7.2 C
București
miercuri, 8 aprilie, 2026
Acasă Blog Pagină 215

Primăria Capitalei permite accesul cu animale de companie în sediul instituției

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Primăria Capitalei devine prima instituție publică care va permite accesul cu animale de companie.

Un proiect de hotărâre a fost pus în dezbatere publică, cu drepturi și obligații pentru deținătorii de animale, în special câini și pisici.

Primăria Municipiului București a pus în dezbatere publică un proiect de hotărâre prin care aprobă accesul în sediul instituţiei pentru persoane însoţite de animale de companie, câini şi pisici, indiferent de talie şi de rasă

Se aprobă accesul cu animale de companie, câini şi pisici, indiferent de talie şi de rasă, în incinta Primăriei Municipiului Bucureşti şi a instituţiilor de interes local, însoţite de un adult, cu respectarea condiţiilor prevăzute de Regulamentul privind accesul cu animalele de companie”, prevede primul articol al proiectului de hotărâre.

Care sunt regulile pentru accesul cu animale de companie în Primăria Capitalei

  • Câinii trebuie să fie ținuți mereu în lesă de către însoțitor, iar pisicile să fie transportate în cuști corespunzătoare.
  • Rasele de câini considerate periculoase trebuie să poarte botniță pe toată durata prezenței în instituție.
  • Deținătorii de animale trebuie să prezinte, la cerere, carnetul de sănătate al animalului, care să confirme vaccinarea și deparazitarea acestuia.
  • Animalele trebuie să fie curate, sănătoase, fără semne de boală contagioasă sau paraziți externi.
  • Proprietarii sunt responsabili de prevenirea disconfortului sau deranjului pentru public și personal.

Deţinătorii de animale pot beneficia de castroane cu apă puse la dispoziţie de instituţie, pentru confortul şi bunăstarea animalelor” mai prevede regulamentul.

Documentul stabileşte, de asemenea, că deţinătorii de animale au anumite responsabilităţi

Să colecteze corespunzător deşeurile produse de animale;

Să repare orice daune produse de acestea asupra bunurilor instituţiei;

Să răspundă şi conform legislaţiei în caz de acte de agresiune ale animalelor.

Alte treisprezece defibrilatoare automate au fost instalate în cele mai tranzitate staţii de metrou din Bucureşti

Foto: Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU)
Foto: Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU)

Alte treisprezece defibrilatoare automate au fost instalate în cele mai tranzitate staţii de metrou din Bucureşti, în cadrul unui proiect naţional, anunță Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU), citat de Digi 24.

Este vorba despre staţiile de metrou Piaţa Sudului, Tineretului, Piaţa Unirii 1, Piaţa Unirii 2, Universitate, Piaţa Romană, Piaţa Victoriei 1, Piaţa Victoriei 2, Gara De Nord, Eroilor, Politehnică, Dristor și Nicolae Grigorescu.

Defibrilatoarele automate au fost instalate în spații publice pentru a facilita acordarea primului ajutor în caz de stop cardio-respirator

Proiectul are scopul de a le facilita cetăţenilor posibilitatea de a acorda primul ajutor în cazul unui stop cardio-respirator prin dotarea celor mai aglomerate spaţii publice din ţară cu defibrilatoare automate capabile să ghideze salvatorul atât în efectuarea manevrelor de resuscitare, cât şi în livrarea de şocuri electrice victimei înainte de sosirea la caz a primelor echipaje medicale de urgenţă.

Astfel, în municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov au fost instalate peste 100 de defibrilatoare în spaţii publice, printre care Teatrul Naţional Bucureşti, Sala Radio, Aeroportul Internaţional ”Henri Coandă”, Sala Palatului, Televiziunea Română, Ateneul Român, Opera Română.

Proiectul a intrat deja în etapa de extindere naţională prin instalarea primelor 5 defibrilatoare în judeţul Mureş, urmând ca până la finalul anului să înceapă, concomitent, instalări în Timişoara, Iaşi, Galaţi, Sibiu şi Braşov.

Granițele Elveției și Italiei au fost redefinite din cauza topirii ghețarilor din Alpi

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Elveția și Italia au redefinit granița în zona muntelui Matterhorn din Alpi pe o secțiune de 100 de metri, din cauza topirii ghețarilor, ceea ce a făcut ca punctul de delimitare să ”se deplaseze”, relatează Biziday.

Ghețarul Theodul, de la baza muntelui Matterhorn, și-a pierdut un sfert din masă, forțând cele două țări să ajusteze frontiera

Guvernul elvețian a explicat într-un comunicat de presă că ”secțiuni importante ale frontierei cu Italia sunt stabilite în funcție de bazinul hidrografic, de liniile de creastă ale ghețarilor sau de straturile permanente de zăpadă. Aceste formațiuni se modifică din cauza topirii ghețarilor”.

Mai exact, ghețarul Theodul, situat la baza muntelui, și-a pierdut aproape un sfert din masă între 1973 și 2010, expunând rocile de sub gheață și schimbând linia de drenaj a apei.

Din această cauză, guvernul elvețian și cel italian au fost nevoite să-și redeseneze frontiera pe o porțiune de o sută de metri.

În munții Alpi, conform unor studii recente, ghețarii se topesc în ritmuri amenințătoare

În vara lui 2022, 11 turiști au murit în munții Dolomiți ai Italiei, striviți de o bucată uriașă de rocă și gheață.

Temperaturile în lanțul montan cresc cu circa 0.3 grade Celsius în fiecare deceniu, de două ori mai mult decât media la nivel global și, potrivit oamenilor de știință, ghețarii din Alpi vor pierde până la 90% din masa de gheață până la finalul secolului, dacă emisiile de gaze cu efect de seră nu vor fi reduse drastic.

România deschide al șaptelea centru RetuRO pentru colectarea ambalajelor

Foto: Facebook/Murcea Fechet
Foto: Facebook/Murcea Fechet

Ministerul Mediului a transmis astăzi, 2 octombrie, că a fost inaugurat cel de-al șaptelea centru RetuRO pentru colectarea și procesarea ambalajelor.

Noul centru este situat în Ariceștii Rahtivani, județul Prahova, lângă Ploiești.

Mircea Fechet: ”Acest nou centru va gestiona ambalajele colectate de la comercianți, contribuind la un mediu mai curat și la dezvoltarea economiei circulare din România”

Putem spune astăzi că România este mai curată și datorită Sistemului Garanție Returnare. Recent, am colectat ambalajul cu numărul 2 miliarde, ceea ce înseamnă cu 2 miliarde mai puține ambalaje în gropile de gunoi, pe marginea drumurilor, în lacuri sau în păduri. Aceasta presupune nu doar un mediu mai curat, ci și noi locuri de muncă verzi”, se arată în comunicatul publicat pe contul de Facebook.

În egală măsură, ministerul Mediului a precizat că numai în acest centru vor lucra 120 de angajați, care se adaugă altor câteva sute deja activi în celelalte 6 centre de sortare și numărare deschise până acum.

În România, există peste 1000 de camioane care circulă zilnic și colectează ambalaje

Vorbim de o întreagă industrie care s-a dezvoltat în România, cu peste 1000 de camioane care circulă zilnic și colectează ambalaje. Cifra lunii august este 70%, iar sunt convins că și cifra lunii septembrie va depăși 70%. Datorită producătorilor, comercianților, distribuitorilor și cetățenilor care aleg să recicleze, facem România mai curată”, a conclus Mircea Fechet.

Cum colectăm corect deșeurile rezultate din îngrijirea animalelor de companie

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Compania Salubrizare 5 recomandă folosirea pungilor biodegradabile pentru colectarea excrementelor animalelor de companie și aruncarea lor în coșuri destinate deșeurilor menajere.

De exemplu, nisipul folosit din litiera pisicii trebuie ambalat separat și bine închis pentru a evita blocarea canalizării.

Gestionarea corectă a deșeurilor de la animalele de companie, esențială pentru un mediu curat

Pentru a păstra mediul curat și sănătos, este important să gestionăm corect deșeurile produse de animalele noastre de companie.

Astfel, compania din Sectorul 5 al Municipiului București propune câțiva pași simpli pentru a face acest lucru eficient.

Folosește pungi biodegradabile pentru a aduna excrementele de câine sau pisică în timpul plimbărilor. Asigură-te că le arunci în coșurile de gunoi destinate deșeurilor menajere, nu la întâmplare. Curăță regulat litiera pisicii, iar nisipul folosit aruncă-l într-un sac separat și închide-l bine înainte de a-l arunca la gunoi. Evită să arunci nisipul direct în toaletă pentru a preveni blocarea sistemelor de canalizare”, se arată în comunicatul publicat astăzi, 2 octombrie, pe contul de Facebook.

Ambalajele de hrană pentru animale trebuie să fie sortate corect

Prin urmare și conservele metalice pot fi reciclate, iar pungile de plastic, după golire, aruncate la plastic și ambalaje.

Gestionarea corectă a deșeurilor de la animalele de companie ne ajută să protejăm mediul și să păstrăm curățenia în comunitate. Fiecare gest contează!, au conclus membrii companiei Salubrizare 5.

Șoferii care au luat Paracetamol sau Nurofen ar putea să nu mai aibă voie să conducă

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, vrea să propună o lege prin care să le interzică șoferilor să conducă după ce iau Paracetamol, Nurofen sau tratamente pentru ADHD ori depresie.

De câteva luni, membrii Declic, împreună cu medici, cu psihiatri și experți în lupta antidrog, au tras mai multe semnale de alarmă referitoare la acest subiect.

Declic: ”Totul a culminat cu declarația lui Predoiu, viceprim-ministru și ministru de Interne, că ar fi mai bine să interzică siropul de tuse, sprayul de nas și medicamentele pentru răceală la volan”

Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, și ministra Justiției, Alina Gorghiu, nu doar că refuză orice dialog real cu specialiștii, ci par că vor să facă exact pe dos. În loc să admită că există un vid legislativ în România și că trebuie introduse limite clare, așa cum au toate țările europene, politicienii noștri încearcă să întărească aberația că medicamentele inofensive la volan sunt rele. Totul, ca să câștige capital electoral mimând lupta cu traficanții de droguri”, se arată în textul unei noi petiții.

Declic: ”Ministrul, care a recunoscut că a pierdut lupta cu drogurile, a pornit acum o campanie împotriva șoferilor care iau medicamente obișnuite”

Ele nu influențează negativ comportamentul la volan, dar asta nu îl oprește pe ministru să îi considere infractori pe șoferii cu urme de substanțe psihoactive în sânge. Nu putem accepta această nedreptate”, au transmis inițiatorii petiției.

În aceste condiții, mai mulți medicii psihiatri atrag atenția că sunt pacienți care au renunțat deja la tratament ca să poată conduce, de frica testelor din trafic făcute de poliție.

Petiția care protejează șoferii responsabili poate fi semnată aici

Dacă nu acționăm acum și nu le cerem o lege care să protejeze șoferii responsabili, ne vom trezi că ne interzic explicit să conducem dacă suntem răciți, ne doare capul sau luăm un tratament pentru o boală cronică”, au mai punctat membrii Declic.

Declic cere introducerea în legislație a unor limite clare de la care să fie incriminat condusul sub influența substanțelor interzise, care să le ofere predictibilitate șoferilor.

Doar așa, șoferii care iau tratamente ce nu le afectează șofatul nu vor mai fi acuzați pe nedrept că au condus sub influența drogurilor.

De asemenea, petiția cere reglementarea modului de sancționare a șoferilor care consumă etnobotanice. În prezent, poliția nu îi poate pedepsi, pentru că aparatele Drager nu depistează etnobotanicele.

Moment istoric pentru tranziția energetică: Marea Britanie închide ultima centrală pe cărbune

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Marea Britanie a închis ultima centrală pe cărbune, relatează AFP citat de Știrile Pro TV.

Anglia marchează astfel o premieră, fiind primul stat din G7 care nu mai utilizează cărbunele pentru a produce electricitate.

Marea Britanie face un pas simbolic către decarbonizarea energiei până în 2030 și neutralitatea emisiilor până în 2050

Închiderea centralei inaugurată în 1967 reprezintă un pas simbolic în ambiţia Londrei de a-şi decarboniza complet energia electrică până în 2030.

În egală măsură, Marea Britanie intenționează să își atingă neutralitatea în materie de emisii de carbon până în 2050.

Centrala va fi complet dezmembrată până la sfârşitul deceniului

Centrala, situată între Derby şi Nottingham, în inima Angliei, urmează să fie complet dezmembrată ”până la sfârşitul deceniului”, potrivit companiei energetice germane Uniper, proprietarul acesteia, înainte de crearea pe amplasament a unui ”cluster energetic şi tehnologic fără carbon”.

Locul cărbunelui este acum în cărţile de istorie”, afirmă Tony Bosworth de la ONG-ul Friends of the Earth.

Marea Britanie a dat un exemplu de urmat pentru restul lumii”, a declarat Doug Parr de la Greenpeace UK, potrivit sursei citate.

În cadrul planului său privind energia verde, Londra intenţionează să creeze o companie publică, Great British Energy.

Aceasta va avea sediul la Aberdeen, în estul Scoţiei, iar scopul este de a investi în turbine eoliene plutitoare, în energia mareelor şi în energia nucleară.

Rata de încălzire a oceanelor aproape s-a dublat începând din 2005

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Rata de încălzire a oceanelor aproape s-a dublat începând din 2005, informează AFP citat de Economica.net.

În plus, mai mult de o cincime din suprafaţa oceanelor lumii a fost afectată de un val de căldură severă în 2023, potrivit unui raport al observatorului european Copernicus publicat luni,

Încălzirea globală a crescut constant începând din anii 1960

Încălzirea oceanelor poate fi privită ca o santinelă a încălzirii globale. Aceasta a crescut constant începând din anii 1960. Iar din 2005, rata încălzirii oceanelor s-a dublat”, a subliniat oceanograful Karina Von Schuckmann în cadrul unei videoconferinţe dedicate prezentării celui de-al optulea raport Copernicus privind starea oceanelor.

Noul raport susține concluziile formulate anterior de Grupul interguvernamental de experți în evoluția climei (GIEC).

În 2019, acești experți în climă desemnați de ONU au afirmat că este ”probabil” ca rata de încălzire a oceanelor ”să se fi mai mult decât dublat începând din 1993”.

Această creștere a temperaturilor marine este explicată prin faptul că, începând din 1970, oceanele au absorbit ”mai mult de 90% din excesul de căldură al sistemului climatic”, rezultat al emisiilor masive de gaze cu efect de seră produse de activitățile umane, conform GIEC.

Încălzirea oceanelor duce la formarea uraganelor și furtunilor extrem de puternice

Oceanele, care acoperă 70% din suprafața Pământului, joacă un rol crucial în reglarea climei globale.

Apele mai calde contribuie la formarea uraganelor și furtunilor mai puternice, însoțite de un șir de distrugeri și inundații.

Această încălzire este însoţită şi de o creştere a valurilor de căldură marine.

În 2023, 22% din oceanele lumii s-au confruntat cu cel puţin un val de căldură severă sau extremă.

Modul în care o banală pungă de chipsuri poate distruge un întreg ecosistem

Foto: Facebook/Carlsbad Caverns National Park
Foto: Facebook/Carlsbad Caverns National Park

O pungă de chipsuri lăsată pe jos a perturbat dramatic un ecosistem delicat din peștera Carlsbad Caverns, în Parcul Național din New Mexico, transmite National Geographic.

Oficialii parcului au explicat că peștera este aproape complet izolată de lumea exterioară. Astfel, introducerea oricărui element străin poate fi catastrofală.

Peștera are o umiditate de 90-100%, așa că resturile alimentare devin moi destul de repede”, a precizat ghidul parcului, Ashley Parsons.

Orice urmă de mâncare atrage microbi, încurajând dezvoltarea mucegaiului.

Rangerii au găsit punga de chipsuri în aproximativ cinci ore

Prin urmare, creaturi precum greieri, păianjeni și lilieci apar pentru a se hrăni, răspândind contaminarea.

Punga a stat destul timp pe jos. Sunt sigură că unii greieri din peșteră au avut parte de o gustare”, a mai punctat ghidul.

Deși chipsurile aruncate au fost eliminate rapid din Carlsbad Caverns, deșeurile alimentare pot dura mult timp să se descompună, în special în anumite medii.

Durează mult mai mult pentru ca un măr sau o coajă de banană să se descompună într-un deșert, în comparație cu o zonă umedă sau o pădure boreală”, a explicat Clara-Jane Blye, profesor asistent de turism sustenabil la Universitatea din Utah și membru al consiliului Leave No Trace Canada.

Prezența deșeurilor alimentare în natură introduce animalele într-o dietă nenaturală și le schimbă comportamentul, uneori cu consecințe catastrofale

Dacă aruncăm lucruri precum pungi de plastic sau doze metalice sau alte deșeuri în ocean, timpii de descompunere pot fi de secole până la milenii”, spune Carlos Duarte, profesor de științe marine la Universitatea de Știință și Tehnologie King Abdullah din Arabia Saudită.

Când păsările sau peștii confundă plasticul cu mâncare, stomacul lor se umple și nu mai pot mânca.

Practic, mor de foame”, spune Blye.

Mai mult, urșii care caută în gunoaie devin o pacoste pentru oameni și sfârșesc prin a fi eutanasiați.

Urșii se pot obișnui cu hrana umană în trei săptămâni. Toată lumea are de pierdut în acest caz”, a mai transmis Watts.

Craterele masive apărute în Siberia în ultimii ani sunt o consecință a schimbărilor climatice

Sursă - Unsplash

Cercetătorii au aflat, într-un final, ce a determinat apariția unor cratere masive în Siberia, potrivit IFL Science.

Un prim astfl de crater a apărut în 2014, în Peninsula Yamal din Siberia. Toate dovezile de la fața locului au indicat că apariția sa ar fi putut fi declanșată de o explozie. De atunci, cercetătorii și localnicii au descoperit și alte cratere misterioase apărute în peisajul siberian.

Craterele au adâncimi de până la 50 de metri. Când au fost cercetate, s-a identificat niveluri neobișnuite de metan în jurul lor. Acest lucru sugerează că gropile uriașe eliberează gaz cu efect de seră. Specialiștii au dedus că aceste gaze sunt prinse sub permafrostul siberian și scapă la suprafață ca urmare a schimbărilor climatice.

Cum se formează craterele masive apărute în Siberia

Mai departe, cercetătorii au căutat să afle cum se formează aceste găuri misterioase. Într-un ultim studiu, ei au demonstrat că topirea permafrostului nu este suficientă pentru a explica apariția craterelor.

Ei cred însă e necesară îndeplinirea unor condiții specifice create de geologia neobișnuită a regiunii și de efectele schimbărilor climatice. Cumulate aceste două caracteristici au declanșat un proces care a dus la eliberarea metanului, rezultatele fiind explozive.

„Există condiții foarte specifice care permit ca acest fenomen să se întâmple”, a spus Ana Morgado, inginer chimist la Universitatea din Cambridge, într-un comunicat.

„Vorbim despre un spațiu geologic de nișă.”, a adăugat ea.

Noul studiu sugerează că încălzirea suprafeței Terrei duce la o schimbare rapidă a presiunii în adâncuri. În final, aceasta provoacă eliberarea puternică de gaz metan.

„Există doar două moduri prin care poți obține o explozie”, a spus Julyan Cartwright, geofizician la Consiliul Național de Cercetare din Spania.

„Fie are loc o reacție chimică și ce produce explozie, cum ar fi dinamita care explodează, fie e ca la bicicletă, când pompezi aer în roată până explodează”, a adăugat el.

În cazul craterelor din Siberia, nu au existat dovezi de reacții chimice. Asta înseamnă că exploziile au fost produse de niște forțe fizice.

Procesul care a determinat apariția craterelor masive din Siberia

Peninsula Yamal dispune de un permafrost gros, cu o grosime de până la 300 demetri. De obicei, acesta funcționează ca o barieră osmotică, dar schimbările climatice au modificat acest lucru.

Permafrostul se află sub un strat de sol vegetal cunoscut sub numele de „stratul activ”. În timp ce stratul de permafrost rămâne constant înghețat, stratul de sol se dezgheță și îngheață iar odată cu anotimpurile.

În permafrost, în unele locuri ale peninsulei, există straturi de apă neînghețată, cu salinitate ridicată, numite cryopeg. Aceste straturi rămân în stare lichidă datorită presiunii și salinității apei. Sub aceste cryopeg se află un strat de solide metan-apă cristalizate. Acestea sunt cunoscute sub numele de hidrați de metan, care ar trebui să rămână stabili datorită temperaturilor scăzute și presiunii ridicate.

Cu toate acestea, ca urmare a faptului că temperaturile medii au crescut, stratul activ se topește și se extinde în jos până când ajunge la stratul de cryopeg din cauza presiunii osmotice. Deoarece nu există suficient spațiu în acest strat pentru a reține apa de topire suplimentară, presiunea începe să crească. Această presiune face să apară fisuri care se deplasează la suprafață, ceea ce are ca rezultat o scădere bruscă a presiunii la adâncime. Această schimbare bruscă a presiunii dăunează hidratului de metan de sub cryopeg, ducând la eliberarea de gaz metan și, la fel ca în cazul anvelopei care devine prea umflată, se produce o explozie.

Cercetătorii au ajuns la concluzia că procesul care duce la aceste explozii poate dura zeci de ani, ceea ce se potrivește cu creșterea încălzirii climatice începând cu anii 1980.