Aproximativ 500 de miliarde de pungi de plastic sunt folosite în fiecare an

Autor

-

3 iulie 2024

Fondul Mondial pentru Natură (WWF România) avertizează că aproximativ 500 de miliarde de pungi de plastic sunt folosite în fiecare an.

Avertismentul vine mai ales în condițiile în care astăzi, 3 iulie, este Ziua Internațională “Fără Pungi de Plastic”.

Data este dedicată sporirii gradului de conștientizare asupra problemelor foarte reale și presante generate de cele mai populare produse din plastic de unică folosință – pungile.

WWF România: ”Planeta noastră se îneacă în plastic”

”Știai că, deși majoritatea pungilor de plastic sunt folosite doar pentru aproximativ 20 de minute, au nevoie de până la 1000 de ani pentru a se descompune? Planeta noastră se îneacă în plastic. Astăzi este Ziua Internațională “Fără Pungi de Plastic”, prilej cu care ar trebui sa ne gândim la impactul devastator al plasticului asupra planetei noastre și să acționăm”, se arată în comunicatul publicat astăzi, 3 iulie, de membrii Fondului Mondial pentru Natură din România.

Fondul Mondial pentru Natură din România: ”Semnează petiția ”Fără Plastic în Natură”! Împreună, putem crea un viitor sustenabil”

De ce este important să semnezi?

În fiecare minut, o cantitate de deșeuri din plastic echivalentă cu încărcătura unui camion ajunge în oceane.
Producția de plastic este una dintre principalele cauze a generării de gaze cu efect de seră. În acest ritm, până în 2040, producția de plastic ar putea reprezenta 19% din emisiile totale de gaze cu efect de seră, la nivel mondial.
Plasticul sufocă râurile și oceanele, dăunează vieții sălbatice, este prezent chiar în mâncarea, aerul și apa pe care le consumăm.

VIDEO | O nouă minune a naturii. O pisică pescar a fost surprinsă în timp ce scotea sunete asemănătoare măcănitului rațelor

Autor

Ionuț POPESCU

-

3 iulie 2024

pirisca pescar — Sursă - Captură foto YouTube CLOUDED LEOPARD and FISHING CAT TV

Un fenomen extrem de rar și de neobișnuit a fost surprins în Bangladesh de cercetătorii care studiau coloniile de păsări. O pisică pescar a fost filmată cum scotea niște sunete asemănătoare măcănitului rațelor, potrivit IFL Science.

Pisica pescar (Prionailurus viverrinus) este o pisică sălbatică de talie medie care trăiește în Asia de Sud și de Sud-Est. Se crede că nu are prădători naturali, dar este clasificată ca vulnerabilă pe Lista Roșie a speciilor amenințate IUCN. Principala cauză care îi afectează supraviețuirea este interferența umană, inclusiv dezvoltarea locuințelor. De asemenea, habitatul său e afectat de vânătoare, exploatările forestiere și pescuitul. O lucrare din 2020 a evidențiat modul în această pisică, dar și alte specii sunt protejate.

„Acest studiu este important pentru că arată că multe pisici mici, rare și evazive din subcontinentul indian nu primesc atât de multă atenție ca pisicile mari mai spectaculoase”, a spus coautorul studiului Mats Björklund, profesor emerit de zooecologie la Universitatea Uppsala.

„Cu toate acestea, nevoia de a le proteja este la fel de presantă. Numărul și dimensiunea ariilor protejate trebuie crescute pentru a include mai multe biotopuri care conțin aceste specii”, a mai zis el.

Pisică pescar care scoate sunete asemănătoare măcănitului rațelor

Vocalizările pisicilor pescar sunt foarte ciudate. Acestea sună aproape identic cu măcănitul rațelor. Nu crezi acest lucru? Urmărește clipul de mai jos și te vei convinge.

Camerele montate în nord-estul Bangladeshului au surprins de asemenea puii păsărilor prinși de pisica pescar. Aceste pisici s-au adaptat pentru vânătoarea acvatică. Ele au premolari mari pentru a prinde prada alunecoasă și labe mai netede. Ele au fost surprinse însă și cum se cațără în copaci și prind puii diferitelor specii de păsări.

Descoperirea a răspuns la un mister cu privire la modul în care pisicile pescar pot supraviețui atunci când habitatele lor sunt afectate. Ele își pot diversifica dieta, care în principal se concentrează pe pește, cu păsări.

„Monitorizarea rapoartelor mass-media despre conflictele dintre oameni și pisici pescar sugerează că un nou conflict are loc în țară la fiecare două săptămâni”, a spus profesorul asistent Muntasir Akash de la Universitatea din Dhaka, Bangladesh.

Exclusiv Știrea Verde – De ce trăiește aspretele doar în râul Vâlsan? Cercetătorii au în sfârșit niște răspunsuri

Autor

Ionuț POPESCU

-

3 iulie 2024

Aspretele a fost reconfirmat pe râul Vâlsan din județul Argeș. Cel mai rar pește din lume continuă să se înmulțească natural, în ciuda poluării care i-a afectat habitatele.

Fundația Alex Găvan a demarat o amplă campanie de salvare a aspretelui, prin proiectul Aspretele Trăiește. Dacă se va reuși salvarea speciei, aceasta ar putea fi repopulată și în alte râuri din habitatul istoric, dar și în cursuri de apă în care nu a trăit vreodată.

Informațiile despre acest pește-fosilă sunt puține, însă Știrea Verde a încercat să afle de la specialiștii în domeniu de ce aspretele poate fi întâlnit doar pe Vâlsan, nu și pe alte cursuri de apă din România sau din lume.

Sursă – Arthur de Bruin & Dick Harrewijn / Fundația Alex Găvan

De ce cred cercetătorii că aspretele a supraviețuit doar în Vâlsan

Pe lângă bolovanii de mari dimensiuni sub care aspretele trăiește, mai există și alte condiții care ar putea favoriza dezvoltarea acestui pește doar în râul Vâlsan.

Conf. univ dr. Daniel Diaconu: Important este mediul. Poluarea și distrugerea albiilor conduc la pierderea hranei și a condițiilor în care peștele trăiește. O acțiune secundară a Fundației Alex Găvan este de a reface caracteristicile albiei. De asemenea, vrem să protejăm și căile de comunicații (drumuri, poduri etc) astfel încât să oferim un mediu sustenabil.

Proiectul va continua pentru a vedea dacă măsurile luate au fost eficiente. Printre acestea vreau să amintesc interzicerea exploatării bolovanilor de mari dimensiuni din albie și tăierea vegetației din apropierea râului. Apa, în condițiile de captare și debit scăzut se încălzește mai mult. Vegetația creează umbră și protejează luciul apei de acțiunea directă a razelor solare.

Aceste măsuri se văd în timp, prin creșterea sau scăderea numărului de indivizi de asprete.

Bănuim, și vreau să accentuez acest cuvânt – chiar și astăzi s-au analizat niște probe de apă pentru a vedea calitățile fizico-chimice – că aspretele are un mediu favorabil aici pentru că în apropiere sunt niște izvoare cu apă sulfuroasă. Bănuim că acest tronson în care avem mai multe izvoare este favorabil dezvoltării acestui pește.

Furnicile amputează membrele altor furnici rănite, pentru a le salva viața | VIDEO

Autor

Ionuț POPESCU

-

2 iulie 2024

furnici amputeaza membre — Sursă - Unsplash

Furnicile sunt animale destul de remarcabile. Ele sunt capabile de lucruri mărețe, atât în unitate, cât și la nivel individual. Acum, noi cercetări au descoperit că furnicile pot chiar efectua intervenții chirurgicale. Ele amputează membrele altor furnici pentru a le salva viețile în caz că sunt rănite, potrivit IFL Science.

Furnicile dulgher din Florida (Camponotus floridanus) tratează alte furnici cu leziuni ale picioarelor evaluând mai întâi rana. Ulterior o curăță și apoi hotărăsc dacă amputează membrul respectiv. Aceiași cercetători care au făcut această descoperire au descoperit anterior că o altă specie de furnici poate trata rănile cu antibiotice din salivă. Cu toate acestea, furnicile dulgher din Florida nu posedă aceeași glandă ca și celelalte specii și. Prin urmare, tratamentul pe care îl aplică este în întregime mecanic.

„Când vorbim despre comportamentul de amputare, acesta este literalmente singurul caz în care are loc o amputare sofisticată și sistematică a unui individ de către un alt membru al speciei sale în natură”, a spus primul autor Erik Frank, un ecologist comportamental de la Universitatea din Würzburg.

Furnicile amputează membrele altor furnici rănite

Echipa a descoperit că furnicile fi evaluează și curăța rana, fie curăța rana și fac o amputare. „Operația“ ar putea dura până la 40 de minute. În studiu, leziunile la femur (piciorul superior) au fost întotdeauna curățate și apoi amputate, în timp ce leziunile la nivelul tibiei (piciorul inferior) au fost doar curățate și nu au fost niciodată amputate. Mai mult, rata de supraviețuire a furnicilor rănite a fost remarcabil de mare.

„Leziunile femurului, în care amputează întotdeauna piciorul, au avut o rată de succes în jur de 90% sau 95%. În cazul tibiei, unde nu s-au făcut amputări de membru, rata de supraviețuire a fost de 75%”, a spus Frank.

Folosind un scaner micro-CT, echipa a descoperit că femurul este alcătuit din țesut muscular și poate pompa sânge sau hemolimfa în restul corpului. Tibia, dimpotrivă, conține foarte puțin țesut muscular și e mai puțin implicată în mișcarea sângelui.

Acest comportament remarcabil arată că aceste furnici dulgher din Florida pot găsi locația rănilor altor furnici și pot modifica tratamentul în funcție de locație, crescând astfel probabilitatea de supraviețuire a furnicii rănite. Echipa crede că acesta este primul caz în care un animal non-uman efectuează amputări în acest mod.

Cea mai periclitată specie de vultur din Europa a reapărut în nordul Italiei

Autor

Cristina Antal

-

2 iulie 2024

Cea mai periclitată specie de vultur din Europa a reapărut în nordul Italiei, într-o rezervaţie naturală din regiunea Friuli, a anunţat weekendul trecut o sursă citată de agenţia de presă ANSA, citat de Agerpres.

Pasărea a reînceput să cuibărească în Rezervaţia Lacul Cornino

Vulturul egiptean, cea mai periclitată specie de vultur de pe continentul nostru şi totodată cea mai mică din Europa, a reînceput să cuibărească în Rezervaţia Lacul Cornino.

Specialiştii din domeniul naturii şi reprezentanţii acelui parc natural din nordul Italiei au spus că păsările observate acolo au venit din Spania.

”Acum există mai puţin de 3.000 de perechi de vultur egiptean, din care mai mult de jumătate se află în Peninsula Iberică. În Italia, pe de altă parte, trăiesc doar o duzină de perechi, în principal concentrate în Sicilia”, a declarat Fulvio Genaro, directorul ştiinţific al rezervaţiei.

Hoitarul alb sau vulturul egiptean (Neophron percnopterus) este o specie de vultur care, odinioară, avea o arie de răspândire destul de largă

Pasărea era întâlnită în sud-vestul Europei, în nordul Africii, dar puține exemplare se mai găseau și în sudul Asiei.

Începând cu anul 2008, specia a fost adăugată în lista animalelor pe cale de dispariție în cadrul unei conferințe a Organizației Națiunilor Unite (ONU) de la Roma.

La acel moment, oficialii anunțau că, din cele 50000 de exemplare, au rămas doar 1000 în toată lumea.

Monitorizarea gripei aviare a devenit o cursă contra cronometru

Autor

Cristina Antal

-

2 iulie 2024

Oamenii de știință care monitorizează răspândirea gripei aviare sunt din ce în ce mai preocupați de faptul că deficiențele în supraveghere i-ar putea lăsa cu câțiva pași în urmă în cazul izbucnirii unei noi pandemii, relatează Reuters citat de Adevărul.

Mulți dintre aceștia urmăresc noul subtip de gripă aviară H5N1 la păsările migratoare din 2020.

Totuși, răspândirea virusului la 129 de turme de vaci de lapte din 12 state americane indică o schimbare care ar putea apropia virusul de capacitatea de a se transmite între oameni.

Infecţii cu virusul gripei aviare au fost depistate şi la alte mamifere, de la alpaca la pisici de casă

”Pare aproape ca o pandemie care se desfăşoară cu încetinitoru. În acest moment, ameninţarea este destul de scăzută. dar asta s-ar putea schimba într-o clipă”, a avertizat Scott Hensley, profesor de microbiologie la Universitatea din Pennsylvania.

Cu cât avertizarea cu privire la un salt la om este mai timpurie, cu atât mai repede oficialii din domeniul sănătăţii mondiale pot lua măsuri

Măsurile vor avea în vedere protecția oamenilor prin lansarea dezvoltării de vaccinuri, teste pe scară largă şi măsuri de izolare

Monitorizarea federală a vacilor de lapte din SUA se limitează în prezent la testarea turmelor înainte ca acestea să fie transportate dintr-un stat în altul.

Eforturile de testare ale statelor sunt inconsecvente, în timp ce testarea persoanelor expuse la bovinele bolnave este insuficientă, au declarat pentru Reuters oficiali guvernamentali din domeniul sănătăţii şi experţi în gripă pandemică.

Seceta a dus la primele restricții la consumul de apă potabilă

Autor

Cristina Antal

-

2 iulie 2024

Apar primele restricții la consumul de apă potabilă, din pricina secetei, anul acesta, informează Radio Eco Natura.

Compania Apa Vital Iaşi a transmis că, din cauza nivelului scăzut de precipitaţii înregistrat în ultimii ani, pe fondul secetei prelungite cu care ne confruntăm, debitul de apă din puţuri, drenuri şi diverse acumulări înregistrează limite deosebit de scăzute, în judeţul Iaşi.

Consumurile de apă cresc simţitor și depășesc capacitatea maximă de pompare

”În aceste condiţii, consumurile de apă cresc simţitor depăşind capacitatea maximă de pompare, iar rezervoarele care în condiţii normale sunt pline, se golesc cu rapiditate şi astfel întreg sistemul de alimentare cu apă este afectat”, susţine conducerea societăţii Apa Vital Iaşi.

Potrivit conducerii Apa Vital, în perioadele caniculare consumul de apă creşte de aproximativ trei ori, mulţi oameni utilizând apa pentru udatul grădinilor şi a vegetaţiei din curte.

Printre cei afectaţi se numără şi locuitori de pe mai multe străzi din oraşul Hârlău, dar şi din suburbia Blăgeşti a municipiului Paşcani, mai transmite sursa citată.

De asemenea, vor primi apă doar câteva ore zi locuitorii din comunele Lespezi, Cepleniţa, Focuri, Todireşti, Ruginoasa, Scobinţi, Pârcovaci, Deleni, Belceşti, Cotnari, Coarnele Caprei, Andrieşeni, Bivolari şi Hărmăneşti.

Măsura furnzării apei după program este valabilă în toate cele 16 localităţi până la 31 august

Apa Vital precizează că ar putea reveni la programul normal de furnizare până la această dată dacă vor exista precipitaţii importante în perioada următoare.

Incendiile de pădure violente de lângă Atena sunt ”ţinute sub control”

Autor

Cristina Antal

-

2 iulie 2024

Incendiile de pădure violente care au izbucnit duminică în suburbiile Atenei sunt ”ţinute sub control”, a spus purtător de cuvânt al pompierilor, relatează AFP citat de Agerpres.

Cu toate acestea, autorităţile elene continuă să avertizeze că urmează o vară dificilă, mai transmite sursa citată.

”Nu mai există front activ, incendiile au fost izolate de pompieri susţinuţi duminică de bombardiere cu apă şi elicoptere, care au luptat în condiţii foarte periculoase”, a explicat Vassilis Vathrakoyannis, purtător de cuvânt al pompierilor.

Incendiile de pădure sunt alimentate de vânturi deosebit de puternice

Alimentate de vântul puternic de 70 km/h şi secetă, două incendii au izbucnit duminică la prânz în Keratea, o staţiune balneară la est de capitală, şi Stamata, o suburbie împădurită la poalele Muntelui Penteli, în nordul Atenei.

Un punct fierbinte turistic, Grecia este afectată de incendii în fiecare vară, dar situaţia ar urma să fie şi mai tensionată în acest an, după cea mai blândă iarnă înregistrată şi cel mai timpuriu val de caniculă, temperaturile crescând la nivel local la 44°C la începutul lunii iunie.

Grecia ”a intrat în inima sezonului incendiilor”

Prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis a declarat în cadrul unei reuniuni a cabinetului său că ţara sa ”a intrat acum în inima sezonului incendiilor”.

În egală măsură, premierul le-a cerut concetăţenilor să contribuie la ”prevenirea” acestor incendii devastatoare.

În fiecare minut, o cantitate de deșeuri din plastic echivalentă cu încărcătura unui camion ajunge în oceane

Autor

Cristina Antal

-

2 iulie 2024

Fondul Mondial pentru Natură (WWF România) avertizează că, în fiecare minut, o cantitate de deșeuri din plastic echivalentă cu încărcătura unui camion ajunge în oceane.

Fondul Mondial pentru Natură: ”Producția de plastic este una dintre principalele cauze a generării de gaze cu efect de seră”

”În acest ritm, până în 2040, producția de plastic ar putea reprezenta 19% din emisiile totale de gaze cu efect de seră, la nivel mondial. Plasticul sufocă râurile și oceanele, dăunează vieții sălbatice, este prezent chiar în mâncarea, aerul și apa pe care le consumăm”, au transmis membrii WWF România.

În egală măsură, reprezentanții organizației pentru protecția mediului au lansat o nouă petiție, precizând că, fără acțiuni imediate, poluarea cu plastic s-ar putea tripla până în 2040.

Semnează aici pentru un tratat global puternic privind stoparea poluării cu plastic!

Deși plasticul este un material foarte util în multe moduri, peste 90% din plasticul care poluează planeta noastră este format din materiale plastice de unică folosință și microplastice, cum ar fi cele adăugate în produsele cosmetice, a mai adăugat Fondul Mondial pentru Natură (WWF România).

În fiecare an, omenirea produce aproximativ 430 de milioane de tone de plastic

”Plasticul sufocă natura într-un ritm fără precedent. Deșeurile din plastic au fost găsite în toate zonele globului, de la cele mai adânci mări până la cei mai izolați munți. Ele provoacă daune majore ecosistemelor, în același timp perturbă și mijloacele de trai a milioane de oameni, reprezentând un risc semnificativ pentru sănătate și economia mondială”, se arată în textul petiției.

Principiile tratatului:

reguli globale comune obligatorii din punct de vedere legal pentru a reglementa producția, consumul și gestionarea plasticului;
interdicții globale asupra celor mai dăunătoare produse din plastic;
cerințe globale de proiectare pentru a asigura că tot plasticul poate fi reutilizat și/sau reciclat ușor și în siguranță;
sprijin tehnic și financiar suficient tuturor țărilor, în special țărilor cu venituri mici și medii, pentru a implementa eficient toate măsurile din tratat;
implicarea semnificativă a comunităților cele mai afectate, inclusiv a muncitorilor clandestini și a populațiilor indigene.

Exclusiv Știrea Verde – Râurile care ar putea fi (re)populate cu asprete, peștele-fosilă care trăiește doar în România

Autor

Ionuț POPESCU

-

1 iulie 2024

rauri asprete populate — Sursă - Arthur de Bruin & Dick Harrewijn / Fundația Alex Găvan

Un exemplar de asprete a fost capturat de ihtiologii proiectului Aspretele Trăiește al Fundației Alex Găvan la acțiunea de pescuit științific de la sfârșitul lunii iunie. Eforturile continue de conservare a habitatului poate salva aspretele de la dispariția care era aproape certă acum câțiva ani.

Fundația Alex Găvan are în vedere ca în următoarea perioadă să construiască un „sanctuar“ al aspretelui pe malul râului Vâlsan. Acolo, se vor efectua cercetări amănunțite pe acesta și se va încerca înmulțirea sa în captivitate.

În trecut, arealul de răspândire al aspretelui (Romanichthys valsanicola) nu se limita doar la râul Vâlsan. Peștele putea fi întâlnit și pe râurile Argeș și Râul Doamnei. Poluarea și realizarea amenajărilor hidrotehnice au dus însă la extincția aspretelui din aceste ape.

Râurile care ar putea fi (re)populate cu asprete

Echipa din spatele proiectului Aspretele Trăiește depune eforturi pentru a putea vedea dacă poate repopula habitatul istoric al acestui pește. În plus, cercetătorii analizează și potențiala populare cu asprete a altor râuri, acolo unde specia nu a mai trăit până.

Conf. univ dr. Daniel Diaconu: În mod normal, noi vizăm arealul istoric. Mă refer în mod direct la Râul Doamnei, care geomorfologic seamănă foarte mult cu râul Vâlsan. De asemenea, ar mai fi zona de izvoare a râului Argeș. Acesta este însă „traumatizat“, dacă putem spune așa, atât din punct de vedere al debitelor, cât și din punct de vedere al calității apei. Dacă nu sunt îndeplinite toate aceste condiții – geomorfologie, debit, calitatea apei – nu se va putea avea un rezultat pozitiv.

Ihtiolog Andrei Togor: În primul rând ar fi bine să avem din ce să repopulăm. Ideal ar fi în arealul istoric, cu mențiunea că momentan Râul Doamnei are un debit destul de scăzut. În plus, și acolo sunt probleme destul de mari cu poluarea după ce acest râu ajunge în primele comunități locale (Slatina, Sboghițești, Corbi).

Pe râul Argeș, porțiunile în care trăia aspretele sunt destul de variate. În primul rând vorbim de zona din aval de Barajul Vidraru. Acolo apa vine foarte rece și asta poate fi o problemă, pentru că aspretele e o specie care în mod natural trăiește în zona submontană. Pe de altă parte, în zona Oești, unde știm că exista asprete acum 60 de ani, sunt baraje și habitatul este mult prea degradat pentru a ne putea gândi să reintroducem specia.

Noi am căutat și alte râuri potențial favorabile speciei. Studiile pe care le-am întreprins până acum au vizat, de la vest către est, văile Topolog, Argeș, Vâlsan, Râul Doamnei, Râușor, Bratia și chiar și Bughea. Urmează să analizăm toate datele și să vedem în ce măsură alte râuri ar putea găzdui specia. Nu-i atât de simplu să colonizezi un râu în care specia nu a fost prezentă în mod natural.

Lipanul, dovadă că un pește poate fi populat și într-o zonă în care nu a trăit

Popularea cu asprete și a altor cursuri de apă nu ar fi o premieră în România. În trecut, s-a reușit acest lucru cu lipanul în râul Dâmbovița.

Ihtiolog Andrei Togor: Avem și un exemplu raportat la o altă specie, probabil mult mai plastică decât aspretele. Se înmulțește cam în aceeași perioadă a anului. E vorba de lipan. Acest pește nu exista în mod natural pe râul Dâmbovița. El a fost adus în 1968 în acest râu și s-a adaptat foarte bine. E un exemplu că se poate.