7.4 C
București
joi, 28 noiembrie, 2024
type here...
Acasă Blog Pagină 53

Activiștii climatici au blocat acostarea unei nave de croazieră în Amsterdam | FOTO

Autor
Ionuț POPESCU
-
Sursă - Unsplash

Activiștii climatici de la Extinction Rebellion (XR) au blocat acostarea unei nave de croazieră, scrie Agerpres.

Duminică dimineața, aceștia s-au legat de o ecluză a portului olandez Amsterdam. Acostarea navei de croazieră a fost blocată, potrivit reprezentanților portului și imaginilor publicate de activiști.

A fost a doua săptămână consecutivă în care activiștii climatici au recurs la un astfel de gest. Ei cer desființarea navelor de croazieră, despre care spun că poluează foarte mult și contribuie la schimbările climatice.

„Petrolul ucide, opriţi navele de croazieră!“, au scris ei pe ecluza de care s-au legat.

Protestul a blocat acostarea navei de croazieră Serenada Mărilor (Serenade of the Seas). Ambarcațiunea de mari domensiuni are peste 1.000 de cabine. Purtătoarea de cuvânt a portului a precizat că revine autorităților să decidă ce măsuri să ia împotriva protestatarilor.

Un studiu al ONG-ului Transport şi Mediu (Transport and Environment) a arătat că în anul 2022 ambarcaţiunile de croazieră care au navigat în apele europene au emis peste 8 milioane de tone de CO2. Cantitatea reprezintă echivalentul a circa 50.000 de zboruri Paris-New York.

Nu este pentru prima dată când activiștii de la Extinction Rebellion (XR) recurg la astfel de gesturi. Ei au filiale în majoritatea țărilor și deseori apelează la moduri inedite de protest.

A fost descoperită o specie de ciuperci care mănâncă plastic

Autor
Ionuț POPESCU
-
Sursă - Unsplash

Oamenii de știință din Germania au identificat un tip de ciuperci capabile să descompună plasticul. Descoperirea oferă o nouă armă potențială în lupta globală împotriva poluării cu plastic, scrie The Independent.

O echipă de la Institutul Leibniz de Ecologie a Apelor Dulci și Pescuit Interior din Berlin a descoperit că anumite microciuperci pot supraviețui exclusiv pe materiale plastice. Cu toate acestea, experții au atras atenția că descoperirea nu este un glonț de argint.

„Cea mai surprinzătoare descoperire a muncii noastre este că ciupercile noastre ar putea crește exclusiv pe unii dintre polimerii sintetici și chiar să formeze biomasă”, a declarat Hans-Peter Grossart, cercetătorul principal, pentru Reuters.

Oamenii de știință se întreabă acum care e motivul pentru care aceste ciuperci pot descompune plasticul. Se are în vedere inclusiv o evoluție ca răspuns la prezența copleșitoare a materialului sintetic în mediu.

Aceste ciuperci sunt deosebit de eficiente în descompunerea poliuretanului. Cel mai cunoscut produs realizat din poliuretan este spuma folosită în construcții.

Patru dintre cele 18 tulpini de ciuperci studiate de echipa Institutului Leibniz sunt deosebit de „înfometate”, spun cercetătorii. Acestea sunt însă mai puțin eficiente în descompunerea polietilenei, din care se fac pungi de plastic. De asemenea, nici microplasticele provenite de la abraziunea anvelopelor nu pot fi combătute de ciuperci. Acestea sunt încărcate cu aditivi de metale grele, care împiedică descompunerea.

Apel către turiști: ”Dacă ați urcat cu 5 kg de mâncare, cu siguranță puteți să coborâți cu 500 de grame de ambalaje”

Autor
Cristina Antal
-
Credit foto: Administrația Parcului Național Retezat și Salvamont Hunedoara
Credit foto: Administrația Parcului Național Retezat și Salvamont Hunedoara

Romsilva și Salvamont Hunedoara au publicat mai multe fotografii făcute în Parcul Național Retezat, precizând că încă există numeroși turiști care aleg să arunce resturile și ambalajele în natură.

Mai mult, ”fenomenul” e întâlnit peste tot, atât Romsilva, cât și salvamontiștii făcând un nou apel pentru ca turiștii să nu mai abandoneze deșeurile în refugii montane sau în mijlocul naturii.

Romsilva: ”Dragi oameni ai muntelui, dacă ați urcat cu 5 kg de mâncare, cu siguranță puteți să coborâți cu 500 de grame de resturi si ambalaje”

”Colegii de la Salvamont Hunedoara i-au anunțat rangerii de la Parcul Național Retezat despre mizeria lăsată de turiști în anexa Refugiului Zănoaga, iar rangerii noștri de la administrația parcului, Alin Dăjulesc și Danciu Bogdan, au urcat pe munte pentru a igieniza locul. Totodată, au făcut mici eparații temporare la acoperișul refugiului, urmând a căra materialele necesare pentru a finaliza lucrarea”, se arată în comunicatul publicat de Regia Națională a Pădurilor.

Regia Națională a Pădurilor: ”Facem un nou apel către cetățeni să NU mai abandoneze deșeurile în natură ‼OMUL BUN NU LASĂ GUNOI PE DRUM!”

De ce e important să NU lăsăm deșeuri/gunoi în urma noastră:

  • Minim impact uman!
  • Vrem să păstrăm sălbăticia naturii și evităm apariția urșilor gunoieri care, în căutarea mâncării, ar sfâșia ulterior corturile și rucsacurile turiștilor.
  • Aceste măsuri preventive de scoatere a deșeurilor din parc sunt luate atât pentru siguranța omului, cât și a locuitorilor permanenți din zonă.

Romsilva le reamintește turiștilor și aspectele legale.

Potrivit Legii 171/2010 cu modificările și completările ulterioare, Art. 12, alin. (2), lit. a), ”Constituie contravenţii silvice, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât să constituie infracţiuni, şi se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei până la 20.000 lei, aruncarea sau depozitarea în fondul forestier naţional a reziduurilor menajere, industriale, petroliere sau rezultate din prelucrarea lemnului, a substanţelor chimice şi a apei sărate. În acest caz, se aplică şi sancţiunea complementară de obligare a contravenientului de a aduce terenul de îndată la starea iniţială, pe cheltuiala sa”.

Meserii dispărute: Cum lucra și cât câștiga un ”ceas deșteptător uman”

Autor
Cristina Antal
-
Sursă foto: Wikipedia
Sursă foto: Wikipedia

Într-o perioadă în care ceasurile cu alarmă erau un lux inaccesibil, o femeie din Londra a lucrat ca knocker-up (ceas deșteptător uman).

În fiecare zi, femeia care se numea Mary Smith se trezea la ora trei dimineața pentru a merge pe străzile Londrei.

Pentru că meseria ei era să trezească din timp muncitorii pentru ca aceștia să poată ajunge la muncă, Mary a inventat un sistem de alarmă unic.

Cu ajutorul unui băț, Mary sufla boabe de mazăre în fereastra clienților din Estul Londrei.

În anii 1930, femeia cu meseria de ”ceas deșteptător uman” câștiga șase penny pe săptămână

Timp de mai bine de treizeci de ani, Mary a mers pe străzi și a trezit clasa muncitoare londoneză.

Femeia i-a ajutat enorm pe cei care nu-și puteau permite un ceas deșteptător mecanic și nici să lipsească de la serviciu.

Knocker-up a fost o meserie foarte faimoasă timp de aproximativ un secol în Marea Britanie și Irlanda.

Prețul unui ceas cu alarmă era complet inaccesibil pentru clasa muncitoare (și nu numai).

Prin urmare, un knocker-up garanta proprietarilor fabricilor că muncitorii se prezintă, la timp, la postul de lucru.

Totuși, nu toată lumea aprecia meseria de knocker-up

Meseria a evoluat, iar ”ceasul uman” a început să folosească un baston sau un băț scurt și greu pentru a bate la ușile clienților sau un băț lung și ușor, adesea făcut din bambus, pentru a ajunge la ferestrele de la etajele superioare.

În ani, oamenii au început să de plângă de zgomotele puternice făcute de ”ceasul deșteptător uman”.

Soluția pe care au găsit-o a fost să modifice un băț lung, cu care să bată în geamurile dormitoarelor clienților.

Astfel, zgomotul era suficient de puternic pentru a-i trezi pe cei vizați, dar suficient de încet pentru a nu-i deranja pe ceilalți.

Ultimul ”ceas deșteptător uman”

Molly Moore a fost fiica lui Mary Smith și, exact ca mama ei, a fost un knocker-up.

Mai mult, femeia a apărut într-o carte ilustrată pentru copii de Andrea U’Ren, intitulată ”Mary Smith”.

Molly a susțiunt că a fost ultima knocker-up care a trezit clasa muncitoare din Londra.

(Sursa: BBC/Wikipedia)

Oamenii de ştiinţă cred că au descoperit regiunile din creier unde apare schizofrenia

Autor
Cristina Antal
-
Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Oamenii de știință cred că au identificat regiunile cerebrale unde se dezvoltă schizofrenia, deschizând calea pentru un diagnostic mai facil al tulburării.

Diagnosticul s-ar putea face prin scanări cerebrale RMN standard, transmite publicația Hope.ro.

Folosind o nouă metodă analitică denumită ”cartografiere a epicentrului”, o echipă internațională de cercetători a comparat scanările cerebrale a 1.124 de persoane cu schizofrenie cu cele ale 1.046 de persoane sănătoase.

Rezultatele studiului au arătat că schizofrenia poate avea origini diverse în creier

Cu toate acestea, anomaliile din două structuri cerebrale legate de limbaj și procesarea emoțiilor, zona lui Broca și cortexul frontoinsular, au ieșit în evidență.

Cercetătorii sugerează că această tehnică ar putea ajuta la identificarea persoanelor care ar beneficia de tratamente axate pe limbaj și comunicare.

Afecțiunea este caracterizată prin afectarea gândirii şi percepţiei care distorsionează realitatea

Dacă medicii specialişti pot obţine mai multe informaţii despre un diagnostic din scanările cerebrale care sunt relativ rapid şi ieftin de efectuat, atunci există potenţialul de a adapta tratamentele mai precis şi de a face o diferenţă pentru pacienţi.

Caracterizată prin afectarea gândirii şi percepţiei care distorsionează realitatea, schizofrenia afectează aproximativ una din 300 de persoane la nivel mondial, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

Totuși, cauzele exacte şi procesele implicate sunt variate, ceea ce face dificilă identificarea persoanelor care sunt mai expuse riscului.

Schizofrenia este o boală complexă, iar simptomele pot varia semnificativ de la o persoană la alta, atât ca tip cât și ca severitate

Simptomele sale sunt de obicei clasificate în trei categorii principale: simptome pozitive, simptome negative și simptome cognitive:

Simptome pozitive

Acestea sunt comportamente sau experiențe care nu sunt normale pentru majoritatea oamenilor și includ:

  • Halucinații;
  • Deliruri;
  • Gândire dezorganizată;
  • Comportament motor anormal, neobișnuit sau agitat.

Simptome negative

Acestea sunt pierderi sau deficiențe ale abilităților normale și includ:

  • Pierderea interesului sau motivației;
  • Incapacitatea de a exprima emoții sau o scădere evidentă a expresivității emoționale;
  • Retragere socială;
  • Dificultăți în inițierea și finalizarea sarcinilor, lipsa de inițiativă.

Simptome cognitive

Acestea afectează procesele de gândire și includ:

  • Dificultăți de concentrare: Probleme în a se concentra sau în a menține atenția asupra unei activități.
  • Memorie de lucru afectată: Dificultăți în a folosi informațiile pentru a finaliza sarcini sau a lua decizii.
  • Gândire lentă sau confuză: Probleme în a procesa informațiile sau în a lua decizii rapide.

Guvernul României a aprobat Strategia Națională privind Adaptarea la Schimbările Climatice pentru perioada 2024-2030

Autor
Cristina Antal
-
Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

În data de 14 august, Executivul a aprobat, la propunerea MMAP, Hotărârea de Guvern pentru adoptarea Strategiei Naționale privind Adaptarea la Schimbările Climatice (SNASC) pentru perioada 2024-2030, cu perspectiva anului 2050.

Potrivit Ministerului Mediului, această strategie esențială, realizată cu sprijinul Administrația Prezidențială și a Comitetului Interministerial pentru Schimbări Climatice din cadrul Guvernului României, consolidează capacitatea României de a răspunde provocărilor generate de schimbările climatice, aliniindu-se totodată la angajamentele internaționale asumate prin Acordul de la Paris și legislația europeană.

Mircea Fechet: ”Este responsabilitatea noastră, ca națiune, să asigurăm un viitor durabil pentru generațiile viitoare”

”Adoptarea Strategiei Naționale privind Adaptarea la Schimbările Climatice reprezintă un moment de referință în angajamentul nostru de a proteja România și pe cetățenii săi de provocările fără precedent ale vremurilor moderne. Schimbările climatice nu sunt doar o amenințare abstractă, ci o realitate care influențează direct fiecare aspect al vieților noastre. Prin această #strategie, ne propunem să nu fim doar reactivi, ci proactivi, construind o Românie rezilientă, capabilă să facă față cu succes acestor provocări și să protejeze resursele vitale, sănătatea publică și ecosistemele noastre.”, a declarat Mircea Fechet.

SNASC își propune să îmbunătățească capacitatea de adaptare a sistemelor socio-economice și ecologice ale României, cu scopul de a reduce impactul schimbărilor climatice asupra populației și mediului

Unul dintre principalele beneficii ale acestei strategii este protejarea cetățenilor și a comunităților vulnerabile în fața efectelor schimbărilor climatice, cum ar fi: seceta, inundațiile sau fenomenele meteorologice extreme.

SNASC promovează soluții bazate pe natură și adaptarea ecosistemică, subliniind importanța conservării biodiversității și a serviciilor ecosistemice pentru o dezvoltare durabilă.

Misterul atmosferei subțiri a Lunii a fost rezolvat

Autor
Cristina Antal
-
Sursa foto: Pixabay
Sursa foto: Pixabay

Misterul producerii atmosferei subţiri a Lunii a fost rezolvat, spun oamenii de ştiinţă care studiază probele lunare aduse de misiunile Apollo, scrie News.ro.

Atmosfera lunară este mult mai subţire decât cea de pe Pământ

Descoperită în anii 1960 şi 1970, când NASA a trimis astronauţi pe Lună, atmosfera lunară este mult mai subţire decât cea de pe Pământ şi se credea că provine din alterarea spaţială a suprafeţei lunare.

În momentul de față, experţii spun că au descifrat contribuţiile relative ale acestor procese la atmosfera lunară, dezvăluind că impactul meteoriţilor este principalul factor.

”Descoperirile oferă o imagine mai clară a modului în care suprafaţa şi atmosfera Lunii interacţionează pe scări lungi de timp şi ne îmbunătăţesc înţelegerea proceselor de meteorizare spaţială”, a declarat dr. Nicole Nie, coautor al noului studiu realizat la departamentul de ştiinţe terestre, atmosferice şi planetare al MIT.

Atmosfera lunii trebuie refăcută în mod constant

Nie şi colegii săi descriu în revista Science Advances, modul în care atmosfera lunară trebuie refăcută în mod constant, deoarece atomii săi se pierd continuu în spaţiu, în principal din cauza gravitaţiei slabe a lunii, sau sunt prinşi pe suprafaţa lunară.

Fotonii ultravioleţi de la soare îi pot elibera din nou pe aceştia din urmă, dar cercetătorii spun că se crede că refacerea atmosferei se bazează pe eliberarea de atomi din interiorul mineralelor lunare – fie prin vaporizare în urma impactului cu meteoriţi, fie prin pulverizarea vântului solar, un proces în care particulele încărcate de la soare lovesc luna şi ejectează atomi.

Dar care dintre cei doi factori domină a fost neclar, cu date de la exploratorul NASA pentru atmosfera lunară şi mediul de praf, lansat în 2013, care sugerează că ambii factori sunt în joc.

Rezultatele sugerează că aproximativ 70% din atmosfera lunii se datorează vaporizării prin impact şi 30% pulverizării vântului solar.

Invenție inedită care colectează plasticul din râuri. Cum funcționează celebrele geamanduri rotative dezvoltate de un startup italian | VIDEO

Autor
Ionuț POPESCU
-
Sursă - www.superinnovators.com / River Cleaning

Un startup italian a dezvoltat niște geamanduri rotative care colectează gunoiul din râuri. Acestea ajută la îndepărtarea deșeurilor din plastic, funcționanând 24/7, potrivit Superinnovators.

Sistemul conceput de River Cleaning constă în geamanduri rotative dispuse în diagonală pe râuri. Acestea direcționează gunoiul către o zonă de depozitare, aflată de obicei pe mal. Geamandurile nu au nevoie de curent electric și sunt puse în mișcare doar de curentul apei. Elementele au niște pale rotative sub apă, care se învârt sub energia râului și pun în mișcare geamandurile. Mai mult, designul acestora le permite ambarcațiunilor să treacă și, totodată, sunt rezistene la impactul cu diferite vehicule de navigație.

Geamanduri rotative care colectează plasticul din râuri

Geamandurile sunt scalabile și pot fi concepute pentru râuri de orice dimensiune. Acestea pot fi adaptate în funcție de puterea curentului și condițiile de mediu din locul în care sunt folosite.

Există două versiuni ale acestor geamanduri. Una în care geamandurile sunt ancorate pe fundul râului, iar în care sunt ancorate deasupra, ambele fiind adaptate în funcție de cerințele specifice ale amplasamentului.

În iunie 2021, River Cleaning a efectuat un test pilot în Rosà, Italia. Sistemul a colectat atunci peste 100 kg de deșeuri, inclusiv sticle de plastic. Anul următor, siistemul a fost perfecționat cu ancore la suprafață, generatoare de energie și operare de la distanță.

Locuitorii din Milano au fost de-a dreptul uimiți când un astfel de sistem a fost prezentat în Săptămâna Verde, în 2022.

Anul trecut, la Veneția a fost instalat sistemul Vela 1, cu module și grile din oțel inoxidabil, pentru a preveni acumularea de alge pe canale. Sistemul permite recuperarea bidirecțională a deșeurilor prin mișcări ale mareelor.

Faceți cunoștință cu Eve – peștele robot care colectează ADN din apele în care e pus să înoate | VIDEO

Autor
Ionuț POPESCU
-
Sursă - Captură foto ETH Zürich YouTube

Peștele robot Eve e capabil să colecteze date de mediu din ecosistemele marine într-un mod neintruziv. El a fost dezvoltat de cercetătorii de la ETH Zürich, care l-au testat în lacul Zürich, potrivit Interesting Engineering.

Robotul face parte din proiectul SURF-eDNA, al studenților din Elveția. Acesta caută să ofere comunității de cercetare un UAV subacvatic de ultimă generație, capabil să exploreze și să cerceteze viața marină, potrivit CNN. Eve seamănă extrem de mult cu un pește real, datorită cozii sale de silicon. Aceast imită întocmai mișcările fluide ale unui animal real. Coada este pusă în mișcare cu ajutorul unor pompe interne care nu produc zgomot.

Ce capacități are peștele robot

Acest vehicul subacvatic autonom (AUV) de înaltă tehnologie folosește un sonar și un algoritm pentru a naviga în siguranță sub apă. În plus, este echipat cu o cameră pentru a capta imagini subacvatice.

Robotul este special conceput pentru a colecta probe de ADN din apă. Se știe că animalele aruncă ADN în mediul înconjurător, care poate fi apoi colectat și examinat. Exemple de ADN includ celule ale pielii, păr, mucus sau chiar materii fecale. Astfel, experții pot identifica speciile dintr-o zonă fără a interacționa cu ele.

„Are un filtru încorporat cu care colectează fragmente de ADN prezente în apă. Robotul este propulsat de o aripioară de silicon, în care apa este pompată în cicluri”, a precizat ETH Zürich.

Designul biomimetic al robotului îl ajută să se integreze în mediul în care este plasat. El are mecanisme care împiedică alți pești și creaturi marine să fie deranjați de prezența lui. În plus, mobilitatea aproape silențioasă a robotului îi permite să fie implementat în ecosisteme sensibile, cum ar fi recifele de corali, fără a provoca pagube. Mai mult, faptul că este silențios, îi poate ajuta pe cercetători să observe viața marină în comportamentul său natural.

„Noul nostru pește subacvatic robotic moale proiectat va revoluționa cu adevărat modul în care colectăm date și observații din mediile recifului de corali”, se menționează pe siteul proiectului.

Prin colectarea atât a probelor ADN, cât și a imaginilor subacvatice, UVA va permite cercetătorilor să adune date extinse despre viața acvatică.

Emblematicul „Arc Dublu” din Glen Canyon din SUA s-a prăbușit, probabil din cauza schimbărilor climatice

Autor
Ionuț POPESCU
-
Sursă - Unsplash

O structură naturală extrem de cunoscută din Statele Unite ale Americii s-a prăbușit. Este vorba despre celebrul „Arc Dublu” din Glen Canyon, Utah, potrivit IFL Science.

Arcul Dublu s-a părbușit în Lacul Powell. Structura era unul dintre cele mai importante obiective turistice din zonă.

Format în gresie Navajo veche de 190 de milioane de ani, Arcul Dublu semăna cu un imens luminător pentru peștera de dedesubt. Acesta permitea luminii soarelui să lumineze o porțiune de apă din Golful Rock Creek. Potrivit unei declarații a Serviciului Parcurilor Naționale (NPS), structura antică a fost modelată și deformată încă de la formarea sa. În timp însă, eroziunea și-a spus cuvântul.

Este posibil ca acest proces să fi fost influențat de schimbarea țărmului lacului Powell. Potrivit NPS, acesta a scăzut din 2001 ca urmare a schimbărilor climatice și a unei secete prelungite

„Schimbarea nivelului apei și eroziunea din acțiunea valurilor este suspectată că a contribuit la prăbușirea finală a arcului”, a precizat agenția federală.

Parcul Național Glen Canyon se întinde pe o suprafață de aproximativ 5.060 de kilometri pătrați. Acesta include câteva repere naturale de renume mondial. Printre ele se numără foarte popularul Horseshoe Bend de pe râul Colorado și Rainbow Bridge, care se numără printre cele mai mari poduri naturale din lume.

Din fericire, NPS a putut confirma că nimeni nu a fost rănit de prăbușirea Arcului Dublu.

De curând, o piramidă din Mexic a avut aceeași soartă, schimbările climatice fiind, cel mai probabil, responsabile.

1...525354...475Pagina 53 din 475

Echipa

Ana Maria Bujor
Ionut POPESCU
Cristina ANTAL
Anda MILITARU
Sorin PREDA

Contact
SC Vox Mundi SRL
office at StireaVerde.ro