leziuni tisulare, exces de mucus, pneumonie, bronșită, cicatrici și posibil cancer. Având în vedere că și delfinii inhalează aceleași particule, și ei pot fi expuși acelorași probleme pulmonare.

Mai mult, din moment ce plasticul conține substanțe chimice care, la oameni, pot afecta reproducerea, sănătatea cardiovasculară și funcția neurologică, ținând cont că și delfinii sunt tot mamifere, microplasticele pot prezenta aceste riscuri de sănătate și pentru ei.

Studiul efectuat pe delfini îi ajută pe cercetători să înțeleagă impactul poluanților asupra ecosistemelor marine. De asemenea, specialiștii pot face corelații privind sănătatea oamenilor care trăiesc în apropierea zonelor costiere. Mai mult de 41% din populația lumii trăiește la maxim 100 km de coasta marină.

Eșantioanele au fost colectate de la delfini cu nas de sticlă în timpul evaluărilor de sănătate de capturare și eliberare efectuate în parteneriat cu Brookfield Zoo Chicago, Sarasota Dolphin Research Program, National Marine Mammal Foundation și Fundación Oceanogràfic.

Au fost luate probe din respirația delfinilor, iar analizele la microscop au demonstrat că există particule minuscule de microplastic, sub formă fibroasă.