Acasă Blog Pagină 216

A apărut salata aurie. Conține de 30 de ori mai mulți nutrienți decât salata obișnuită

Foto: Facebook/Science.org
Foto: Facebook/Science.org

Cercetătorii au folosit ingineria genetică pentru a crea ”salata aurie”, transmite Universitatea din Valencia.

Potrivit studiilor realizate de oamenii de știință, acest nou tip de salată conține de 30 de ori mai mulți nutrienți decât salata obișnuită.

De obicei, salata este considerată un ingredient de umplutură pentru sandvișuri și salate, dar echipa de la Institutul de Cercetare pentru Biologia Moleculară și Celulară a Plantelor (IBMCP) a găsit o modalitate de a-i spori semnificativ beneficiile pentru sănătate.

Salata aurie: Inovația genetică care crește nivelul de beta-caroten și îmbunătățește absorbția nutrienților esențiali pentru sănătate

Prin ingineria genetică a plantei, au crescut nivelurile de beta-caroten, un antioxidant pe care corpul uman îl folosește pentru a produce vitamina A.

Acest nutrient este esențial pentru vedere, funcția imunitară și creșterea celulelor și poate proteja împotriva unor afecțiuni precum Alzheimer, bolile de inimă și cancerul, mai punctează sursa citată.

Creșterea beta-carotenului face ca frunzele de salată să devină de un galben vibrant, motiv pentru care a fost denumită salata aurie.

Ceea ce face această inovație deosebit de interesantă este faptul că beta-carotenul din salata aurie nu doar că este mai abundent, dar este și mai bioaccesibil. Prin urmare, corpul nostru îl poate absorbi mai eficient.

Beta-carotenul este un antioxidant puternic care protejează celulele de daunele provocate de radicalii liberi

Este esențial pentru producerea vitaminei A, susținând sănătatea ochilor, îmbunătățind vederea nocturnă și protejând împotriva degenerării maculare.

De asemenea, beta-carotenul sprijină funcția imunitară, promovează sănătatea pielii și poate reduce riscul de boli cronice, inclusiv cancer și boli cardiovasculare.

Ministrul Mediului: ”Rămân de neclintit în ceea ce privește reorganizarea Romsilva”

Foto: Facebook/Mircea Fechet
Foto: Facebook/Mircea Fechet

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a reafirmat angajamentul său ferm față de reorganizarea Regiei Naționale a Pădurilor (Romsilva), subliniind necesitatea eficientizării activității și eliminării suprabeneficiilor care împiedică buna funcționare a instituției.

Romsilva se confruntă cu multiple provocări legate de eficiență și transparență

Romsilva câștigă când punem lucrurile în ordine, iar eu nu-mi schimb obiectivele. Rămân de neclintit în ceea ce privește reorganizarea Regiei și eficientizarea activității în teren”, a declarat Fechet.

Oficialul a avut o întâlnire detaliată cu o delegație de sindicaliști din silvicultură, având un schimb de opinii despre măsurile necesare pentru a transforma Romsilva într-o instituție eficientă și bine gestionată.

Fechet a subliniat că există un teren comun între autorități și sindicaliști, atât timp cât există respect reciproc și o colaborare constructivă.

Suntem de aceeași parte a baricadei atât timp cât ne respectăm și lucrăm împreună să găsim cea mai sigură formulă pentru a însănătoși Romsilva”, a declarat ministrul, evidențiind importanța unui parteneriat bazat pe încredere.

În ceea ce privește transparența, ministrul a afirmat că toate deciziile vor fi luate într-un mod deschis, având în vedere că Romsilva administrează un bun de interes public

Totul, cât mai transparent posibil, fiindcă Regia administrează un bun al tuturor românilor și cu toții trebuie să știm care sunt punctele forte și punctele vulnerabile”, a spus Fechet, subliniind că măsurile care vor fi implementate vor sprijini atât angajații regiei, cât și protecția pădurilor.

Ministrul Mediului a subliniat că printre măsurile care urmează să fie luate se află și organizarea unui examen unic național pentru angajările din cadrul Romsilva, menind astfel competența și transparența în recrutarea de personal.

Vreau să punem punct angajărilor cu suspiciune de viciere de la Regie, prin organizarea unui examen unic național, în București, care să le asigure șanse egale și locuri pe merit”, a declarat Fechet, adresându-se tinerelor talente din domeniul silviculturii care doresc să contribuie la administrarea eficientă a pădurilor României.

Ministrul Mediului anunță formarea Statutului Personalului Silvic pentru dezbatere publică

Un alt subiect important discutat a fost pregătirea unui nou Statut al Personalului Silvic, care va fi pus în dezbatere publică după consultarea cu reprezentanții sindicatelor și alți actori implicați.

În foarte scurt timp voi pune pe masa Guvernului forma finală a Statutului Personalului Silvic”, a afirmat ministrul, adăugând că acest proiect va reflecta principiile de dreptate și eficiență.

Un gigant petrolier a decis să renunțe la planurile pentru energie regenerabilă

Foto: Facebook/Global Energy
Foto: Facebook/Global Energy

Compania petrolieră BP a decis să renunțe la planul de a crește capacitatea de generare a energiei regenerabile și să revină la o strategie concentrată pe combustibili fosili, în încercarea de a răspunde preocupărilor investitorilor legate de profituri, conform surselor citate de Reuters, transmite News.ro.

Această schimbare semnificativă în strategia BP vine după ce, în ultimii ani, compania a pus accent pe tranziția către surse de energie verde.

Compania petrolieră renunță la ținta de energie regenerabilă, în contextul schimbării politice globale

Anterior, gigantul petrolier abandonase obiectivul de a reduce producția de petrol și gaze naturale până în 2030 și renunță acum și la ținta de a crește capacitatea de generare a energiei regenerabile la 50 de gigawați până în 2030, stabilită în 2019.

BP intenţionează să vândă anumite active şi să reducă investiţiile în proiecte cu emisii scăzute de carbon pentru a diminua datoriile şi a creşte rentabilitatea, au mai spus sursele.

Realegerea fostului preşedinte al SUA, Donald Trump, un sceptic al schimbărilor climatice şi susţinător al combustibililor fosili, a contribuit la această schimbare de direcţie în industrie.

BP revizuiește strategia: scăderea obiectivelor de reducere a producției și încetinirea investițiilor în energie regenerabilă sub noua conducere

Sub conducerea fostului CEO Bernard Looney, BP s-a angajat în 2020 să reducă producția de petrol și gaze cu 40% până în 2030 și să accelereze investițiile în energie regenerabilă.

Cu toate acestea, în 2023, compania a revizuit acest obiectiv, scăzând ținta de reducere a producției la 25%.

După preluarea conducerii de către Murray Auchincloss, compania a încetinit investițiile în energie regenerabilă, a anunțat planuri de reducere a costurilor și a redus personalul cu 5%.

Această schimbare de strategie reflectă modul în care BP se adaptează noilor condiții economice și cerințelor investitorilor, punând accent pe profitabilitatea pe termen scurt în locul tranziției energetice.

Iernile au devenit mult mai blânde. Vom mai avea sporturi de iarnă?

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Iernile din România au devenit tot mai blânde, iar cantitatea de zăpadă a scăzut semnificativ.

Chiar și zonele montane resimt această schimbare, iar platforma Infoclima.ro analizează situația într-un nou articol, ridicând întrebarea: ce viitor au domeniile schiabile din țară?

Dacă în urmă cu câteva decenii zăpada persista săptămâni întregi în multe regiuni, astăzi, o zi obișnuită de iarnă aduce mai degrabă cer mohorât și temperaturi pozitive decât ninsori abundente.

De unde vine această schimbare? Reducerea stratului de zăpadă este rezultatul unei combinații între variabilitatea naturală și schimbările climatice, procese fizice complexe influențând atât temperaturile, cât și regimul precipitațiilor la nivel regional și global.

Toate aceste fluctuații, deși naturale, pot face ca iernile să fie uneori mai aspre sau mai blânde, fără a reflecta neapărat trendul general de încălzire pe termen lung

Cu toate acestea, dovezile științifice arată că deși variabilitatea naturală joacă un rol important, schimbările climatice antropice au un impact semnificativ asupra asupra iernilor.

Prin arderea combustibililor fosili și defrișarea pădurilor eliberăm în atmosferă cantități uriașe de dioxid de carbon și alte gaze cu efect de seră.

Aceste gaze funcționează ca o “pătură” în jurul Pământului, împiedicând parțial radiația termică emisă de suprafața Pământului să se piardă direct în spațiu ducând astfel la creștere temperaturii medii globale.

Infoclima: ”Dacă ne gândim la zilele reci de iarnă ca la o resursă limitată, fiecare grad în plus peste zero face diferența între o pârtie bună de schiat și una pe care zăpada se topește rapid”

În ultimii ani, iernile din România se caracterizează tot mai des prin temperaturi mai ridicate, ceea ce înseamnă că zăpada naturală nu mai este la fel de previzibilă și nici suficient de consistentă (așa cum putem vedea din graficele de mai sus) pentru a susține un sezon lung de schi. Alternativa o reprezintă instalațiile de producere a zăpezii artificiale. Ceea ce înseamnă pârtiile să rămână accesibile chiar și atunci când ninsorile naturale întârzie sau sunt insuficiente. Totuși, pentru ca investiția într-o astfel de tehnologie să fie cu adevărat eficientă, e necesar și un management atent al pârtiilor”, se arată în articolul publicat pe platforma Infoclima.

Mici salvatori: Șoarecii își resuscitează prietenii, dar doar pe cei apropiați

Foto: Facebook/Science.org
Foto: Facebook/Science.org

Deși sunt deseori subestimați, șoarecii au demonstrat în repetate rânduri că pot da dovadă de empatie, dar și de inteligență.

Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Southern California a dezvăluit un comportament neașteptat în rândul șoarecilor: aceștia încearcă să-și resusciteze tovarășii inconștienți.

Observațiile au arătat că șoarecii trag de limba semenilor lor leșinați, facilitând astfel deschiderea căilor respiratorii și grăbind recuperarea.

Șoarecii oferă ajutor mai frecvent celor pe care îi cunosc

Mai mult, experimentul a demonstrat că șoarecii oferă ajutor mai frecvent celor pe care îi cunosc.

Prin urmare, studiul demonstrează existența unei forme de conștientizare socială.

În plus, cercetătorii au identificat o activitate cerebrală crescută în regiunile asociate îngrijirii și o creștere a nivelului de oxitocină, hormonul legat de atașament.

Micile rozătoare demonstrează comportamente de salvare, asemănătoare celor ale delfinilor și elefanților

Descoperirea plasează șoarecii alături de mamifere cu creiere mai mari, precum delfinii și elefanții, recunoscuți pentru comportamentele lor de salvare.

Studiul a mai arătat că 80% dintre șoareci au îndepărtat obiectele care blocau respirația unui tovarăș, dar au ignorat obstrucțiile din alte zone ale corpului.

Aceste constatări sugerează că empatia și instinctul de ajutorare ar putea fi mai răspândite în regnul animal decât se credea anterior.

Mai multe animale sunt considerate empatice, demonstrând comportamente de îngrijire și sprijin pentru altele

Delfinii – Sunt cunoscuți pentru ajutorul pe care îl oferă altor delfini sau chiar altor specii, inclusiv oameni. Își protejează tovarășii și lucrează împreună pentru a înfrunta pericole.

Elefanții – Elefanții au demonstrat comportamente complexe de empatie, inclusiv îngrijirea celor bolnavi sau răniți. De asemenea, manifestă un atașament profund față de grupul lor.

Cimpanzeii – Cimpanzeii și alte primate sunt capabili de comportamente de ajutor reciproc. Și aceștia își ajută prietenii în situații dificile, demonstrând o formă de empatie socială.

Câinii – Câinii sunt extrem de empatici față de oameni și alți câini. Ei pot simți când cineva este trist sau rănit. Mai mult, tind să răspundă cu comportamente care oferă confort.

Balenele – Balenele, în special balenele ucigașe, sunt cunoscute pentru comportamentele de îngrijire și ajutor reciproc în grupurile lor. Aceste mamifere își iubesc enorm puii și îi ajută mereu pe alți membri ai grupului.

Dreptate pentru copaci și oameni – Protest pentru salvarea parcului IOR

Foto: Facebook/Grupul de acțiune civică ”Aici a fost o pădure/Aici ar putea fi o pădure”
Foto: Facebook/Grupul de acțiune civică ”Aici a fost o pădure/Aici ar putea fi o pădure”

Grupul de acțiune civică ”Aici a fost o pădure/Aici ar putea fi o pădure” organizează duminică 2 martie 2025, la ora 12.00, un protest menit să atragă atenția asupra situației disperate din zona retrocedată a parcului IOR.

Potrivit inițiatorilor acțiunii, după incendieri și otrăviri masive, zona a fost defrișată de către indivizi cu interese financiare obscure și având acceptul tacit al autorităților. 

Protestul ”Dreptate pentru copaci și oameni” va avea loc la intrarea în parc dinspre strada Constantin Brâncuși nr 9, la Rondul Potcoava

Peste 1000 de copacii crescuți în 50 de ani și plantați de bunicii noștri au fost tăiați cu drujbele numai în ultimele luni sub protecția Poliției Locale Sector 3, Poliției Locale a Municipiului București și Secției 12 de Poliție din cadrul Poliției Române. Ministerul Mediului nu a intervenit, deși știa că art. 140 din Noul Cod Silvic intrat în vigoare după 11 ianuarie a fost făcut special pentru cazul IOR, și astfel orice tăiere fără aviz din intravilan e încadrată la infracțiune”, se arată în comunicatul grupului de acțiune civică.

Grupul de acțiune civică ”Aici a fost o pădure/Aici ar putea fi o pădure”: ”Hai să ne apăram dreptul la aer curat și să le cerem socoteala pentru distrugerea celor peste 1000 de copaci din parcul nostru”

Din 2022 până în prezent, peste 1.000 de arbori plantați de locuitorii sectorului 3 și crescuți timp de 50 de ani au fost distruși prin tăiere, incendiere și otrăvire.

Grupul de acțiune civică solicită ca legislația să fie aplicată în interesul cetățenilor și al mediului, nu al celor care comit ilegalități.

De asemenea, cere Parchetului să inițieze dosare penale pentru infracțiunile de mediu comise după 11 ianuarie și solicită Ministerului Mediului să emită o interpretare oficială a Codului Silvic, recunoscând că articolul 140 a fost adoptat special pentru protejarea parcului IOR.

În cadrul protestului, vor fi colectate mărturii scrise de la participanți care pot confirma că terenul retrocedat era parc înainte de anii 1990, aceste declarații urmând să fie utilizate în instanță pentru contestarea retrocedării.

Motivul pentru care societatea modernă se confruntă tot mai mult cu pierderea dinților

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Tot mai multe studii au demonstrat că anumite alimente schimbă literalmente structura maxilarului uman.

Alimentele mai moi și procesate, introduse odată cu agricultura, au dus la o uzură a dinților, ceea ce a făcut ca mușcătura în suprapunere (overbite) să devină mai frecventă.

Această mică schimbare anatomică a facilitat pronunția sunetelor labiodentale, precum „f” și „v”, care erau rare în societățile de vânători-culegători.

Ca urmare, culturile agricole au adoptat rapid aceste sunete, contribuind la evoluția lingvistică în Europa și Asia.

Acest studiu revoluționar susține o teorie veche conform căreia dieta influențează vorbirea prin modelarea structurii maxilarului

Modelele computerizate arată că un overbite reduce cu aproape 30% efortul necesar pentru a pronunța sunetele labiodentale.

Analiza lingvistică istorică relevă, de asemenea, că aceste sunete s-au răspândit rapid în societățile agricole. În timp, acestea au devenit comune în limbile indo-europene.

Totuși, această schimbare a avut un cost—oamenii moderni se confruntă acum cu probleme precum ”înghesuirea dinților” și măsele de minte incluse, din cauza maxilarelor inferioare mai mici.

Practic, deși agricultura ne-a îmbogățit vocabularul, a adus și noi provocări dentare.

5 alimente foarte nocive pentru dinți

Băuturile carbogazoase – Conțin acid fosforic și citric, care erodează smalțul dentar, plus cantități mari de zahăr care favorizează cariile.

Dulciurile lipicioase (caramele, jeleuri, bomboane gumate) – Se lipesc de dinți, oferind bacteriilor o sursă prelungită de zahăr, ceea ce crește riscul de carii.

Alimentele foarte acide (lămâi, portocale, oțet, murături) – Acizii din aceste alimente atacă smalțul dentar, slăbindu-l și făcându-l mai sensibil la deteriorare.

Chipsurile și pâinea albă – Conțin carbohidrați rafinați care se transformă rapid în zahăr. Prin urmare, vor ”hrăni” bacteriile din cavitatea bucală și vor favoriza apariția plăcii dentare.

Cafeaua și vinul roșu – Pe lângă faptul că pătează dinții, cafeaua poate fi acidă, iar vinul roșu conține taninuri. Acestea pot usca gura și favoriza acumularea de placă bacteriană.

Modernizarea infrastructurii în Sectorul 5: Investiții strategice pentru un mediu urban îmbunătățit

Infrastructura Sector 5

Lucrări de reparații și amenajare pe Șoseaua Alexandriei

Sectorul 5 continuă procesul de modernizare a infrastructurii, printr-o serie de lucrări menite să îmbunătățească siguranța și accesibilitatea zonei. Cu sprijinul Primăriei Sectorului 5, au fost demarate lucrări esențiale pe Șoseaua Alexandriei, axate pe refacerea trotuarelor și amenajarea unor spații verzi care să contribuie la un mediu mai plăcut pentru locuitori.

Printre principalele intervenții se numără:

  • Reparații locale ale trotuarului, pentru a asigura un spațiu de deplasare sigur și confortabil pentru pietoni.
  • Construirea de alveole pentru plantarea arborilor, aducând un plus de verdeață și contribuind la îmbunătățirea calității aerului.
  • Schimbarea gardurilor deteriorate, astfel încât întreaga zonă să capete un aspect uniform și îngrijit.

Prin aceste măsuri, Sectorul 5 devine mai modern și mai accesibil pentru toți cetățenii, în concordanță cu strategia administrației locale de a îmbunătăți calitatea vieții urbane.

Accesibilitate sporită: Construirea unei noi rampe pentru persoanele cu dizabilități

Un alt proiect important implementat în Sectorul 5 vizează îmbunătățirea accesibilității pentru persoanele cu dizabilități și pentru cei cu mobilitate redusă. O nouă rampă a fost construită, facilitând accesul locuitorilor care au nevoie de sprijin suplimentar, precum vârstnici, părinți cu cărucioare pentru copii și persoane cu dificultăți de deplasare.

Această investiție se aliniază cu angajamentul administrației de a crea un mediu urban mai incluziv și mai prietenos pentru toți cetățenii.

Reparații locale în zona Pieptănari: Un carosabil mai sigur

Echipele de intervenție au acționat recent în zona Pieptănari, unde au fost efectuate lucrări de refacere a asfaltului deteriorat. Acest demers are ca scop îmbunătățirea circulației și prevenirea accidentelor cauzate de infrastructura deficitară.

Prin aceste lucrări, administrația locală demonstrează o abordare proactivă în ceea ce privește întreținerea și modernizarea infrastructurii rutiere din Sectorul 5.

Perspective de dezvoltare

Investițiile în infrastructură reprezintă o prioritate pentru administrația Sectorului 5, având ca obiectiv final crearea unui spațiu urban mai sigur, mai verde și mai accesibil. Continuarea acestor lucrări va contribui la îmbunătățirea calității vieții pentru locuitori, transformând Sectorul 5 într-o zonă de referință pentru dezvoltare urbană și infrastructură modernizată.

Aceste inițiative confirmă angajamentul autorităților locale de a oferi condiții optime de trai și de a asigura un mediu prielnic pentru comunitate. Modernizarea continuă a sectorului este esențială pentru dezvoltarea sustenabilă și pentru atragerea de noi investiții în zonă.

Caravana Reciclării Creative (ediția a III-a) a încheiat sesiunea de instruire în 8 județe din România

Foto: Facebook/Caravana Reciclării Creative
Foto: Facebook/Caravana Reciclării Creative

Caravana Reciclării Creative (ediția a III-a) a finalizat sesiunile fizice din cele 8 județe participante.

Peste 1.100 de profesori eligibili (din aproximativ 1.320 înscriși) din mai mult de 200 de unități de învățământ preuniversitar s-au înscris în echipe de câte 5 cadre didactice, provenind din cele 8 județe selectate: Hunedoara, Caraș-Severin, Mehedinți, Gorj, Alba, Vâlcea, Neamț și Bacău.

Caravana Reciclării Creative, un proiect național destinat cadrelor didactice și elevilor din învățământul preuniversitar, se desfășoară în perioada noiembrie 2024 – iulie 2025, în 8 județe din România

Scopul principal al ediției a III-a este promovarea reciclării creative (upcycling), creșterea conștientizării asupra impactului consumismului asupra mediului și stimularea unui comportament ecologic sustenabil în rândul cadrelor didactice, elevilor și comunităților.

Caravana Reciclării Creative (ediția a III-a) a finalizat sesiunile fizice din cele 8 județe participante, scrie Radio Eco Natura.

Ne propunem să implicăm întreaga comunitate – elevi, profesori, părinți și autoritățile locale – în activități interactive prin care să învățăm împreună despre sustenabilitate, consum responsabil și reciclare”, a declarat Andreea Ilie, managerul proiectului.

Proiectul continuă până la jumătatea lunii mai, mai transmite sursa citată. După jurizare și desemnarea câștigătorilor, echipele de 5 profesori din fiecare județ să fie recompensate cu mai multe premii, printre care și o tabără de animație și creativitate de 4 zile (3 nopți) pentru cadrele didactice, în iulie 2025.

Fluturaș, singurul hipopotam pitic din România, locuiește la Zoo Târgovişte

Foto: Facebook/Grădina Zoologică Târgoviște
Foto: Facebook/Grădina Zoologică Târgoviște

Singurul hipopotam pitic din România se numește Fluturaș și se află la Zoo Târgovişte, transmite Agerpres.

Potrivit declarațiilor făcute de îngrijitorii, exemplarul preferă să mănânce broccoli, dovlecel şi pepene.

Unicul hipopotam pitic din România este o femelă în vârstă de 42 de ani. Specie se află în pericol de dispariţie

Hipopotamul s-a născut în captivitate, la Grădina Zoo Duisburg din Germania, în 1982. A fost adusă la Târgovişte doi ani mai târziu.

A ajuns la maturitate ca dimensiune. Aceste exemplare la maturitate ajung la a avea undeva între 1,5 şi 1.75 metri, iar ca greutate ating între 200 şi 275 de kilograme. Cea pe care o avem noi are circa 250 de kilograme. Hipopotamul pitic este originar din Africa de Vest. Este introdus de Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii pe lista speciilor periclitate. Cumva carnea acestei specii se aseamănă cu carnea de porc şi localnicii i-au vânat foarte mult”, a declarat, şeful Direcţiei care are în subordine Grădina Zoologică din Târgovişte, Ciprian Prisăcaru, potrivit sursei citate.

Mama lui Fluturaş, aflată la Grădina Zoo din Germania, încă trăieşte şi are aproape 50 de ani

Cei din Târgovişte păstrează legătura cu reprezentanţii grădinii zoologice din Germania şi trimit unele buletine de sănătate ale animalului, mai trasnmite sursa citată.

Grădina Zoologică din Târgovişte a avut anul trecut peste 150.000 de vizitatori şi este, astfel, unul dintre cele mai atractive obiective turistice din municipiu.

Grădina Zoo este în imediata vecinătate a Parcului Chindia şi se află în subordinea Primăriei Târgovişte și adăpostește aproximativ circa 1.200 de animale.

Indiferent de anotimp, îl ţinem mai mult în interior. Pe timpul verii, când sunt temperaturile foarte ridicate, i se lasă uşa deschisă şi iese afară când consideră. Ne interesează să îl conservăm cât mai mult. Ţinut în captivitate are speranţă de viaţă de circa 50 de ani. Deci sperăm să ne mai reziste încă 5-6 ani de aici încolo”, completează Prisăcaru.

Hipopotamul pitic nu este o specie agresivă

Este un animal ierbivor. Consumă cu precădere nutreţuri, fâneţuri şi tot ce înseamnă vegetaţie verde. Separat îi dăm fructe şi legume. Iar la legume este destul de selectivă ea. Mai mult broccoli, dovlecel, pepene. Tărâţe îi mai dăm ca un surplus de nutrienţă, mai ales în perioada asta, când are nevoie de mai multă energie. 70% de timp şi-l petrece numai în apă. Vizitatorii sunt foarte încântaţi, tocmai pentru că are caracterul ăsta unic, cel puţin în România, şi nu îl pot întâlni în altă parte. Nici prin Europa nu cred că sunt multe exemplare”, a mai spus Ciprian Prisăcaru.

Specia este pusă în pericol atât din cauza braconajului, a defrişărilor, a expansiunii agricole, dar şi a poluării apelor.

Hipopotamul pitic (Choeropsis liberiensis) este o specie rară și pe cale de dispariție, originară din pădurile și mlaștinile din Africa de Vest, în special din Liberia, Sierra Leone, Guineea și Coasta de Fildeș.

Mult mai mic decât hipopotamul comun, atinge aproximativ 80 cm înălțime și cântărește între 180 și 275 kg.

Este un animal nocturn și solitar, adaptat atât la viața terestră, cât și la cea acvatică. Principalele amenințări sunt distrugerea habitatului și vânătoarea.

Se estimează că mai puțin de 2.500 de exemplare trăiesc în sălbăticie, fiind protejate prin programe de conservare.