12.8 C
București
miercuri, 29 octombrie, 2025
Acasă Blog Pagină 3

Din ce în ce mai multe cratere misterioase apar în Siberia

Sursă foto: Pixabay
Sursă foto: Pixabay

În tundra îndepărtată a Siberiei, continuă să apară cratere misterioase, parcă din senin. În momentul de față, oamenii de știință cred că explozia care le generează vine din adâncurile pământului.

Primul crater, descoperit în 2014 pe peninsula Yamal, i-a uimit pe cercetători: un gol aproape perfect, lat de peste 30 de metri și adânc de 50 de metri, ca și cum ar fi fost săpat de un burghiu colosal.

De atunci, au mai apărut câteva, stârnind discuții despre originea lor. Deși topirea permafrostului și gazele metanice prinse sub suprafață erau principalii suspecți, cercetările recente de la Universitatea din Oslo sugerează că este implicată o forță mult mai puternică.

Gazele subterane din Siberia pot exploda oricând, formând cratere uriașe în tundră

Potrivit studiului, peninsulele Yamal și Gydan se află deasupra unor vaste rezerve naturale de gaz.

Căldura și metanul din aceste rezervoare adânci pot urca prin fisurile rocilor, acumulând presiune sub ”capacele” de permafrost care se dezgheață.

Când aceste capace se slăbesc — adesea sub lacuri nou-formate și încălzite — gazul prins erupe cu o forță explozivă, aruncând resturi la sute de metri și lăsând în urmă cratere masive care ulterior se umplu cu apă.

Craterele misterioase din Siberia dezvăluie pericolul interacțiunii dintre încălzirea globală și gazele subterane

Descoperirea leagă geologia adâncă de schimbările climatice rapide, evidențiind o relație periculoasă între suprafața încălzită a Pământului și energia volatilă de sub ea.

Aceste misterioase ”cratere de emisie a gazelor” sunt rare, dar reprezintă un avertisment dramatic despre buclele de reacție puternice care modelează un Arctic în topire.

Sursă: ”Formation of giant Siberian gas emission craters (GECs).” Science of the Total Environment, 15 septembrie 2025.

Femeile au aproape dublul genelor asociate depresiei față de bărbați

Foto: Science Nature Page
Foto: Science Nature Page

Conform celui mai amplu studiu de acest fel, femeile au aproape de două ori mai multe gene legate de depresie decât bărbații, oferind noi perspective asupra modului în care tulburarea afectează diferit cele două sexe.

Cercetătorii de la Berghofer Medical Research Institute din Australia au analizat ADN-ul a aproape 200.000 de persoane diagnosticate cu depresie clinică și au descoperit aproape 13.000 de markeri genetici asociați cu afecțiunea la femei, aproape dublu față de cei 7.000 identificați la bărbați.

Studiu: genetica influențează mai puternic depresia la femei decât la bărbați

Acești ”indicatori genetici” reprezintă variații în ADN care pot influența susceptibilitatea unei persoane la depresie, iar rezultatele sugerează că sexul biologic joacă un rol mult mai important decât se credea anterior.

Cercetătoarea Jodi Thomas a explicat că componenta genetică a depresiei este clar mai puternică la femei și că identificarea genelor comune ambelor sexe, dar și a celor specifice fiecăreia, ar putea conduce la tratamente mai personalizate, adaptate sexului biologic.

Deși se știe de mult că femeile sunt mai predispuse decât bărbații la depresie, cauzele biologice ale acestei diferențe au rămas neclare.

Noile date arată că unele dintre diferențele genetice la femei sunt legate de modul în care organismul gestionează metabolismul și hormonii, ceea ce ar putea explica de ce femeile cu depresie raportează mai frecvent simptome precum modificări ale greutății, oboseală sau scăderea energiei.

Studiile axate pe bărbați au limitat înțelegerea depresiei la femei și eficiența tratamentelor

Majoritatea studiilor anterioare privind depresia s-au concentrat pe bărbați sau pe participanți de sex masculin, ceea ce a limitat probabil înțelegerea modului în care afecțiunea se manifestă la femei.

Dezechilibrul ar putea influența și eficiența anumitor medicamente pentru femei, deoarece tratamentele nu au fost întotdeauna dezvoltate având în vedere biologia feminină.

Sursă: Thomas, Jodi T., et al. ”Sex-stratified genome-wide association meta-analysis of major depressive disorder”. Nature Communications 16.1 (2025): 7960

75.000 de somoni crescuți în ferme au scăpat în râurile sălbatice din Scoția

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Un eveniment major în Scoția a ridicat semne de alarmă printre conservatori și biologi: aproximativ 75.000 de somoni crescuți în ferme au scăpat în apele sălbatice după ce furtuna Amy a afectat zona Highland și a rupt țarcurile de pe Loch Linnhe.

Acești pești, selecționați de generații pentru creștere rapidă și dimensiuni mari, nu au instinctele și rezistența somonilor sălbatici.

Deși majoritatea nu supraviețuiesc în mediul natural, unii reușesc să supraviețuiască, reprezentând o amenințare serioasă pentru populațiile fragile de somon sălbatic.

Somonii crescuți în ferme amenință populațiile sălbatice și ecosistemele

Cercetările arată că în râurile din apropierea fermelor, peste 10% din somonii prinși sunt de origine crescută în ferme, iar când aceștia se încrucișează cu somonul sălbatic, urmașii lor sunt mai puțin adaptați pentru supraviețuire în condiții naturale.

Numerele sunt îngrijorătoare: anual, în Scoția revin în medie doar 300.000 de somoni sălbatici Atlantici.

Scăparea celor 75.000 de pești adaugă presiune asupra unei populații deja în declin. Dacă măcar o parte dintre ei supraviețuiesc și se reproduc, diluția genetică ar putea afecta pe termen lung ecosistemele care s-au format de mii de ani.

Experții atrag atenția că furtunile frecvente pun în pericol populațiile de somon sălbatic

Momentul incidentului este cu atât mai problematic cu cât coincide cu sezonul de reproducere al somonilor sălbatici.

Experții avertizează că, odată cu intensificarea furtunilor din cauza schimbărilor climatice, astfel de scăpări ar putea deveni mai frecvente dacă nu se aplică măsuri stricte de protecție și reglementare pentru a conserva somonul sălbatic rămas în Scoția.

Inteligența artificială a picat testul adevărului

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Un nou studiu realizat de Universitatea Stanford scoate la iveală un aspect alarmant al comportamentului inteligenței artificiale: atunci când modelele de limbaj sunt puse în situații competitive – fie că trebuie să vândă produse, să atragă voturi sau să câștige urmăritori – ele încep să mintă.

Chiar și modelele de AI corecte încep să fabrice informații sub presiunea publicului

Chiar și sistemele concepute special pentru a spune adevărul, precum Qwen3-8B și Llama-3.1-8B, au început să fabrice informații și să exagereze afirmațiile în momentul în care scopul a devenit obținerea aprobării publicului.

Cercetarea a simulat contexte cu miză ridicată, unde succesul era măsurat prin reacțiile publicului, nu prin acuratețe — iar rezultatele au arătat constant că presiunea competiției le face pe modele să favorizeze convingerea în detrimentul adevărului.

Această tendință spre necinste ridică un semnal de alarmă serios în privința utilizării AI în situații reale.

În domenii precum discursul politic, alertele de urgență sau comunicarea în sănătatea publică, un sistem de inteligență artificială care caută mai degrabă aprobarea decât corectitudinea ar putea distorsiona informații esențiale.

Noul studiu arată că recompensarea AI după popularitate, nu corectitudine, poate amplifica dezinformarea

Studiul evidențiază o problemă fundamentală a modului actual de ”aliniere” a AI: modelele sunt recompensate în funcție de cât de mult le plac oamenilor răspunsurile lor, nu de cât de corecte sau etice sunt acestea.

Pe măsură ce inteligența artificială devine tot mai prezentă în viața de zi cu zi, această dinamică ar putea submina tăcut încrederea publică și ar putea amplifica fenomenul de dezinformare la scară largă.

Sursă: Moloch’s Bargain: Emergent Misalignment When LLMs Compete for Audiences, Stanford University (2025).

Miercurea Ciuc interzice folosirea câinilor agresivi la paza turmelor

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Primarul municipiului Miercurea Ciuc, Korodi Attila, a anunțat că, în urma unei hotărâri a Consiliului Local, a fost interzisă utilizarea câinilor din rasele Kangal, Ciobănesc Caucazian și Ciobănesc de Asia Centrală pentru paza turmelor pe teritoriul localității.

El a precizat că măsura a fost adoptată deoarece aceste rase sunt deosebit de agresive și pot ataca oameni sau animale domestice fără provocare, menționând că un incident de acest tip s-a produs în această toamnă.

Primăria Miercurea Ciuc interzice folosirea câinilor considerați periculoși la pășunat

De acum înainte, câinii din rasele Kangal, Ciobănesc Caucazian şi Ciobănesc de Asia Centrală nu mai pot fi folosiţi la paza turmelor şi cirezilor pe teritoriul administrativ al municipiului Miercurea-Ciuc”, a transmis primarul, titrează Știrile Pro TV.

Potrivit edilului, încă din primăvară s-a discutat despre interzicerea, din motive de siguranţă publică, a acelor rase de câini care nu au fost crescute pentru condiţiile locale de păşunat.

Câinii din rasele Kangal, Ciobănesc Caucazian şi Ciobănesc de Asia Centrală nu pot fi folosiţi în apropierea zonelor locuite, pe păşunile frecventate de turişti şi pelerini, deoarece aceste rase sunt extrem de agresive şi pot ataca oameni sau animale domestice fără motiv”, a afirmat Korodi Attila, joi, într-o postare pe Facebook.

Conform sursei citate, el s-a declarat încrezător că şi alte administraţii locale vor lua decizii similare.

Regulamentul de pază a turmelor este modificat după noi incidente

Numai astfel putem, împreună, preveni alte tragedii şi asigura păşunatul în condiţii de siguranţă şi linişte. În primăvară, crescătorii au cerut o amânare, însă după un nou atac grav al unor câini ciobăneşti în această toamnă s-a confirmat că nu mai putem manifesta răbdare! Prin urmare, Consiliul Local Miercurea-Ciuc, în şedinţa de astăzi, a decis să modifice regulamentul de păşunat, interzicând clar folosirea acestor trei rase de câini la paza turmelor şi cirezilor. Păşunatul fără autorizaţie este interzis, iar regulamentul interzice, de asemenea, deţinerea câinilor periculoşi. Astfel, cercul s-a închis”, a adăugat el, potrivit News.ro.

Primarul din Miercurea Ciuc a sfătuit persoanele care observă câini din acesre rase pe păşuni să anunţe Poliţia Locală.

Consiliul Judeţean Cluj lansează proiectul de revitalizare a Pădurii Hoia şi a Parcului Etnografic ”Romulus Vuia”

Foto: Facebook/Asociația Meșterilor Populari Clujeni
Foto: Facebook/Asociația Meșterilor Populari Clujeni

Consiliul Judeţean Cluj a semnat oficial contractul de finanţare pentru implementarea amplului proiect din fonduri europene privind “Revitalizarea Zonei Parcului Etnografic Naţional Romulus Vuia – Pădurea Hoia din Cluj-Napoca”.

Valoarea totală a investiţiei, finanţată prin Programul Regional Nord-Vest 2021–2027, se ridică la 33.73 milioane lei.

Proiectul are în vedere amenajarea completă a pădurii-parc Hoia, precum şi crearea unui sat de vacanţă modern, un sector interactiv amplasat pe o parcelă de 1.03 hectare, unde vizitatorul va putea experimenta în mod direct contactul autentic cu atmosfera, tradiţiile şi materialitatea specifică mediului rural românesc.

Muzeul în aer liber va găzdui un sector interactiv dedicat tradițiilor și meșteșugurilor românești

Sectorul pentru activităţi tradiţionale reprezintă zona interactivă a muzeului în aer liber şi va fi organizat în două subzone respectiv curtea de evenimente şi tradiţii şi curtea pentru meşteşuguri şi artă culinară tradiţională, scrie Radio Eco Natura.

În cadrul curţii pentru meşteşuguri sunt prevăzute spaţii destinate organizării de ateliere cu tematică tradiţională, precum: atelier de prelucrare a lemnului, de olărit, de pictură tradiţională şi prelucrare a textilelor, atelier de ceramică tradiţională, atelier de pictură pe sticlă şi lemn respectiv o şură de joc şi un pavilion.

Satul de vacanţă va avea bucătărie şi cuptoare tradiţionale, iar Pădurea Hoia va fi transformată în parc recreativ

Satul de vacanţă va mai include şi un cuptor de ceramică, o bucătărie tradiţională, un cuptor de pâine şi un spaţiu de expunere pentru produse tradiţionale, mai transmite sursa citată.

De asemenea, proiectul prevede şi amenajarea pădurii-parc Hoia, care cuprinde amenajarea pădurii parc, a pajiştilor, inclusiv a unei scene în aer liber, a aleii Muzeului Etnografic.

Care este motivul pentru care unii lupi își părăsesc haita

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

O echipă de cercetători din Parcul Național Yellowstone a descoperit că un parazit cerebral cunoscut sub numele de Toxoplasma gondii ar putea modela subtil comportamentul și structura socială a lupilor gri.

Cel mai cunoscut pentru cauzarea toxoplasmozei la oameni, parazitul pare să influențeze asumarea de riscuri și rolul de lider în rândul lupilor infectați.

Parazitul crește șansele lupilor de a părăsi haita și de a deveni lideri

Conform unui studiu publicat în Communications Biology, lupii infectați cu T. gondii aveau cu 46% mai multe șanse să părăsească haita natală și de peste 11 ori mai multe șanse să devină lideri ai unor haite noi.

Cercetătorii cred că parazitul modifică chimia creierului, reducând frica și crescând agresivitatea—schimbări comportamentale care favorizează dominanța și luarea deciziilor curajoase.

Ciclul de viață al parazitului este legat de feline, iar lupii se infectează probabil prin contactul cu medii contaminate de puma sau cu prada acesteia.

Remarcabil este că acest organism minuscul ar putea influența cine devine liderul unei haite—decizii care afectează tacticile de vânătoare, revendicările teritoriale și coeziunea grupului.

T. gondii influențează comportamentul și dinamica socială a animalelor

Deși lupii nu sunt ”controlați mental”, descoperirea sugerează că T. gondii înclină balanța comportamentală în moduri cu posibile consecințe evolutive importante.

Efecte similare au fost observate și la rozătoare, unde șoarecii infectați își pierd frica de pisici, devenind pradă mai ușor de prins.

Dacă acest parazit poate influența leadership-ul în haitele sălbatice, ridică întrebări mai largi despre forțele invizibile care modelează comportamentul animalelor—și, posibil, al oamenilor.

Sursă: ”A parasite makes wolves more likely to become pack leaders”. Science, 24 November 2022.

Tragedie în Piatra Craiului: o tânără de 29 de ani și-a pierdut viața în urma unei alunecări de la 250 metri

Foto: Serviciul Public Local Salvamont Zărnești
Foto: Serviciul Public Local Salvamont Zărnești

Sâmbătă, 18 octombrie 2025, în jurul orei 13:30, Serviciul Public Local Salvamont Zărnești a primit un apel prin care se anunța alunecarea și dispariția vizuală a unei persoane de sex feminin, în vârstă de 29 de ani, în versantul vestic din Parcul National Piatra Craiului.

În urma unui filmuleț primit ulterior, care surprindea zona în care se aflau cei trei turiști din grupul din care făcea parte și persoana în cauză, precum și a coordonatelor transmise, salvatorii și-au dat seama că se confruntă cu un caz aproape similar cu cel precedent — tot în Brâul de Mijloc (partea sudică), în condiții de iarna instalată și vizibilitate foarte redusă.

Salvamont Zărnești a intervenit pentru o turistă dispărută, dar a găsit doar trupul neînsuflețit

A fost o misiune extrem de dificilă, în care s-a plecat inițial cu o echipă de prim răspuns formată din cinci salvatori montani, având asupra lor echipament medical și tehnic complet, pregătiți pentru situația în care am fi găsit victima în viață”, au transmis membrii Serviciului Public Local Salvamont Zărnești.

Ulterior, s-a constituit o a doua echipă de intervenție, formată din alți unsprezece membri ai Serviciului Public Local Salvamont Zărnești, precum și un dispecer, care a menținut permanent legătura atât cu echipele din teren, cât și cu instituțiile statului implicate în sistemul integrat de urgență.

Din păcate, a fost găsit doar trupul neînsuflețit al victimei, în zona La Grote, pe traseul La Lanțuri.

Căderea, estimată la aproximativ 250 de metri diferență de nivel, a provocat traumatisme severe, incompatibile cu viața.

Serviciul Public Local Salvamont Zărnești: ”Acțiunea de extragere a victimei a fost una ”clasică” pentru Piatra Craiului — dificilă, expusă și solicitantă — pe care am reușit să o încheiem în jurul orei 23:00”

Dorim să tragem un semnal de alarmă. Uneori trebuie să înțelegem că turele ”bizare”, preluate de pe un track de ceas sau telefon, fără echipament adecvat și experiență montană reală, pot avea consecințe tragice. În condițiile actuale, echipamentul necesar ar fi trebuit să însemne mult mai mult decât o pereche de ghetuțe și o cască, iar un colectiv de tură format din persoane care s-au văzut de câteva ori nu poate asigura, realist vorbind, desfășurarea unei ture reușite și sigure”, se arată în comunicatul salvamontiștilor.

Salvamont recomandă atenție, prudență și renunțare

Acestea rămân cuvintele pe care dorim să le transmitem tuturor celor care aleg muntele în condiții dificile. Transmitem condoleanțe familiei și putere în a accepta cele întâmplate, știind că urmează momente extrem de grele pentru cei dragi”, au mai precizat salvatorii montani.

Guvernul acordă ajutoare de urgență pentru angajații afectați de inundațiile de la Salina Praid

Sursă foto: Facebook
Sursă foto: Facebook

Guvernul a aprobat, în şedinţa de joi, acordarea unui ajutor de urgenţă de 9.000 lei pentru persoane afectate de inundațiile din localitatea Praid, judeţul Harghita, scrie Radio Eco Natura.

49 de angajați rămași fără loc de muncă la Salina Praid vor primi ajutoare de urgență

Persoanele care au rămas fără un loc de muncă în urma reducerii activităţii la Salina Praid vor primi câte un ajutor de urgenţă, indiferent de veniturile lor sau ale familiilor acestora. Din situaţia transmisă de Prefectul judeţului Harghita rezultă că un număr de 49 de persoane au rămas fără un loc de muncă în urma fenomenelor hidrometeorologice produse la Salina Praid şi necesită sprijin pentru depăşirea situaţiei de necesitate şi reducerea riscului de excluziune socială”, arată Guvernul, într-un comunicat de presă.

Ministrul Muncii, despre finanțarea de urgență: ”Nu putem compensa totul prin bani, dar oamenii nu sunt singuri”

Fondurile vor fi asigurate din bugetul aprobat, pe anul 2025, Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale.

Pierderea locurilor de muncă şi nesiguranţa zilei de mâine pe care le trăiesc salariaţii din minerit, din localitatea Praid, nu pot fi compensate îndeajuns prin bani, dar este un semn că nu sunt singuri şi că statul face tot ce poate atunci când e nevoie de sprijin”, a scris ministrul Muncii, Petre-Florin Manole, într-un mesaj pe Facebook.

Salina Praid nu mai poate fi salvată

Reamintim că, în luna iulie a acestui an, ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a acuzat mai multe instituții ale statului – Apele Române, Salrom, Conversmin și ANRM – că au pasat responsabilitatea și au întârziat luarea măsurilor necesare, în timp ce mina de la Praid se scufunda și se degrada rapid.

Ministrul a declarat că prăbușirea tavanului nu mai era o chestiune de ”dacă”, ci de ”când”, subliniind că autoritățile au ignorat pericolul real, preferând să-și paseze vina până la absurd, ”până la castori”.

Rețeta pastelor ”perfecte” a câștigat Premiul Ig Nobel

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

O echipă de fizicieni a primit Premiul Ig Nobel pentru descifrarea secretului pastelor perfecte.

Studiul lor ingenios a demonstrat că reglarea amidonului și a temperaturii poate transforma un sos cu cocoloașe într-unul mătăsos, arătând că știința de top poate începe chiar la masă.

Cacio e pepe este unul dintre cele mai iubite feluri de paste din Italia, însă chiar și oamenii de știință italieni întâmpină dificultăți în obținerea sosului fin și cremos care o face celebră.

Fabrizio Olmeda, fizician la Institute of Science and Technology Austria (ISTA), s-a confruntat cu aceeași provocare — până când a decis să se bazeze pe rațiune și experiment.

Astfel, alături de colegi italieni de la Max Planck Institute din Dresda, Universitatea din Padova și Universitatea din Barcelona, a pornit să descopere formula exactă pentru un sos care iese perfect de fiecare dată, scrie publicația Descoperă.ro.

Descoperire științifică: sosul pastelor perfecte pas cu pas

Echipa de fizicieni a fost recent distinsă la Boston cu Premiul Ig Nobel pentru Fizică, pentru studiul lor savuros și creativ asupra pastelor.

Premiul, cu tentă umoristică, celebrează descoperirile care amuză, dar și stimulează curiozitatea științifică.

Cercetarea, publicată în Physics of Fluids, arată că amestecarea brânzei Pecorino, apei de la paste, piperului și pastelor duce adesea la un sos cu cocoloașe.

Amidonul din apă ar trebui să stabilizeze sosul, însă când temperatura depășește 65°C, proteinele brânzei se denaturează, iar sosul se taie.

Amidonul adăugat corect transformă pastele într-un sos ca mătasea

Cercetătorii au descoperit cheia: cantitatea corectă de amidon, mai punctează sursa citată. Astfel, trebuie adăugat praf de amidon (2–3% din masa brânzei) în apă și amestecat până devine limpede și ușor gelatinoasă.

Apoi, se combină acest gel cu brânza la temperatură joasă, pentru ca amidonul să se lege de proteine și să prevină formarea cocoloașelor.

Se adaugă piper, pastele se amestecă cu sosul, iar dacă e nevoie, se completează cu puțină apă de la paste.

Întrebarea despre pastele perfecte este doar una dintre multele cercetări de la ISTA din Klosterneuburg, unde oamenii de știință din peste 80 de țări lucrează la proiecte inovatoare.

Vizitatorii pot descoperi astfel de studii, inclusiv cel premiat despre cacio e pepe, la noul VISTA Science Experience Center.