1 C
București
marți, 26 noiembrie, 2024
Acasă Blog Pagină 26

Anomalie: Castanii din Buzău au înflorit pentru a doua oară în acest an

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Din cauza condițiilor meteo din acest an, castanii de pe Bulevardul Nicolae Bălcescu din Buzău au înflorit pentru a doua oară, un semn că ”arborii și-au pierdut, într-un fel, reperele calendaristice” sau că toamna va fi una lungă, afirmă specialiștii de la Banca de Resurse Genetice Vegetale (BRGV), potrivit Digi 24.

La începutul lunii octombrie, pe castanii sălbatici, ale căror frunze au devenit deja aurii înainte de a cădea, au apărut flori în formă de lumânare sau clopot, albe cu nuanțe rozalii.

Este a doua înflorire din acest an, iar pe ramuri se pot observa atât flori, cât și fructele rotunde, maro închis, gata să cadă.

Potrivit specialiștilor, a doua înflorire a castanilor din Buzău este cauzată de secetă și de temperaturile ridicate

Directorul BRGV, Costel Vînătoru, a explicat că aceste fenomene pot fi numite anomalii, deoarece plantele parcurg anumite fenofaze, de la perioada de înfrunzire, înflorit, la fructificare în funcţie de specie, care are bioritmul ei.

Temperaturile, condiţiile climatice care au fost diferite faţă de normal au făcut să apară aceste dezechilibre, arborii şi-au pierdut oarecum calendarul şi sunt anumiţi muguri de rezervă care se activează în situaţiile când plantele sunt în pericol şi apar aceste înfloriri atipice cum avem acum. În trecut bătrânii spuneau atunci când apar aceste fenomene de înflorire ale plantelor în perioada aceasta, este un semn că avem o toamnă lungă”, a declarat Costel Vînătoru.

Directorul BRGV: ”Practic avem de-a face cu dezechilibre bioritmice ale plantelor, şi-au pierdut puţin ceasul şi au fost înşelate de aceste condiţii”

De regulă la plante există trei tipuri de muguri: floriferi, vegetativi şi micşti. Mugurii micşti sunt muguri de rezervă care se transformă la nevoie în floare sau în frunză pentru a-şi asigura perpetuarea. În cazul în care pomul a suferit şi nu a putut să înflorească la timp sau să fructifice la timp, aceşti muguri vin ca o compensare pentru a asigura perpetuarea speciei”, a mai transmis directorul, potrivit sursei citate.

Castanii nu vor mai rodi

Acum însă este prea târziu, nu vor rodi, nu putem vorbi de două producţii dar sunt semnale de alarmă că clima nu este foarte bine aşezată în matca ei iar plantele reacţionează. Înfloresc astfel de obicei în anii în care au avut de suferit, în perioada normală de înflorit fie au fost geruri şi au pierdut florile, fie a fost arşiţă şi nu s-a putut realiza polenizarea la timp. Dacă temperaturile sunt foarte ridicate, polenul îşi pierde viabilitatea şi nici insectele polenizatoare nu îşi mai pot face treaba şi atunci pomul a simţit că nu şi-a parcurs fazele iar mugurii de rezervă, ‘nehotărâţi’, cum îi găsim în literatura veche sunt mai tardivi şi înfloresc”, a punctat specialistul.

Antarctica devine verde sub ochii noștri

Antarctica devine verde sub ochii noștri
Sursă - Unsplash

Antarctica devine verde și vegetația e tot mai pregnantă în regiunile sale, pe măsură ce planeta se încălzește. Un nou studiu a arătat că suprafața verde din nordul Peninsulei Antarctice a crescut în dimensiune, potrivit IFL Science.

Deși încălzirea globală afectează întreaga planetă, regiunile polare se încălzesc mai rapid. Cercetătorii de la Universitatea din Exeter și de la Universitatea Herefordshire, în colaborare cu British Antarctic Survey, au folosit date satelitare pentru a evalua modul în care încălzirea globală a schimbat peisajul Peninsulei Antarctice.

De exemplu, în 1986, peninsula era lipsită de vegetație. Exista sub un kilometru pătrat de verdeață. Aproape 40 de ani mai târziu, în 2021, vegetația acoperea deja 12 kilometri pătrați. Creșterea este echivalentă cu suprafața a 2.000 de terenuri de fotabl. Creșterea cea mai accentuată a fost observată în ultimii cinci ani de studiu. Perioada coincide cu cea în care termometrle au atins maxime record pe tot globul.

„Peisajul este încă dominat aproape în întregime de zăpadă, gheață și stâncă. Există doar o mică parte colonizată de vegetație, a zis Thomas Roland, om de știință de mediu la Universitatea din Exeter.

„Dar acea mică parte a crescut dramatic, demonstrând că chiar și această „sălbăticie” vastă și izolată este afectată de schimbările climatice antropice”, a adăugat el.

Antarctica devine verde sub ochii nștri

Pe măsură ce mușchii sporesc, cresc și se descompun, ei vor forma un sol care va facilita răspândirea altor plante pe continent, au spus cercetătorii.

„Acest lucru crește riscul ca specii non-indigene și invazive să sosească, eventual transportate de ecoturiști, oameni de știință sau alți vizitatori pe continent”, a spus coautorul Olly Bartlett, geograf la Universitatea din Herefordshire.

Peninsula Antarctica se desprinde 1.300 de kilometri din partea de nord a Antarcticii. Ea ajunge până aproape de continentul sud-american. Regiunea muntoasă a cunoscut temperaturi record în ultimii ani – la fel ca și restul continentului.

„Descoperirile noastre ridică îngrijorări serioase cu privire la viitorul de mediu al Peninsulei Antarctice și al continentului în ansamblu. Pentru a proteja Antarctica, trebuie să înțelegem aceste schimbări și să identificăm exact ce le provoacă”, a adăugat Roland.

Au fost descoperiți încă doi factori de risc pentru demență

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Cercetătorii au identificat pierderea vederii și colesterolul ridicat ca noi factori de risc pentru demență, conform unui studiu recent publicat în The Lancet, citat de Descoperă.ro.

Există alți 12 factori de risc modificabili, printre care se numără fumatul, obezitatea și hipertensiunea

Aceste condiții se adaugă unei liste existente de 12 factori de risc modificabili, printre care se numără fumatul, obezitatea și hipertensiunea.

Studiul, realizat de 27 de experți în domeniul demenței, arată că aproximativ 7% dintre cazurile de demență ar putea fi asociate cu nivelul ridicat al colesterolului LDL în jurul vârstei mijlocii, iar 2% ar putea fi legate de pierderea vederii netratată la bătrânețe, potrivit Health.

Aceste constatări oferă speranță. Deși schimbarea este dificilă, noua noastră sinteză de dovezi arată cum indivizii își pot reduce riscul de demență”, a declarat autorul principal Gill Livingston, profesor de psihiatrie a persoanelor în vârstă la University College London, potrivit sursei citate.

Cercetătorii estimează că abordarea tuturor celor 14 factori de risc ar putea preveni sau întârzia până la 45% din cazurile de demență

Ei recomandă ca oamenii să prioritizeze activitatea cognitivă, fizică și socială atât la mijlocul vieții, cât și la bătrânețe.

Sursa citată mai notează că experții încurajează oamenii să discute cu medicii lor despre evaluarea și gestionarea acestor factori de risc.

Detectarea timpurie și intervenția pot juca un rol crucial în prevenirea sau încetinirea progresiei demenței.

Canabidiolul (CBD) a fost descoperit în interiorul unei plante complet diferite

canabidiolul a fost descoperi în interiorul unei plante complet diferite
Sursă - Unsplash

Canabidiolul (CBD), un compus din canabis, a fost descoperit într-o plantă extrem de comună, potrivit Science Alert.

Substanța a fost găsită în florile și fructele unei plante cunoscute sub numele de Trema micrantha blume. Acest arbust crește în țările din America de Sud. Adesea, el este considerat o buruiană, potrivit biologului molecular Rodrigo Moura Neto de la Universitatea Federală din Rio de Janeiro.

CBD-ul este unul dintre principalii compuși activi ai canabisului. Acesta este folosit pentru a trata epilepsia, durerea cronică și anxietatea.

Eficacitatea compusului ca tratament medical este încă în curs de cercetare.thc

Neto a spus că analiza chimică a descoperit că „Trema” conține CBD, dar nu THC. Tetrahidrocanabinolul (THC) este unul dintre numeroșii compuși canabinoizi din canabis. Acesta este principalul compus cu efect psihoactiv al acestuia.

Descoperirea ridică posibilitatea unei noi surse abundente de CBD. Datorită lipsei THC, aceasta nu ar avea probleme legale și de reglementare ale canabisului, care continuă să fie interzis în multe locuri, inclusiv Brazilia.

„Este o alternativă legală la consumul de canabis”, a spus el.

„Aceasta este o plantă care crește în toată Brazilia. Ar fi o sursă mai simplă și mai ieftină de canabidiol”, a adăugat Neto.

Anterior, CBD-ul a fost găsit într-o altă plantă înrudită care crește în Thailanda.

A fost inventat un PVC durabil, din care nu se mai „scurge“ microplastic

a fost inventat un pc durabil din care nu se mai scurge microplastic
Sursă - Freepik

Materialele plastice din PVC (clorura de polivinil) sunt pe locul 3 printre cele mai utilizate materiale plastice la nivel mondial. Totuși, în stare pură, PVC-ul este fragil și sensibil la căldură. Materialul poate fi folosit doar după ce proprietățile sale au fost stabilizate cu alte substanțe chimice, potrivit The Engineer.

Totuși, aceste substanțe chimice stabilizează PVC-ul doar pe termen scurt. Unii dintre plastifianți folosițise descompun în microplastice și și PVC-ul se deteriorează.

A fost inventat un PVC durabil

Cercetătorul Christo Sevov de la Universitatea de Stat din Ohio a descoperit o metodă de a atașa permanent aditivii chimice. Mai exact, prin utilizarea electricității s-ar preveni o serie de reacții nedorite și scurgerea microplasticelor în mediu.

„În loc să amestecăm aceste substanțe chimice, metoda noastră implică legarea chimică a compusului plastifiant direct de PVC prin altoirea lor pe coloana vertebrală a polimerului”, a spus Sevov.

Această metodă face ca moleculele de PVC să devină mai durabile și mai rezistente la schimbările chimice. În cele din urmă, PVC-ul devine mai robust.

„Acesta este într-adevăr unul dintre puținele exemple pe care le avem în care există atât de mult control asupra schimbării proprietăților PVC”, a spus Sevov.

„Așadar, acesta este primul pas în modificarea controlabilă a PVC-ului pentru a-i oferi proprietăți care vă interesează, fie că este dur, elastic sau moale”, a adăugat el.

Studiul a fost publicat recent în revista Chem.

Microplasticul e tot mai prezent în mediu

În ultimii ani s-a descoperit că microplasticul poluează aerul, apa și hrana noastră. Aceste particule sunt extrem de dăunătoare oamenilor și animalelor. În medie, o persoană ingerează între 78.000 și 211.000 de particule anual.

Pe măsură ce experții încep să înțeleagă impactul pe termen lung al microplasticelor, chimiștii organici se întrec pentru a găsi modalități de a le elimina treptat din viața de zi cu zi, a spus Sevov.

Cercetătorul a spus că, prin utilizarea metodei sale, există potențialul de a reutiliza materialul de mai multe ori înainte ca acesta să înceapă să se descompună. Astfel, durata de viață și capacitatea de reutilizare sunt simțitor îmbunătățite.

De ce scade durata de viață a bateriei de la telefonul tău

De ce scade durata de viață bateriei de la telefonul tău
Sursă - Unsplash

Probabil că fiecare dintre noi s-a întrebat, cel puțin o dată, de ce scade durata de viață a bateriei de la telefon. Deși bateriile reîncărcabile pot fi utilizate de mii de ori, ele au o durat de viață limitată. Un nou studiu a identificat de ce, potrivit IFL Science.

În interiorul unei baterii litiu-ion, doi electrozi stochează ioni de litiu. E vorba de un anod încărcat pozitiv și un catod încărcat negativ. Un electrolit din interiorul bateriei permite ionilor să se deplaseze de la anod la catod. Această mișcare începe un lanț chimic care duce la eliberarea de electroni care formează sarcina.

Cercetătorii de la Universitatea Stanford sugereaz că, pe lângă ionii de litiu se dplasează și alți pasageri nedoriți către catod. Protonii și electronii de hidrogen se desprind din moleculele din electrolit. Acestea se acumulează la catod, ceea ce înseamnă că ionii de litiu nu sunt capabili să conducă încărcarea la fel de eficient. În final, puterea stocată de aceste baterii se erodează în timp.

De ce scade durata de viață a bateriei de la telefonul tău

Această infiltrație constantă de hidrogen este condusă de un set de reacții chimice.

„Chiar dacă nu utilizați bateria, aceasta pierde energie”, a zis Gang Wan, un fizician și chimist la Universitatea Stanford.

Hidrogenul este prezent pretutindeni și greu de urmărit. Ca să-l poată urmări, Wan și echipa sa au înlocuit hidrogenul cu o variantă XXL. Ei au folosit deuteriu, un izotop al hidrogenului care conține un neutron și un proton. Comparativ, hidrogenul conține doar un singur proton.

Folosind tehnica de analiză spectrometria de masă și imagistica cu raze X, echipa lui Wan a monitorizat deuteriul în timp ce se mișca în interiorul bateriei. Acest lucru a arătat că hidrogenul a fost forța motrice în scăderea încărcării bateriei.

Foarte important, studiul deschide o modalitate de a îmbunătăți bateriile prin țintirea modificărilor chimice nedorite care produc aceste molecule de hidrogen cu scurgeri. Dar poate provoca, de asemenea, o căutare sufletească pentru designerii de baterii. Cercetările lui Wan sugerează că, în cursa pentru baterii mai puternice, inginerii ar putea crește probabilitatea ca catozii să intre în hidrogen liber și să reducă durata de viață a bateriei.

Va trebui efectuată mai multe cercetări asupra diferitelor tipuri de baterii pentru a determina cât de universală este problema.

70% din plasticul colectat în supermarketuri nu este reciclat, ci ars

Aproape 70% din plasticul colectat nu este reciclat, ci ars
Sursă - Unsplash

Plasticul colectat în supermarketuri reprezintă o diversiune, potrivit Everyday Plastic. 70% din plasticul moale colectat în sistemele de reciclare din supermarketuri ajunge să fie ars, scrie The Guardian.

Everyday Plastic a plasat dispozitive de urmărire pe ambalajele de plastic moale colectate de Sainsbury’s și Tesco între iulie 2023 și februarie 2024. Organizația a descoperit că majoritatea au ajuns să fie incinerate mai degrabă decât reciclate.

Everyday Plastic a efectuat investigația alături de Agenția de Investigații de Mediu. A fost urmărit plasticul moale pe care supermarketurile l-a colectat de la clienți cu promisiunea că va fi reciclat. Din 40 de pachete de plastic urmărite, trackerele au ajuns la reciclare în 17 cazuri. Dintre acestea, 12 au fost folosite ca peleți de combustibil sau arse pentru energie, a constatat ancheta.

„Trackerele noastre dezvăluie adevărul dur despre schemele de reciclare a plasticului moale la supermarketuri Ambalajele din plastic moale nu vor fi reciclate. Majoritatea pachetelor de plastic moale pe care le-am urmărit au ajuns să fie arse pentru recuperarea energiei – o soluție care este implementată din ce în ce mai mult pentru a face față cantității de deșeuri de plastic imposibil de gestionat.

Schemele de preluare sunt prezentate ca o soluție, care abate atenția de la problema principală care nu poate fi trecută cu vederea: se produc mult prea multe ambalaje inutile din plastic, a zis Alison Colclough de la Everyday Plastic.

Aproape 70% din plasticul colectat în supermarketuri nu este reciclat, ci ars

Luna viitoare, țările vor încerca să încheie un tratat global privind deșeurile de plastic. În ultimele discuții despre tratatul ONU privind materialele plastice, au existat acuzații conform cărora națiunile dezvoltate s-au înclinat în fața lobby-ului combustibililor fosili și al materialelor plastice pentru a stabili dacă reducerile în producția de plastic ar trebui să fie o parte cheie a tratatului.

Marea Britanie trimite în străinătate cea mai mare parte din plasticul colectat pentru reciclare. Țara a exportat aproape 600.000 de tone în 2023, o creștere cu 10% față de anul precedent. Numai în august 2023, au fost exportate aproape 53.000 de tone de deșeuri din plastic.

Turcia a fost cea mai mare destinație pentru exporturile britanice de deșeuri din plastic în 2023, luând peste 140.000 de tone metrice. Olanda s-a plasat pe locul 2, cu 116.500 de tone metrice.

Exporturile de deșeuri din plastic sunt contorizate în datele de reciclare guvernamentale din Regatul Unit.

Civilizațiile extraterestre se sinucid din cauza schimbărilor climatice

civilizațiile extraterestre schimbările climatice
Sursă - Unsplash

Civilizațiile extraterestre cu tehnologie în creștere exponențială au la dispoziție doar 1.000 de ani până când planeta pe care locuiesc devine prea fierbinte pentru a susține viața, potrivit Live Science.

Astrofizicienii au prezis că poate dura sub un mileniu până când viața pe o planetă e distrusă de schimbările climatice. Acest lucru se întâmplă inclusiv dacă o civilizație extraterestră se bazează exclusiv pe energie regenerabilă.

Cercetătorii au simulat ascensiunea și decăderea unor posibile civilizații extraterestre. Ei au descoperit că, dacă ar experimenta o creștere tehnologică avansată și un consum de energie, ar avea sub 1.000 de ani înainte ca planeta să devină prea fierbinte pentru a fi locuibilă.

Noua cercetare a fost postată în baza de date de pretipărire arXiv și este în curs de a fi revizuită. Ea a fost inspirată de utilizarea energiei de către om, care a crescut exponențial după 1.800. În 2023, oamenii au folosit aproximativ 180.000 de terawați oră (TWh). Cantitatea este aproximativ similară cu cea provenită de la Soare, care lovește Pământul la un moment dat.

O mare parte din această energie este produsă de gaz și cărbune, care încălzește planeta într-un ritm nesustenabil. Dar chiar dacă toată această energie ar fi creată din surse regenerabile, cum ar fi energia eoliană și solară, omenirea ar continua să crească și, astfel, ar avea nevoie de mai multă energie.

Civilizațiile extraterestre se sinucid din cauza schimbărilor climatice

Manasvi Lingam, astrofizician la Florida Tech și coautorul Amedeo Balbi, profesor asociat de astronomie și astrofizică la Universitatea Tor Vergata din Roma, au fost interesați de aplicarea celei de-a doua legi a termodinamicii pentru această problemă. Această lege spune că nu există un sistem energetic perfect, în care toată energia creată este utilizată eficient. O parte de energie trebuie să scape întotdeauna din sistem. Această energie scăpată va face ca o planetă să se încălzească în timp.

„Poți să te gândești la asta ca la o cadă cu scurgeri”, a spus Lingam. Dacă o cadă care conține doar puțină apă are o scurgere, doar o cantitate mică poate ieși, a explicat el.

Dar, pe măsură ce cada se umple din ce în ce mai mult – pe măsură ce nivelurile de energie cresc exponențial pentru a satisface cererea – o mică scurgere se poate transforma brusc într-o casă inundată.

În acest caz, casa inundată este temperatura atmosferică a unei planete. O acumulare de scurgeri de energie, chiar și din energia verde, va supraîncălzi în cele din urmă orice planetă. Nivelul va ajunge până la punctul în care planeta nu va mai fi locuibilă. Dacă nivelurile de energie nu sunt reduse, acest nivel dezastruos al schimbărilor climatice ar putea dura mai puțin de 1.000 de ani de la începutul producției de energie.

Pentru astrobiologi, această limită de 1.000 de ani face, de asemenea, mult mai dificilă găsirea vieții în altă parte a cosmosului. La urma urmei, 1.000 de ani este o clipă în termeni cosmici. Planete precum Pământul au nevoie de sute de milioane de ani pentru a deveni locuibile.

Greenpeace România: ”Companii din industria lemnului încalcă legea cu fotografii falsificate!”

Foto: RISE Project
Foto: RISE Project

Un nou raport dezvăluie că zeci de firme și chiar ocoale silvice din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor – ROMSILVA continuă să utilizeze fotografii clone în SUMAL, pentru a transporta lemn fără proveniență legală.

Greenpeace România: ”Această practică reprezintă o încălcare a legislației naționale și a noilor reglementări europene împotriva defrișării (EUDR)”

Investigația realizată de RISE arată cum sute de transporturi folosesc imagini false sau neconforme.

Printre cei responsabili se numără atât firme private, cât și structuri ale statului. Ministrul Mediului promitea în aprilie sancțiuni drastice, însă fenomenul continuă.

Impactul este uriaș: mii de metri cubi de lemn transportați ilegal și posibil contaminarea lanțului de aprovizionare pentru giganți internaționali precum IKEA și Leroy Merlin. Soluția? Se propune implementarea de camere CCTV și folosirea inteligenței artificiale pentru a monitoriza transporturile, însă nicio măsură concretă nu a fost încă luată!”, se arată în comunicatul reprezentanților Greenpeace România.

RISE PROJECT: ”Zeci de companii din industria de prelucrare a lemnului continuă să folosească fotografii clone pentru transporturile cu lemn, deși autoritățile noastre au promis în urmă cu câteva luni că vor sancționa drastic companiile care păcălesc Sistemul de Trasabilitate a Materialului Lemnos (SUMAL)”

Investigația RISE Project dezvăluie că numeroase companii din industria lemnului continuă să folosească fotografii falsificate pentru transporturile de lemn, înșelând Sistemul de Trasabilitate a Materialului Lemnos (SUMAL), în ciuda promisiunilor autorităților de a sancționa aceste practici.

Mii de metri cubi de lemn sunt transportați lunar cu ajutorul imaginilor false sau care nu arată clar marfa, inclusiv de ocoale silvice din cadrul ROMSILVA.

Aceste acțiuni încalcă legislația națională și reglementările UE, inclusiv noul Regulament European împotriva defrișărilor, care va intra în vigoare în decembrie 2024.

Folosind inteligența artificială și aplicații open-source, RISE a identificat sute de transporturi ilegale.

Deși guvernul a anunțat măsuri stricte împotriva acestor practici, inclusiv soluții bazate pe inteligență artificială, problema persistă.

Rata de electrificare a Europei a stagnat la 23% în ultimii zece ani

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Potrivit unui barometru realizat de asociația Eurelectric, rata de electrificare a Europei a rămas la 23% în ultimul deceniu, deși ar trebui să atingă 50% din consumul final de energie al UE până în 2040.

Între 2022 și 2023, cererea de energie electrică a scăzut cu 7.5%, în principal din cauza închiderii industriilor și relocării acestora peste hotare în contextul crizei energetice.

În 2023, sectorul energetic al UE a reușit să reducă emisiile cu 50% comparativ cu nivelurile din 2008

Pieţele de energie electrică înregistrează preţuri negative fără precedent, care riscă să descurajeze viitoarele investiţii ecologice. UE are nevoie de o strategie solidă de electrificare pentru decarbonizarea industriei, stimulând în acelaşi timp cererea de energie şi competitivitatea”, arată Power Barometer 2024, potrivit căruia trei sferturi din energia electrică generată în UE în acest an a provenit din energie curată.

În 2023, sectorul energetic al UE a redus emisiile cu 50% faţă de 2008, marcând cea mai mare reducere realizată vreodată de acesta.

Totuşi, rata de electrificare a Europei a stagnat la 23% în ultimii zece ani, deşi ar trebui să reprezinte jumătate din consumul final de energie al UE până în 2040.

Între timp, China şi-a majorat rata cu 7 puncte procentuale din 2015

În prezent, o treime din energia consumată de industriile europene este acoperită de electricitate, doar 4% din procesele industriale de încălzire cu un nivel de emisii ridicat fiind electrificate.

Electrificarea clădirilor se confruntă, de asemenea, cu dificultăţi, vânzările de pompe de căldură scăzând cu 5% în 2023.

Vehiculele electrice, dimpotrivă, au crescut la un total de 9 milioane de unităţi în 2024, dar rămân departe de obiectivul de 30 până la 44 de milioane de unităţi până în 2030.