3.3 C
București
marți, 26 noiembrie, 2024
Acasă Blog Pagină 28

România deschide al șaptelea centru RetuRO pentru colectarea ambalajelor

Foto: Facebook/Murcea Fechet
Foto: Facebook/Murcea Fechet

Ministerul Mediului a transmis astăzi, 2 octombrie, că a fost inaugurat cel de-al șaptelea centru RetuRO pentru colectarea și procesarea ambalajelor.

Noul centru este situat în Ariceștii Rahtivani, județul Prahova, lângă Ploiești.

Mircea Fechet: ”Acest nou centru va gestiona ambalajele colectate de la comercianți, contribuind la un mediu mai curat și la dezvoltarea economiei circulare din România”

Putem spune astăzi că România este mai curată și datorită Sistemului Garanție Returnare. Recent, am colectat ambalajul cu numărul 2 miliarde, ceea ce înseamnă cu 2 miliarde mai puține ambalaje în gropile de gunoi, pe marginea drumurilor, în lacuri sau în păduri. Aceasta presupune nu doar un mediu mai curat, ci și noi locuri de muncă verzi”, se arată în comunicatul publicat pe contul de Facebook.

În egală măsură, ministerul Mediului a precizat că numai în acest centru vor lucra 120 de angajați, care se adaugă altor câteva sute deja activi în celelalte 6 centre de sortare și numărare deschise până acum.

În România, există peste 1000 de camioane care circulă zilnic și colectează ambalaje

Vorbim de o întreagă industrie care s-a dezvoltat în România, cu peste 1000 de camioane care circulă zilnic și colectează ambalaje. Cifra lunii august este 70%, iar sunt convins că și cifra lunii septembrie va depăși 70%. Datorită producătorilor, comercianților, distribuitorilor și cetățenilor care aleg să recicleze, facem România mai curată”, a conclus Mircea Fechet.

Cum colectăm corect deșeurile rezultate din îngrijirea animalelor de companie

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Compania Salubrizare 5 recomandă folosirea pungilor biodegradabile pentru colectarea excrementelor animalelor de companie și aruncarea lor în coșuri destinate deșeurilor menajere.

De exemplu, nisipul folosit din litiera pisicii trebuie ambalat separat și bine închis pentru a evita blocarea canalizării.

Gestionarea corectă a deșeurilor de la animalele de companie, esențială pentru un mediu curat

Pentru a păstra mediul curat și sănătos, este important să gestionăm corect deșeurile produse de animalele noastre de companie.

Astfel, compania din Sectorul 5 al Municipiului București propune câțiva pași simpli pentru a face acest lucru eficient.

Folosește pungi biodegradabile pentru a aduna excrementele de câine sau pisică în timpul plimbărilor. Asigură-te că le arunci în coșurile de gunoi destinate deșeurilor menajere, nu la întâmplare. Curăță regulat litiera pisicii, iar nisipul folosit aruncă-l într-un sac separat și închide-l bine înainte de a-l arunca la gunoi. Evită să arunci nisipul direct în toaletă pentru a preveni blocarea sistemelor de canalizare”, se arată în comunicatul publicat astăzi, 2 octombrie, pe contul de Facebook.

Ambalajele de hrană pentru animale trebuie să fie sortate corect

Prin urmare și conservele metalice pot fi reciclate, iar pungile de plastic, după golire, aruncate la plastic și ambalaje.

Gestionarea corectă a deșeurilor de la animalele de companie ne ajută să protejăm mediul și să păstrăm curățenia în comunitate. Fiecare gest contează!, au conclus membrii companiei Salubrizare 5.

Șoferii care au luat Paracetamol sau Nurofen ar putea să nu mai aibă voie să conducă

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, vrea să propună o lege prin care să le interzică șoferilor să conducă după ce iau Paracetamol, Nurofen sau tratamente pentru ADHD ori depresie.

De câteva luni, membrii Declic, împreună cu medici, cu psihiatri și experți în lupta antidrog, au tras mai multe semnale de alarmă referitoare la acest subiect.

Declic: ”Totul a culminat cu declarația lui Predoiu, viceprim-ministru și ministru de Interne, că ar fi mai bine să interzică siropul de tuse, sprayul de nas și medicamentele pentru răceală la volan”

Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, și ministra Justiției, Alina Gorghiu, nu doar că refuză orice dialog real cu specialiștii, ci par că vor să facă exact pe dos. În loc să admită că există un vid legislativ în România și că trebuie introduse limite clare, așa cum au toate țările europene, politicienii noștri încearcă să întărească aberația că medicamentele inofensive la volan sunt rele. Totul, ca să câștige capital electoral mimând lupta cu traficanții de droguri”, se arată în textul unei noi petiții.

Declic: ”Ministrul, care a recunoscut că a pierdut lupta cu drogurile, a pornit acum o campanie împotriva șoferilor care iau medicamente obișnuite”

Ele nu influențează negativ comportamentul la volan, dar asta nu îl oprește pe ministru să îi considere infractori pe șoferii cu urme de substanțe psihoactive în sânge. Nu putem accepta această nedreptate”, au transmis inițiatorii petiției.

În aceste condiții, mai mulți medicii psihiatri atrag atenția că sunt pacienți care au renunțat deja la tratament ca să poată conduce, de frica testelor din trafic făcute de poliție.

Petiția care protejează șoferii responsabili poate fi semnată aici

Dacă nu acționăm acum și nu le cerem o lege care să protejeze șoferii responsabili, ne vom trezi că ne interzic explicit să conducem dacă suntem răciți, ne doare capul sau luăm un tratament pentru o boală cronică”, au mai punctat membrii Declic.

Declic cere introducerea în legislație a unor limite clare de la care să fie incriminat condusul sub influența substanțelor interzise, care să le ofere predictibilitate șoferilor.

Doar așa, șoferii care iau tratamente ce nu le afectează șofatul nu vor mai fi acuzați pe nedrept că au condus sub influența drogurilor.

De asemenea, petiția cere reglementarea modului de sancționare a șoferilor care consumă etnobotanice. În prezent, poliția nu îi poate pedepsi, pentru că aparatele Drager nu depistează etnobotanicele.

Moment istoric pentru tranziția energetică: Marea Britanie închide ultima centrală pe cărbune

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Marea Britanie a închis ultima centrală pe cărbune, relatează AFP citat de Știrile Pro TV.

Anglia marchează astfel o premieră, fiind primul stat din G7 care nu mai utilizează cărbunele pentru a produce electricitate.

Marea Britanie face un pas simbolic către decarbonizarea energiei până în 2030 și neutralitatea emisiilor până în 2050

Închiderea centralei inaugurată în 1967 reprezintă un pas simbolic în ambiţia Londrei de a-şi decarboniza complet energia electrică până în 2030.

În egală măsură, Marea Britanie intenționează să își atingă neutralitatea în materie de emisii de carbon până în 2050.

Centrala va fi complet dezmembrată până la sfârşitul deceniului

Centrala, situată între Derby şi Nottingham, în inima Angliei, urmează să fie complet dezmembrată ”până la sfârşitul deceniului”, potrivit companiei energetice germane Uniper, proprietarul acesteia, înainte de crearea pe amplasament a unui ”cluster energetic şi tehnologic fără carbon”.

Locul cărbunelui este acum în cărţile de istorie”, afirmă Tony Bosworth de la ONG-ul Friends of the Earth.

Marea Britanie a dat un exemplu de urmat pentru restul lumii”, a declarat Doug Parr de la Greenpeace UK, potrivit sursei citate.

În cadrul planului său privind energia verde, Londra intenţionează să creeze o companie publică, Great British Energy.

Aceasta va avea sediul la Aberdeen, în estul Scoţiei, iar scopul este de a investi în turbine eoliene plutitoare, în energia mareelor şi în energia nucleară.

Rata de încălzire a oceanelor aproape s-a dublat începând din 2005

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Rata de încălzire a oceanelor aproape s-a dublat începând din 2005, informează AFP citat de Economica.net.

În plus, mai mult de o cincime din suprafaţa oceanelor lumii a fost afectată de un val de căldură severă în 2023, potrivit unui raport al observatorului european Copernicus publicat luni,

Încălzirea globală a crescut constant începând din anii 1960

Încălzirea oceanelor poate fi privită ca o santinelă a încălzirii globale. Aceasta a crescut constant începând din anii 1960. Iar din 2005, rata încălzirii oceanelor s-a dublat”, a subliniat oceanograful Karina Von Schuckmann în cadrul unei videoconferinţe dedicate prezentării celui de-al optulea raport Copernicus privind starea oceanelor.

Noul raport susține concluziile formulate anterior de Grupul interguvernamental de experți în evoluția climei (GIEC).

În 2019, acești experți în climă desemnați de ONU au afirmat că este ”probabil” ca rata de încălzire a oceanelor ”să se fi mai mult decât dublat începând din 1993”.

Această creștere a temperaturilor marine este explicată prin faptul că, începând din 1970, oceanele au absorbit ”mai mult de 90% din excesul de căldură al sistemului climatic”, rezultat al emisiilor masive de gaze cu efect de seră produse de activitățile umane, conform GIEC.

Încălzirea oceanelor duce la formarea uraganelor și furtunilor extrem de puternice

Oceanele, care acoperă 70% din suprafața Pământului, joacă un rol crucial în reglarea climei globale.

Apele mai calde contribuie la formarea uraganelor și furtunilor mai puternice, însoțite de un șir de distrugeri și inundații.

Această încălzire este însoţită şi de o creştere a valurilor de căldură marine.

În 2023, 22% din oceanele lumii s-au confruntat cu cel puţin un val de căldură severă sau extremă.

Modul în care o banală pungă de chipsuri poate distruge un întreg ecosistem

Foto: Facebook/Carlsbad Caverns National Park
Foto: Facebook/Carlsbad Caverns National Park

O pungă de chipsuri lăsată pe jos a perturbat dramatic un ecosistem delicat din peștera Carlsbad Caverns, în Parcul Național din New Mexico, transmite National Geographic.

Oficialii parcului au explicat că peștera este aproape complet izolată de lumea exterioară. Astfel, introducerea oricărui element străin poate fi catastrofală.

Peștera are o umiditate de 90-100%, așa că resturile alimentare devin moi destul de repede”, a precizat ghidul parcului, Ashley Parsons.

Orice urmă de mâncare atrage microbi, încurajând dezvoltarea mucegaiului.

Rangerii au găsit punga de chipsuri în aproximativ cinci ore

Prin urmare, creaturi precum greieri, păianjeni și lilieci apar pentru a se hrăni, răspândind contaminarea.

Punga a stat destul timp pe jos. Sunt sigură că unii greieri din peșteră au avut parte de o gustare”, a mai punctat ghidul.

Deși chipsurile aruncate au fost eliminate rapid din Carlsbad Caverns, deșeurile alimentare pot dura mult timp să se descompună, în special în anumite medii.

Durează mult mai mult pentru ca un măr sau o coajă de banană să se descompună într-un deșert, în comparație cu o zonă umedă sau o pădure boreală”, a explicat Clara-Jane Blye, profesor asistent de turism sustenabil la Universitatea din Utah și membru al consiliului Leave No Trace Canada.

Prezența deșeurilor alimentare în natură introduce animalele într-o dietă nenaturală și le schimbă comportamentul, uneori cu consecințe catastrofale

Dacă aruncăm lucruri precum pungi de plastic sau doze metalice sau alte deșeuri în ocean, timpii de descompunere pot fi de secole până la milenii”, spune Carlos Duarte, profesor de științe marine la Universitatea de Știință și Tehnologie King Abdullah din Arabia Saudită.

Când păsările sau peștii confundă plasticul cu mâncare, stomacul lor se umple și nu mai pot mânca.

Practic, mor de foame”, spune Blye.

Mai mult, urșii care caută în gunoaie devin o pacoste pentru oameni și sfârșesc prin a fi eutanasiați.

Urșii se pot obișnui cu hrana umană în trei săptămâni. Toată lumea are de pierdut în acest caz”, a mai transmis Watts.

Craterele masive apărute în Siberia în ultimii ani sunt o consecință a schimbărilor climatice

Sursă - Unsplash

Cercetătorii au aflat, într-un final, ce a determinat apariția unor cratere masive în Siberia, potrivit IFL Science.

Un prim astfl de crater a apărut în 2014, în Peninsula Yamal din Siberia. Toate dovezile de la fața locului au indicat că apariția sa ar fi putut fi declanșată de o explozie. De atunci, cercetătorii și localnicii au descoperit și alte cratere misterioase apărute în peisajul siberian.

Craterele au adâncimi de până la 50 de metri. Când au fost cercetate, s-a identificat niveluri neobișnuite de metan în jurul lor. Acest lucru sugerează că gropile uriașe eliberează gaz cu efect de seră. Specialiștii au dedus că aceste gaze sunt prinse sub permafrostul siberian și scapă la suprafață ca urmare a schimbărilor climatice.

Cum se formează craterele masive apărute în Siberia

Mai departe, cercetătorii au căutat să afle cum se formează aceste găuri misterioase. Într-un ultim studiu, ei au demonstrat că topirea permafrostului nu este suficientă pentru a explica apariția craterelor.

Ei cred însă e necesară îndeplinirea unor condiții specifice create de geologia neobișnuită a regiunii și de efectele schimbărilor climatice. Cumulate aceste două caracteristici au declanșat un proces care a dus la eliberarea metanului, rezultatele fiind explozive.

„Există condiții foarte specifice care permit ca acest fenomen să se întâmple”, a spus Ana Morgado, inginer chimist la Universitatea din Cambridge, într-un comunicat.

„Vorbim despre un spațiu geologic de nișă.”, a adăugat ea.

Noul studiu sugerează că încălzirea suprafeței Terrei duce la o schimbare rapidă a presiunii în adâncuri. În final, aceasta provoacă eliberarea puternică de gaz metan.

„Există doar două moduri prin care poți obține o explozie”, a spus Julyan Cartwright, geofizician la Consiliul Național de Cercetare din Spania.

„Fie are loc o reacție chimică și ce produce explozie, cum ar fi dinamita care explodează, fie e ca la bicicletă, când pompezi aer în roată până explodează”, a adăugat el.

În cazul craterelor din Siberia, nu au existat dovezi de reacții chimice. Asta înseamnă că exploziile au fost produse de niște forțe fizice.

Procesul care a determinat apariția craterelor masive din Siberia

Peninsula Yamal dispune de un permafrost gros, cu o grosime de până la 300 demetri. De obicei, acesta funcționează ca o barieră osmotică, dar schimbările climatice au modificat acest lucru.

Permafrostul se află sub un strat de sol vegetal cunoscut sub numele de „stratul activ”. În timp ce stratul de permafrost rămâne constant înghețat, stratul de sol se dezgheță și îngheață iar odată cu anotimpurile.

În permafrost, în unele locuri ale peninsulei, există straturi de apă neînghețată, cu salinitate ridicată, numite cryopeg. Aceste straturi rămân în stare lichidă datorită presiunii și salinității apei. Sub aceste cryopeg se află un strat de solide metan-apă cristalizate. Acestea sunt cunoscute sub numele de hidrați de metan, care ar trebui să rămână stabili datorită temperaturilor scăzute și presiunii ridicate.

Cu toate acestea, ca urmare a faptului că temperaturile medii au crescut, stratul activ se topește și se extinde în jos până când ajunge la stratul de cryopeg din cauza presiunii osmotice. Deoarece nu există suficient spațiu în acest strat pentru a reține apa de topire suplimentară, presiunea începe să crească. Această presiune face să apară fisuri care se deplasează la suprafață, ceea ce are ca rezultat o scădere bruscă a presiunii la adâncime. Această schimbare bruscă a presiunii dăunează hidratului de metan de sub cryopeg, ducând la eliberarea de gaz metan și, la fel ca în cazul anvelopei care devine prea umflată, se produce o explozie.

Cercetătorii au ajuns la concluzia că procesul care duce la aceste explozii poate dura zeci de ani, ceea ce se potrivește cu creșterea încălzirii climatice începând cu anii 1980.

1 Octombrie – Ziua Internațională a Cafelei. O zi dedicată atât iubitorilor de cafea, cât și agricultorilor care se confruntă cu dificultăți majore

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Pe 1 octombrie, întreaga lume sărbătorește Ziua Internațională a Cafelei, un moment dedicat aprecierii acestei băuturi iubite de milioane de oameni.

Această zi a fost instituită în 2015 de Organizația Internațională a Cafelei (OIC) pentru a celebra cultura cafelei și a promova beneficiile acesteia.

Cafeaua nu este doar o sursă de energie, ci și un simbol al prieteniei și întâlnirilor sociale

De la micile cafenele din orașe până la celebrele espresso-baruri, cafeaua aduce oamenii împreună și stimulează conversații interesante.

Pe lângă plăcerea gustului, cafeaua are și beneficii pentru sănătate.

Studiile sugerează că consumul moderat de cafea poate reduce riscul unor boli cronice și îmbunătăți sănătatea mintală.

Industria cafelei se confruntă în prezent cu provocări semnificative

Fermierii primesc prețuri cu peste 30% mai mici decât media din ultimul deceniu, ceea ce le afectează grav traiul și viitorul culturii cafelei.

De asemenea, pandemia de COVID-19 a agravat aceste dificultăți, determinând mulți tineri din familiile producătoare să abandoneze tradiția cultivării cafelei pentru a se îndrepta către domenii considerate mai profitabile.

Organizația Internațională a Cafelei (OIC) evidențiază dificultățile întâmpinate de fermieri și subliniază necesitatea unor acțiuni colective.

Deși prețurile cafelei în cafenele continuă să crească, veniturile agricultorilor scad constant. Este esențial ca aceștia să obțină remunerații corecte pentru a-și putea întreține familiile și a continua să producă cafea.

Care sunt beneficiile unui consum moderat de cafea

  • Creșterea energiei: Cafeaua stimulează sistemul nervos central, reducând oboseala și îmbunătățind vigilența.
  • Îmbunătățirea sănătății mintale: Consumul moderat de cafea poate reduce riscul de depresie și poate îmbunătăți starea de spirit.
  • Antioxidant: Cafeaua este bogată în antioxidanți, care ajută la combaterea radicalilor liberi și protejează celulele.
  • Reducerea riscului de boli: Studiile sugerează că poate diminua riscul de boli precum diabetul de tip 2, Parkinson și anumite tipuri de cancer.
  • Îmbunătățirea performanțelor fizice: Cafeaua poate crește performanța fizică prin mobilizarea acizilor grași din țesuturi.
  • Susținerea sănătății ficatului: Consumul regulat de cafea este asociat cu un risc mai mic de ciroză hepatică.
  • Stimularea metabolismului: Cafeaua poate ajuta la accelerarea metabolismului și la arderea grăsimilor.

Un fermier a omorât 125 de crocodili, specie pe cale de dispariție: ”Am luat cea mai grea decizie din viața mea”

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Natthapak Khumkad, un fermier thailandez, a omorât 125 de crocodili siamezi, specie pe cale de dispariție, informează publicația Descoperă.

Bărbatul a luat această decizie după ce un taifun le-a stricat adăpostul, ceea ce ar fi pus în pericol comunitatea locală, scrie CNN.

Fermierul a fost nevoit să sacrifice 125 de crocodili siamezi

Natthapak Khumkad, cunoscut sub numele de ”Crocodile X”, a luat o decizie dificilă pe 22 septembrie 2024, fiind nevoit să sacrifice 125 de crocodili siamezi, din cauza distrugerii adăpostului de către un taifun.

Taifunul Yagi, cel mai puternic din Asia în acest an, a provocat daune semnificative în nordul Thailandei, inclusiv la ferma de crocodili din provincia Lamphun, deținută de Natthapak.

Având în vedere eroziunea severă a zidurilor adăpostului, Natthapak s-a temut că reptilele ar putea scăpa, punând astfel în pericol comunitatea din apropiere.

Specia este critic amenințată, cu o populație estimată la doar câteva sute de exemplare sălbatice

Am luat cea mai grea decizie din viața mea. Riscul pentru siguranța oamenilor era mult mai mare decât orice altceva”, a declarat bărbatul.

Printre crocodilii uciși s-a numărat și Ai Harn, cel mai mare mascul de prăsilă.

Acesta avea o lungime de 4 metri, mai transmite sursa citată.

Conservarea acestei specii este crucială pentru biodiversitate

Crocodilii siamezi (Crocodylus siamensis) sunt o specie de crocodili din sud-estul Asiei, găsiți în țări precum Thailanda, Cambodgia și Vietnam. Iată câteva informații esențiale:

  • Habitat: Preferă râuri, lacuri și mlaștini, adesea în zone cu vegetație densă.
  • Aspect fizic: Au un corp robust, lung de 3-4 metri, cu pielea gri închis sau verde-maro.
  • Dietă: Carnivori, se hrănesc cu pești, mamifere mici și păsări.
  • Reproducere: Femelele depun ouă în cuiburi de vegetație, iar puii eclozează după 80-90 de zile.
  • Stare de conservare: Specie pe cale de dispariție, amenințată de distrugerea habitatului și braconaj.
  • Importanță ecologică: Contribuie la menținerea echilibrului ecologic în ecosistemele acvatice.

Inundații record în Nepal: cel puțin 192 de morți și zeci de dispăruți

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Cel puţin 192 de persoane au murit, iar alte 31 erau date dispărute în Nepal, în urma unor inundaţii şi alunecări de teren cauzate de ploi diluviene, mai ales în capitala Katmandu, potrivit unui nou bilanţ anunţat de către poliţie, relatează AFP.

Țara se confruntă cu cele mai mari inundații din ultimele cinci decenii, iar forțele de salvare au mobilizat peste 3.000 de persoane pentru operațiuni de căutare și salvare în zonele afectate

Este probabil ca bilanţul să crească pe măsură ce misiunea noastră de căutare şi salvare avansează în zone afectate”, a declarat AFP un purtător de cuvânt al poliţiei, transmite News.ro.

Peste 3.000 de persoane au fost desfăşurate, cu elicoptere, bărci cu motor sau pneumatice, pentru a participa la operaţiuni de salvare.

În Valea Katmandu s-au înregistrat ploi de 240 de milimetri pe metrul pătrat în 24 de ore vineri şi sâmbătă, a declarat ziarului Kathmandu Post Agenţia meteorologică nepaleză.

Este vorba despre cele mai importante precipitaţii înregistrate în capitala nepaleză din 1970, potrivit agenţiei.

Musonii, prezenți din iunie și până în septembrie, provoacă anual morţi şi distrugeri în întreaga Asie de Sud

Cu toate acestea, numărul inundaţiilor şi alunecărilor de teren soldate cu morţi a crescut în ultimii ani.

Potrivit unor experţi, modificările climatice le-au crescut frecvenţa şi intensitatea.

Şase persoane au murit în urma inundaţiilor care au lovit Japonia

Șase persoane au decedat din cauza inundațiilor și alunecărilor de teren provocate de ploile torențiale care au lovit Japonia.

Săptămâna trecută, armata a fost mobilizată pentru a sprijini operațiunile de salvare în regiunea afectată.

În ultimii ani, precipitațiile record au intensificat frecvența și gravitatea acestor dezastre, iar experții cred că schimbările climatice contribuie la creșterea imprevizibilității fenomenelor naturale extreme.