5.9 C
București
vineri, 29 noiembrie, 2024
Acasă Blog Pagină 62

Regenerare forestieră record: 22 de milioane de puieți plantați de Romsilva în campania de primăvară

Foto: Facebook/Regia Națională a Pădurilor - Romsilva
Foto: Facebook/Regia Națională a Pădurilor - Romsilva

Aproximativ 22 de milioane de puieţi forestieri au fost plantaţi în fondul forestier proprietatea publică a statului, în campania de împăduriri de primăvară, informează Regia Naţională a Pădurilor (RNP) – Romsilva, într-un comunicat, citat de Agerpres.

Au fost regenerate aproximativ 10.552 de hectare fond forestier

În acelaşi timp, Romsilva anunţă că a regenerat, natural sau artificial, 10.552 de hectare fond forestier, cu 17% peste programul prevăzut.

Din acest total, 7.462 de hectare fond forestier proprietate publică a statului au fost regenerate natural, în timp ce alte 3.090 de hectare, cu 490 hectare în plus faţă de programul iniţial, au fost regenerate prin lucrări de împăduriri.

De asemenea, în campania de împăduriri de primăvară, încheiată recent, au fost efectuate lucrări de completări pe 2.177 de hectare şi lucrări de refacere a plantaţiilor pe 381 de hectare fond forestier.

Au fost utilizați circa 132 milioane de puieţi forestieri

Potrivit sursei citate, în ultimii cinci ani, Romsilva a regenerat 72.330 de hectare fond forestier proprietatea publică a statului, din care:

  • 48.604 de hectare prin regenerări naturale;
  • 23.726 de hectare prin lucrări de împăduriri.

Pentru toate lucrările curente de regenerare, lucrări de împăduriri, refaceri şi completări, au fost utilizaţi circa 132 milioane de puieţi forestieri, produşi în pepinierele silvice proprii.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3.13 milioane de hectare de păduri proprietatea publică a statului (48% din pădurile ţării) şi asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate.

Creștere alarmantă a exploatării gaze și petrol în 2024

Sursă foto: Pixabay
Sursă foto: Pixabay

În ciuda angajamentelor statelor de a combate schimbările climatice, în 2024, numărul licențelor noi pentru exploatare de gaze și petrol a crescut, titrează Biziday.

Publicația britanică The Guardian scrie, vor fi emise în atmosferă 12 milioane de tone de gaze cu efect de seră, ca urmare a eliberării în 2024 de noi licențe pentru exploatare de gaze și petrol, iar SUA și Marea Britanie sunt și ele responsabile pentru această creștere, în ciuda angajamentelor climatice la care au aderat.

Licențele noi acordate pentru exploatarea zăcămintelor de petrol și gaze sunt prognozate a fi emise în întreaga lume în 2024

Acestea vor genera cel mai înalt nivel de emisii de după anul 2018, în ciuda faptului că valurile de căldură, incendiile, seceta și inundațiile provoacă tot mai mulți morți și distrugeri la nivel global.

Cele 11.9 miliarde de tone de emisii de gaze cu efect de seră, care sunt aproximativ aceleași cu poluarea anuală cu carbon a Chinei, însumează mai mult decât gazele cu efect de seră emise în baza licențelor de exploatare acordate în ultimii patru ani.

Activitatea de explorare nu doar a continuat de la acordul Cop28, ci a crescut

Primul pas logic într-o tranziție de la petrol și gaze este oprirea deschiderii de noi exploatări. Deci este profund îngrijorător faptul că activitatea de explorare nu doar a continuat de la acordul Cop28, ci a crescut. Țările bogate, cu dependență relativ scăzută de veniturile din combustibili fosili, ar trebui să fie primele care nu mai eliberează licențe. Nu vedem asta în date”, concluzionează un expert în domeniu.

Regele Charles instalează panouri fotovoltaice pe Castelul Windsor, cu scopul de a reduce emisiile de carbon

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Regele Charles a descis să instaleze panouri solare pe Castelul Windsor, ca parte a unui plan mai amplu de a reduce emisiile de carbon, titrează Biziday.

Regele a cerut ca panourile fotovoltaice să fie instalate pe o parte a acoperișului Palatului Windsor.

În momentul de față, acoperișul – care este din plumb, necesită reparații urgente, mai transmite sursa citată.

Castelul Windsor, situat în Berkshire, Anglia, este unul dintre cele mai faimoase și mai mari castele locuite din lume

De-a lungul timpului, castelul a trecut prin numeroase reparații și restaurări, mai ales după incendiul din 1992.

La acel moment, flăcările i-au afectat grav structura.

Începând cu anul viitor, și mai multe panouri fotovoltaice vor fi instalate în alte locuri disponibile de pe domeniul Windsor.

Mașinile regelui vor fi modificate astfel încât să funcționeze cu biocombustibili. Începând cu 2025, membrii Familiei Regale vor fi transportați cu mașini electrice

Anunțul Casei Regale mai arată și că două mașini Bentley ale Regelui Charles vor fi modificate astfel încât să funcționeze cu biocombustibili, tot de anul viitor.

Casa Regală a punctat că aceasta “este o măsură provizorie”, până când toate mașinile folosite pentru transportul membrilor Familiei Regale vor fi electrice.

Anul viitor, Palatul Buckingham va intra în posesia a două elicoptere noi de tip Agusta Westland AW139.

Acestea le vor înlocui pe cele pe care Familia Regală le folosește de 15 ani. Măsură vine și pentru ”a permite utilizarea combustibilului de aviație sustenabil”.

Salubrizare Sector 5 – Tipuri de materiale reciclabile și importanța reciclării

Sursă foto: Facebook/Salubrizare 5
Sursă foto: Facebook/Salubrizare 5

Materialele reciclabile sunt esențiale pentru producerea de noi produse, incluzând hârtie, plastic, metale, cauciuc, textile și electronice.

Societatea Salubrizare din Sectorul 5 al municipiului București precizează că hârtia, cartonul, sticlele și recipientele din plastic, metalele feroase și neferoase, produsele din bumbac, recipientele din sticlă, bateriile consumate și electronicele sunt toate materiale ce pot fi reciclate.

Reciclarea acestor materiale contribuie la economisirea energiei și protejarea mediului.

În plus, transformă deșeurile în resurse valoroase.

Compania Salubrizare Sector 5: ”Materialele reciclabile, așa cum o spune și denumirea acestora sunt acele materiale care pot folosite și refolosite pentru producerea și fabricarea de noi produse”

În această categorie intră o mare varietate de materiale, de la hârtie, plastic, metale, cauciuc, textile și produse electronice, până la materiale biodegradabile. Iată care sunt cele mai importante categorii de materiale reciclabile!

Hârtie și carton

Plasarea unui tomberon special pentru hârtie și carton lângă orice tomberon pentru gunoi poate contribui semnificativ la colectarea și reciclarea deșeurilor din aceste materiale, întrebuințate în vaste domenii de activitate.

Sticle și recipiente din plastic

Anual, consumul de produse îmbuteliate în plastic crește exponențial. Și, din păcate, și cantitatea de deșeuri de acest tip este aruncată necorespunzător și ajunge în natură. Reciclarea deșeurilor din materiale plastice poate reduce cu două treimi energia necesară pentru realizarea unor produse noi.

Materiale feroase și neferoase

Există o cantitate mare de fier, inox, cupru, oțel, aluminiu și plumb rezultată din utilizarea, deteriorarea sau confecționarea produselor. Toate deșeurile care provin din această categorie ar trebui strânse. După, ar trebui livrate centrelor de colectare, în vederea reintegrării acestora într-un nou proces de producție.

Produse din bumbac

Cu toate că în țara noastră bumbacul este foarte puțin reciclat, în alte țări acesta este întrebuințat în realizarea de alte produse noi. Cele mai dese utilizări sunt în industria textilă, prin fabricarea de noi fibre.

Recipiente din sticlă

Sticla este unul dintre materialele reciclate în mod tradițional, permițând o economie de energie de aproximativ 50% față de cea necesară pentru producerea uneia noi. Pot fi reciclate sticle pentru consum, borcane și sticle non-alimentare, precum cele de parfum.

Baterii consumate, electronice și electrocasnice

Reciclarea deșeurilor presupune și reciclarea bateriilor consumate, din acestea putând fi recuperate câteva metale valoroase. Nichelul, cobaltul și cuprul pot fi reciclate din bateriile de lithium și bateriile hibrid, în timp ce mercurul și oțelul pot fi recuperate din baterii celulare cu mercur.

Dintre tipurile de electronice și electrocasnice care pot fi reciclate enumerăm televizoarele, frigiderele, aparatele de aer condiționat, mașinile de spălat, calculatoarele și laptopurile. În urma dezmembrării, din acestea pot fi recuperate anumite materiale, ce pot fi ulterior utilizate în fabricarea de produse noi.

Alternativă viabilă la mașinile electrice | Japonezii au creat primul motor cu biometan din lume. Cum arată noua realizare născută din fuziunea Toyota, Suzuki și Nissan | FOTO

Sursă - Unsplash

Ttrei producători legendari din Japonia au prezentat lumii primul motorul cu biometan, scrie Ecoticias.

Motoarele compacte, de înaltă performanță pentru mașinile japoneze, sunt în curs de dezvoltare a biometanului, derivat din deșeuri agricole. Acesta este acum un substitut viabil pentru combustibilii fosili convenționali și mașinile electrice. De asemenea, este avansat din punct de vedere tehnologic și plasează Japonia pe harta automobilelor ecologice.

Marii producători japonezi de motoare precum Toyota, Suzuki și Nissan plănuiesc să proiecteze noi motoare compacte ale viitorului cu biometan. Aceste motoare sunt proiectate pentru a atinge neutralitatea carbonului. Biometanul are această capacitate și este generat din deșeuri organice, cum ar fi fecalele animalelor și reziduurile agricole.

De exemplu, Suzuki plănuiește să prezinte modelul său WagonR alimentat cu biometan la un salon auto din Japonia care va avea loc în curând. Compania se bazează pe parteneriate cu fermierii locali de lactate pentru procurarea combustibilului regenerabil. Acesta este colectat și transformat într-o formă utilizabilă capabilă să pornească motorul vehiculului.

Combustibil prietenos cu mediul

WagonR cu biometan va fi comparabil ca performanță cu motoarele mașinilor obișnuite pe benzină. Mai mult, acesta va reduce considerabil emisiile mașinii. Motoarele fabricate de producătorii auto japonezi au prezentat caracteristici bune de performanță.

În timp ce rapoartele de teren arată că aceste noi motoare pot fi făcute să funcționeze cu eficiențe termice de până la 45%, ceea ce este la egalitate cu cele mai eficiente motoare diesel de pe piață, ele vor duce la un consum mai bun de combustibil.

De asemenea, se spune că densitatea energetică a biometanului este aceeași cu cea a gazului natural comprimat. Testele inițiale privind viabilitatea biometanului drept combustibil în vehicule au demonstrat că aceste vehicule pot parcurge o distanță de peste 500 km cu rezervorul de combustibil biometan.

Biometanul, o opțiune mai bună decât hidrogenul

Toyota, de exemplu, și-a exprimat intenția de a lansa prima sa mașină alimentată cu biometan până în 2026. Compania vizează atât piețele interne, cât și cele externe.

În prezent, compania colaborează cu diverși furnizori locali de biogaz pentru a garanta o aprovizionare constantă cu combustibil verde.

Un alt jucător de pe piața auto japoneză, Nissan, se pregătește și el pentru inovarea motoarelor cu biometan. În prezent, firma caută modalități de a încorpora sisteme de biometan în gamele sale de vehicule. Nissan vrea să aducă pe piață o varietate de vehicule mai ecologice. Pe lângă mașinile de pasageri, producătorii japonezi testează și modul în care biometanul va fi utilizat în alte segmente ale transporturilor.

Motorul cu biometan din Japonia este o demonstrație de putere din partea țării asiatice, care se confruntă cu o concurență puternică, mai ales din partea industriei de mașini electrice din China. Rămâne însă de văzut dacă acest combustibil este într-adevăr o opțiune potrivită pentru mașini. Vestea bună este că marii producători auto optează pentru combustibili alternativi și diversificare.

Exclusiv Știrea Verde | Cum justifică Primăria Horezu retragerea din proiectul geoparcului „Oltenia de sub munte“ | Asociația Kogayon trage de mânecă Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, pentru clarificarea „confuziilor“ și reluarea demersului

Sursă - Oltenia de sub Munte - geoparc aspirant U N E S C O

Chiar dacă a îndeplinit toate criteriile pentru a deveni geoparc UNESCO, procesul de aderare al proiectului „Oltenia de sub munte“ a fost suspendat ca urmare a retragerii Primăriei Horezu din acest demers.

Într-o hotărâre de Consiliu Local din martie, Primăria Horezu a respins „pașii întreprinși de Asociația Kogayon pentru înființarea unui geoparc pe teritoriul UAT Horezu”.

Știrea Verde a contactat ambele entități implicate, respectiv Primăria Horezu și Asociația Kogayon, pentru lămuriri privitoare la motivele care au stat în spatele acestui eșec.

Cum justifică Primăria Horezu retragerea din proiectul geoparcului „Oltenia de sub munte“

Primăria Horezu a răspuns cu promptitudine solicitării Știrea Verde. Instituția a expus principalele motive care au dus la hotărârea de Consiliu Local din primăvară:

  • geoparcurile sunt arii protejate, cu foarte multe restricții în ceea ce înseamnă dezvoltarea și funcționarea UAT-urilor unde funcționează;
  • Asociația Kogayon a inclus și zona urbană a orașului Horezu în strategia de înființare. Primăria Horezu consideră că acest lucru e incompatibil cu ideea de geoparc;
  • În UAT Horezu, în special în zona montană, sunt mai mult obiective de interes local și chiar național. Sunt amintite Satul de vacanță și domeniul schiabil Vârful lui Roman și cariera de amfibolit Romanii de Sus. Totodată, în zonă este și un poligon de tragere pentru Vânătorii de Munte, al doilea de acest fel la nivel național. Între Primăria Horezu și MApN există un parteneriat de dezvoltare a acestui obiectiv, potrivit instituției;

De asemenea, Primăria Horezu spune că a transmis încă din 2020 Asociației Kogayon că nu este de acord cu înființarea geoparcului până nu se clarifică legislația privind geoparcurile. Primăria dă de înțeles că dorește eliminarea geoparcurilor din categoria de arii protejate. Mai mult, Primăria Horezu dorește ca Asociația Kogayon să prezinte o strategia documentată a activităților întreprinse pentru dezvoltarea localităților din geoparcul „Oltenia de sub munte“.

Ce acuzații i se aduc Asociației Kogayon

Asociația Kogayon este acuzată că a făcut toate demersurile pentru înființarea geoparcului fără acordul UAT-urilor componente. Primăria Horezu spune că asociația nu a încheiat parteneriate cu cele 6 UAT-uri cuprinse în proiectul geoparcului.

Florin Stoican, președintele Asociației Kogayon, a fost prezent la una dintre ședințele Consiliului Local. Potrivit Primăriei, după ce a prezentat proiectul geoparcului, acestuia nu i s-a dat un acord pentru înființare.

Primăria Horezu precizează că o HCL similară celei din martie a fost adoptată și de Primăria Vaideeni.

În încheierea răspunsului, Primăria Horezu întărește cele spuse și expune motivul pentru care refuză ralierea în acest proiect. Instituția consideră că, dacă se va înființa geoparcul, un alt organism va prelua gestionarea teritoriului administrat de UAT Horezu. Acest lucru nu ar ține de cont de Strategia de Dezvoltare a Localității, de specificul zonei și de investițiile realizate. Primăria consideră astfel că acest lucru ar însemna preluarea, administrarea și dezvoltarea ulterioară, instituția fiind scoasă din joc.

Reacția Asociației Kogayon

Știrea Verde a prezentat Asociației Kogayon motivele expuse mai sus de Primăria Horezu. Aceasta consideră că toată fundamentarea deciziei care a dus la HCL „este greșită“. Prima mențiune expusă de Asociația Kogayon e că Primăria Horezu „confundă voit“ geoparcul din legislația națională cu geoparcul global UNESCO. Acesta din urmă nu are legătură cu ariile naturale protejate. În ciuda faptului că Primăria Horezu are cunoștință de acest lucru, ar continua să susțină contrariul din motive de neînțeles…sau nu.

  1. UNESCO și Rețeaua Globală a Geoparcurilor spun foarte clar în toate materialele oficiale că Geoparcul Global UNESCO (altă denumire decât geoparc din OUG 57/2007) nu este arie naturală protejată. Prin urmare nu se impun restricții.
  2. Autoritățile naționale (Comisia Națională a României pt. UNESCO,Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate) spun acelați lucru, prin adrese oficiale cerute de către Prefectură sau de către noi și transmise primăriilor. Acestea au fost transmise inclusiv Primăriei Horezu și Consiliului Județean Vâlcea. Documentele pot fi accesate AICI.
  3. În lume există 213 geoparcuri globale UNESCO. România are doar două (Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului și Geoparcul Internațional UNESCO Ținutul Buzăului). E suficient să ne uităm în cele două din România pentru a vedea că nu există restricții impuse de către statutul de geoparc UNESCO.

Astfel, Asociația Kogayon demonstrează că toate activitățile și restricțiile menționate de către Primăria Horezu nu există.

Discuțiile dintre Primăria Horezu și Asociația Kogayon

Asociația Kogayon dezminte informațiile prezentate mai sus că nu ar fi prezentat Primăriei Horezu toți pașii întreprinși. Se pare că a existat și dorința de semnare a parteneriatelor cu cele 6 localități, însă „cineva“ s-a răzgândit cu o zi înainte de semnare. Mai mult, Asociațis pune că niciodată Primăria Horezu nu a spus explicit că se opune proiectului. Având în vedere că este vorba de un proiect civic, fără constrângeri asupra activităților locale, acesta și-a urmat cursul firesc, menționează Asociația Kogayon.

Prin decizia din luna martie, care poate fi citită mai jos, Primăria Horezu „s-a pus împotriva proiectului și a unei părți a comunității locale“, transmite Asociația Kogayon. Pe lângă entitatea condusă de Florin Stoican, există 150 de parteneri locali și simpli oameni din zonă care susțin proiectul.

Primăria Horezu nu a transmis nicio înștiințare Asociației Kogayon privitoare la hotărârea din Consiliul Local. Promotorii geoparcului au aflat abia pe 9 iulie de decizia din luna aprilie, în timpul misiunii de evaluare UNESCO.

Primăria Horezu a primit exact lămuririle de mai sus din autorităților centrale, după o solicitare în acest sens. Ministerul Mediului a informat Primăria Horezu că geoparcul UNESCO nu e arie protejată și nu impune restricții.

Asociația Kogayon nădăjduiește ca aceste confuzii să fie corectate cât mai repede, după acest scandal. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a acceptat propunerea Asociației de amendare a a OUG 57/2007. Noua propunere este deja pe pagina Ministerului încă de la începutul anului și poate fi accesată AICI. Cu alte guvinte, geoparcul va fi scos din Legea ariilor naturale protejate.

După ce legislația va fi clarificată, proiectul va puta fi reluat, motivele expuse de Primăria Horezu și alte UAT-uri rămânând fără obiect.

Hotărârea de Consiliu Local din luna martie, prin care Primăria Horezu s-a retras din proiectul geoparcului „Oltenia de sub munte“

Sub masca unor „donații”, panouri fotovoltaice sau haine secondhand, străinii ne trimit lunar tone de deșeuri periculoase

Sursă - Freepik

Tone de deșeuri periculoase au intrat în România în ultimele cinci luni. Acestea au fost mascate. Acestea au fost mascate sub eticheta de bunuri secondhand sau donații, potrivit Hot News.

„Foarte mulţi (n.r. traficanți) folosesc ca acoperire în operațiunile de trafic de deşeuri sau substanţe periculoase, obiectele folosite, așa zisele second-hand”, a declarat Mircea Fechet, ministrul Mediului.

Camioanele intră în țară prin frontierele din vestul țării (Arad și Bihor). O mare parte din marfă ajunge în Bulgaria și Ucraina, însă există și materiale care rămân pe teritoriul României.

Majoritatea produselor secondhand nu pot fi folosite și ajung să fie aruncate la marginea localităților ori în ape de suprafață. Alte materiale sunt arse sau își găses locul în gropile de gunoi.

Cele mai multe astfel de produse provin din Țările de Jos, Austria, Germania și Italia, iar potrivit lui Mirca Fechet, „afacerea“ continuă să meargă datorită slăbiciunilor din sistemul de control de la granițe.

Ce deșeuri intră în România?

Majoritatea deșeurilor ce ajung în țara noastră sunt hainele și textilele uzate, încălțămintea uzată, vehiculele scoase din uz și deşeuri de aparatură electrică şi electronică disimulate în echipamente electrice şi electronice, în special panouri fotovoltaice.

În cadrul inspecțiilor realizate de Ministerul Mediului au fost identificate:

  • tonere de imprimante golite;
  • anvelope uzate;
  • obiecte de uz casnic;

Din păcate, în multe cazuri, aceste deșeuri vin la pachet cu deșeuri periculoase, precum acumulatori auto uzați. De altfel, aceasta este și modalitatea prin care deșeurile reușesc să treacă de filtrele de la frontieră. Sub masca unor bunuri sau a unor „donații”, tone de produse și substanțe periculoase intră pe teritoriul României.

Substanțele periculoase pot afecta sănătatea umană dacă sunt inhalate, înghițite ori intră în contact cu pielea. Deșeurile pot provoca afecțiuni grave, deformări congenitale, infertilitate, cancer sau chiar deces.

Totodată, deșeurile periculoase pot polua mediul înconjurător și pot genera reacții fizice periculoase, precum explozii, vapori toxici sau riscuri imediate de incendiu, a subliniat oficialul în declarația sa adresată Parlamentului.

Situația în primele cinci luni din 2024

  • 1424 transporturi ce au tranzitat prin România;
  • 107 transporturi cu deşeuri pentru export;
  • 410 transporturi cu produse second-hand ce au avut ca destinație ONG-uri, fundații, etc.;
  • 99 transporturi cu mărfuri second-hand respinse deoarece nu îndeplineau condițiile de  intrare pe teritoriul României;
  • 67 transporturi cu deşeuri respinse în punctele de trecere la frontieră ce aveau ca destinaţie instalații de valorificare pe teritoriul României;
  • 11 transporturi cu deşeuri respinse destinate exportului, în punctele de trecere la frontieră.

Incendiile de vegetație din Rusia și Canada au eliberat cea mai mare cantitate de fum din ultimele decenii

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Serviciul Copernicus al UE a transmis că incendiile de vegetație din emisfera nordică, în mai și iunie, au eliberat cea mai mare cantitate de fum din ultimele decenii.

Incendiile au afectat mai ales Rusia și Canada, informează Biziday.

Cea mai mare cantitate de carbon a ajuns în atmosferă și s-a extins până aproape de Polul Nord

În iunie și iulie, incendiile din estul Rusiei (regiunea Amur) au condus la eliberarea a 17.2 megatone de carbon, cea mai mare din ultimii 22 de ani, raportat strict la cele două luni.

Potrivit autorităților ruse, numărul incendiilor de vegetație din acest an a scăzut cu 30% față de anul precedent, dar suprafața arsă este cu 50% mai mare.

Canada a avut, de asemenea, un record al suprafețelor cuprinse de incendii de vegetație

Aceste emisii crescute de fum au dus la niveluri foarte ridicate de poluare a aerului și pot duce la diverse complicații de sănătate.

Cu toate acestea, 2024 este deocamdată încă departe de recordurile stabilite în vara anului 2023, în privința emisiilor de particule PM 2.5.

La acel moment, o mare parte din America de Nord a fost acoperită de fum.

În acest an, curenții de aer par a îndrepta fumul provenit de la incendiile de vegetație din emisfera nordică preponderent către Arctica și către estul Eurasiei, mai transmite sursa citată.

OMS a stabilit că există o mare concentrație de particule PM2.5 în estul Mongoliei, nord-estul Chinei și în nordul Japoniei.

Ministerul Mediului lansează două noi programe finanțate prin PNRR

Foto: Facebook/Mircea Fechet
Foto: Facebook/Mircea Fechet

Ministrul Mircea Fechet a transmis că vor fi lansate două noi programe finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență:

  • Investiții în capacități de producție a energiei din biogaz pe bază de gunoi de grajd;
  • Investiții destinate producției de compost pe bază de gunoi de grajd și alte deșeuri agricole compostabile.

Potrivit declarațiilor făcute de ministrul Mediului din România, primul program vizează dezvoltarea infrastructurii pentru managementul gunoiului de grajd și al altor deșeuri agricole compostabile. 

Cea de-a doua investiție vine în sprijinul unităților administrativ – teritoriale, pentru a reduce povara depozitării gunoiului de grajd și a altor deșeuri compostabile.

Ministrul Mediului a semnat și a trimis la Monitorul Oficial ghidurile de finanțare pentru cele două programe

Mircea Fechet a punctat că unul în valoare de 20 de milione de euro, prin care vor fi finanțate instalații de producere a curentului electric și a biogazului din gunoi de grajd

Al doilea vizează finanțarea platformelor pentru compostarea deșeurilor biodegradabile, în special a gunoiului de grajd.

Pe 31 iulie va începe efectiv perioada în care se depun aceste proiecte

Finanțăm 90% din valoarea acestora și până la 4 milioane de euro pentru fiecare proiect de producere a energiei electrice sau a biogazului, respectiv până la 1,2 milioane de euro pentru fiecare proiect pentru platformele de gunoi de grajd”, a declarat Mircea Fechet.

Se redeschide frontiera româno-sârbă pentru cicliști și navigație

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Frontiera româno-sârbă va fi redeschisă în acest weekend pentru pasionaţii de ciclism, la punctul de trecere de la Otelec, judeţul Timiş, informează G4 Media.

Cicliştii vor putea traversa graniţa pe bicicletă, pe un traseu de 37 de kilometri.

Traseul porneşte din Timişoara şi urmăreşte cursul râului Bega până la frontiera cu Serbia.

Tot în această perioadă, frontiera va putea fi tranzitată şi pe cale navigabilă

Frontiera va fi deschisă între orele 08:00 şi 20:00, iar pentru traversare este necesar doar un act de identitate.

Consiliul Judeţean Timiş a solicitat Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Timişoara să deschidă un punct de frontieră în fiecare ultim weekend al lunii, din martie până în octombrie.

Datele privind tranzitarea frontierei arată că în martie au trecut 679 de persoane, în aprilie 647, în mai 524. În iunie au trecut 447 de persoane, însumând, până acum, un total de 2.297 de persoane”, a transmis CJ Timiş, într-un comunicat de presă, potrivit sursei citate.

În cadrul acestui proiect, Consiliul Judeţean Timiş colaborează cu Administraţia Bazinală de Apă Banat şi cu Primăria Zrenjanin.

Următoarele weekend-uri preconizate pentru posibila trecere a graniţei sunt:

  • 24-25 august: traversare pietonală (biciclete);
  • 20-21-22 septembrie: traversare navală/portuară pentru ambarcaţiuni şi pietonală (biciclete);
  • 28-29 septembrie: traversare pietonală (biciclete);
  • 26-27 octombrie: traversare pietonală (biciclete).