5.3 C
București
vineri, 20 martie, 2026
Acasă Blog Pagină 62

Volkswagen și alți producători auto reduc producția de vehicule electrice în Europa

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Compania Volkswagen a oprit temporar producția de mașini electrice în fabrici din Germania, scrie Radio Eco Natura.

Este vorba despre fabricile din Dresda și Zwickau, unde producția va fi oprită timp de o săptămână, la mijlocul lunii octombrie, arată The Guardian.

Volkswagen intenționează să reducă săptămâna de lucru la o a treia fabrică din Saxonia

De asemenea, producătorul auto german intenționează să scurteze săptămâna de lucru cu o zi la o a treia fabrică din Saxonia.

Conform sursei citate, această nouă decizie este văzută ca o lovitură pentru planurile UE de a face tranziție către vehicule electrice la nivelul întregului continent, în următorii 10 ani, în condițiile în care Volkswagen este văzută drept o companie emblematică pentru Germania, motorul economiei europene.

Producătorii auto europeni reduc producția din cauza cererii scăzute de vehicule electrice

Totuși, Volkswagen nu este singurul producător auto european care ia decizia de a reduce producția.

Stellantis, care deține Fiat și Peugeot, a anunțat o pauză în producției la mai multe fabrici europene din motive similare cu cele ale VW.

Vânzările de vehicule electrice au încetinit luna trecută, în timp ce cererea de modele hibride a crescut vertiginos, subliniind temerile continue ale consumatorilor cu privire la autonomia și disponibilitatea punctelor de încărcare.

Datele publicate de Asociația Producătorilor Europeni de Automobile arată că, deși rata de răspândire a vehiculelor electrice în Norvegia este ridicată, în restul Europei adoptarea este lentă.

Netflix difuzează un documentar dedicat Moldovei

Foto: Facebook/Flavours of Romania
Foto: Facebook/Flavours of Romania

Netflix difuzează o serie de episoade speciale din documentarul ”Flavours of Romania and The Republic of Moldova”, regizat de Charlie Ottley, producție dedicată patrimoniului cultural și valorificării potențialului turistic al Republicii Moldova.

Netflix dedică Moldovei o perspectivă cinematografică unică

Pentru prima dată, proiectul se extinde dincolo de granițele României, rezervând trei episoade întregi explorării esenței Moldovei printr-o perspectivă cinematografică și artistică unică.

Documentarul aduce în prim-plan natura spectaculoasă, gastronomia autentică, tradițiile vii și ospitalitatea oamenilor din Moldova, conturând astfel o perspectivă amplă și inedită asupra țării.

Charlie Ottley promovează cultura și natura Moldovei într-un documentar Netflix

Moldova este una dintre marile descoperiri ale Europei. Am fost impresionat nu doar de peisajele sale uimitoare şi patrimoniul cultural unic, ci şi de spiritul cald şi primitor al oamenilor. Este o ţară cu o poveste autentică, care merită spusă lumii. Prin acest documentar, îmi doresc ca Moldova să fie cunoscută şi apreciată pentru tot ceea ce oferă – natură, tradiţie, vinuri, dar mai ales suflet”, a declarat Charlie Ottley la încheierea filmărilor în luna mai 2025, titrează Radio Eco Natura.

Documentarul pune în prim-plan natura spectaculoasă, gastronomia autentică, tradiţiile vii, patrimoniul cultural şi potenţialul economic al ţării.

Episoadele sunt disponibile exclusiv pe Netflix, mai transmite sursa citată.

Tratamentul îndelungat cu antidepresive crește riscul cardiac

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Antidepresivele cresc riscul de moarte subită cardiacă, arată un nou studiu.

Noua analiză prezentată la Congresul Asociației Europene pentru Ritm Cardiac din 2025 a stârnit îngrijorări privind siguranța pe termen lung a antidepresivelor asupra inimii.

Persoanele care iau antidepresive pe termen lung au un risc mai mare de moarte subită cardiacă

Analizând registrele de deces din Danemarca în 2010, cercetătorii au descoperit că persoanele care luaseră antidepresive timp de șase ani sau mai mult aveau un risc de 2.2 ori mai mare de moarte subită cardiacă — atunci când inima se oprește brusc din funcționare — comparativ cu cei care nu le luaseră niciodată.

La adulții cu vârste între 30 și 39 de ani, riscul a crescut de cinci ori. Chiar și cei care au luat antidepresive timp de doar 1–5 ani au prezentat un risc crescut cu 56%.

Cercetătorii recomandă monitorizarea inimii la pacienții care iau antidepresive

Deși studiul nu a identificat medicamente sau cauze specifice, el sugerează mai mulți factori contribuitori: antidepresivele pot afecta ritmul cardiac, iar depresia în sine crește riscurile cardiovasculare,.

Mai mult decât atât, bolile mintale pe termen lung pot determina schimbări ale stilului de viață care amplifică pericolul.

Cercetătorii subliniază că nu este un apel de a renunța la antidepresive, care sunt salvatoare pentru mulți.

În schimb, rezultatele evidențiază necesitatea monitorizării continue a inimii la pacienții aflați în tratament îndelungat cu antidepresive — mai ales pe măsură ce tot mai mulți oameni încep tratamentul la vârste tinere și rămân sub medicație ani de zile.

OMS poate declara ”urgenţă pandemică” la nivel global

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) are, începând de săptămâna trecută, autoritatea de a declara un nou nivel maxim de alertă sanitară, denumit ”urgenţă pandemică”, odată cu intrarea în vigoare a noilor norme internaţionale actualizate.

Regulile sunt menite să îmbunătăţească pregătirea la nivel global în cazul declanşării unor viitoare pandemii.

Regulile OMS permit activarea alertelor pandemice în situații critice

Regulamentul Sanitar Internaţional actualizat, care stabileşte reguli comune pentru ţările membre pentru prevenirea şi gestionarea pandemiilor la nivel internaţional, permite OMS să activeze noul nivel de alertă în anumite situaţii critice, scrie Radio Eco Natura.

Cu alte cuvinte, atunci când apare un virus care riscă să se răspândească dincolo de graniţele naţionale, când când capacitatea sistemelor de sănătate este ameninţată, când există riscul unor consecinţe sociale şi economice majore sau când este necesară o reacţie rapidă şi coordonată la nivel internaţional.

Acest nou nivel de alertă este menit să mobilizeze statele membre pentru a lua măsuri preventive şi de protecţie împotriva bolilor periculoase.

Țările trebuie să fie pregătite și să coopereze pentru a preveni pandemiile

Noile reguli impun, de asemenea, ca fiecare ţară să îşi dezvolte capacitatea de a detecta, monitoriza şi combate agenţii patogeni încă din stadiul incipient al unei posibile crize sanitare.

La începutul acestui an, peste 190 de state membre ale OMS au adoptat un tratat privind pandemiile, care urmăreşte o mai bună pregătire şi cooperare internaţională în cazul unor viitoare crize sanitare, inclusiv măsuri pentru asigurarea unei distribuţii echitabile a ajutoarelor şi a vaccinurilor la nivel mondial.

O zonă a creierului declanșează depresia, anxietatea și bolile de inimă

Foto: Facebook/Science Nature Page
Foto: Facebook/Science Nature Page

Un studiu realizat la Cambridge arată că suprasolicitarea unei zone cerebrale declanșează depresie, anxietate și boli cardiovasculare.

O singură regiune a creierului ar putea deține cheia înțelegerii motivului pentru care depresia, anxietatea și chiar bolile de inimă apar adesea împreună.

Cercetătorii de la Universitatea Cambridge au identificat cortexul cingulat anterior subgenual (sgACC) ca un centru principal unde hiperactivitatea poate declanșa o serie de simptome fizice și emoționale.

Studiu realizat la Cambridge: hiperactivitatea creierului transformă stresul emoțional în efecte fizice asupra inimii

Când această regiune devine hiperactivă, nu doar că intensifică răspunsurile la amenințări — precum anxietatea și frica —, dar suprimă și circuitele de recompensă ale creierului, conducând la simptome precum anhedonia, adică incapacitatea de a simți plăcere.

Mai mult, hiperactivitatea sgACC activează și sistemul de stres cardiovascular, crescând ritmul cardiac și nivelul de cortizol, legând astfel starea mentală de efectele fizice ale bolilor psihice.

Creierul dezvăluie secretele depresiei: terapii personalizate pentru fiecare simptom

Studiul, efectuat pe primate non-umane, a arătat că, deși anumite simptome, precum lipsa motivației, pot fi inversate cu ketamină, altele — cum ar fi răspunsurile anxioase — nu au fost afectate, sugerând că diferitele simptome ale depresiei și anxietății sunt determinate de circuite neuronale distincte.

Scanările cerebrale au arătat că hiperactivitatea sgACC activează amigdala și hipotalamusul (centrele răspunsului la stres), în timp ce zonele responsabile de reglarea emoțiilor sunt inhibate.

Această descoperire ar putea deschide calea pentru tratamente de sănătate mintală mai țintite, recunoscând că nu toate simptomele răspund la aceeași terapie.

Pe scurt, sgACC pare să se afle la intersecția dintre suferința emoțională și sănătatea fizică, evidențiind necesitatea unor intervenții personalizate, specifice simptomelor.

(Galerie Foto) Labirintul Morților și secretele ascunse ale catacombelor din Paris

Sursă foto: Wikipedia
Sursă foto: Wikipedia

Catacombele din Paris sunt un vast osuar subteran situat în sudul capitalei franceze, care adăpostește rămășițele a peste șase milioane de oameni.

Acest labirint subteran, cunoscut și sub denumirea de ”Imperiul Morților”, se află la aproximativ 20 de metri sub pământ.

Practic, se întinde pe o rețea de tuneluri și cariere de piatră ce datează din perioada romană.

Istoria și scopul inițial

În secolul al XVIII-lea, Parisul se confrunta cu o criză sanitară majoră din cauza supraaglomerării cimitirelor, în special a Cimitirului Les Innocents, care devenise un focar de boli infecțioase.

În 1777, autoritățile au decis să mute rămășițele umane în carierele de piatră abandonate pentru a rezolva această problemă.

Procesul de transfer a început în 1786 și a continuat până în 1788, fiind realizat noaptea, în procesiuni ceremoniale. Scopul a fost acela de a păstra respectul față de cei decedați.

Catacombele din Paris au putut fi accesate de către public abia în 1809

După ce carierele au fost transformate într-un osuar, acestea au fost deschise publicului în 1809, sub conducerea lui Louis-Étienne Héricart de Thury, șeful serviciului de cariere.

Acesta a organizat vizite ghidate și a aranjat oasele într-un mod artistic, cu inscripții filosofice și citate înfricoșătoare, pentru a crea o atmosferă memento mori.

Cercetări recente

Începând cu 2023, o echipă de cercetători condusă de Philippe Charlier de la Universitatea Paris-Saclay a demarat un studiu științific asupra rămășițelor din catacombe.

Scopul acestui proiect este de a descoperi secretele sănătății parizienilor din trecut, prin analiza oaselor pentru a identifica boli, infecții și practici medicale din secolele trecute.

Vizite și închidere temporară

Catacombele sunt una dintre cele mai populare atracții turistice din Paris, atrăgând anual sute de mii de vizitatori.

Cu toate acestea, o mare parte din rețeaua subterană rămâne inaccesibilă publicului larg.

În noiembrie 2025, catacombele vor fi închise timp de șase luni pentru lucrări de restaurare, care includ protejarea de umiditate și consolidarea structurii, pentru a preveni deteriorarea ulterioară.

Au existat numeroase cazuri de oameni care s-au pierdut în catacombele din Paris

Rețeaua subterană este imensă și labirintică, întinzându-se pe sute de kilometri de tuneluri, dintre care doar o mică parte este deschisă publicului.

Restul este inaccesibil, neamenajat și adesea periculos, cu pasaje prăbușite, ape subterane și spații foarte strâmte.

În mod oficial, accesul în catacombele neamenajate este ilegal, dar unele persoane, cunoscute ca ”cataphiles”, au explorat clandestin tunelurile.

Mulți s-au pierdut sau au avut nevoie de salvare, iar în unele cazuri autoritățile nu au reușit să-i găsească.

Se estimează că în ultimele decenii au existat zeci de accidente, iar explorarea ilegală a tunelurilor rămâne extrem de riscantă din cauza colapsului tunelurilor, lipsei aerului proaspăt și dezorientării totale.

Practic, catacombele neamenajate sunt un adevărat labirint mortal pentru cei neexperimentați.

Lista cu cele mai celebre cazuri de persoane pierdute sau prinse în catacombele Parisului

De-a lungul timpului, au existat mai multe cazuri de persoane care s-au pierdut în catacombele din Paris.

De asemenea, unele dintre ele au rămas necunoscute mult timp.

Philibert Aspairt – pierdut în 1793, găsit în 1804

Cel mai cunoscut caz este al lui Philibert Aspairt, un portar la spitalul Val-de-Grâce. În noiembrie 1793, el a intrat în catacombe printr-o scară situată în curtea spitalului.

Motivul intrării sale rămâne necunoscut. Trupul său a fost descoperit abia în 1804, la 11 ani după dispariție, în una dintre galeriile carierei. A fost înmormântat chiar pe locul unde a fost găsit, iar mormântul său poartă următoarea inscripție:

În memoria lui Philibert Aspairt, pierdut în această carieră la 3 noiembrie 1793; găsit la 11 ani după și înmormântat în același loc la 30 aprilie 1804”.

Filmarea unui explorator pierdut

În anii 1990, a fost descoperită o cameră video abandonată în catacombe, care părea să arate un bărbat explorând tunelurile subterane.

La un moment dat, el începe să alerge, ca și cum ar fi urmărit de ceva.

Camera se oprește brusc, iar filmarea a fost prezentată în emisiunea ”Scariest Places on Earth” în 2000.

Unii susțin că este un hoax, în timp ce alții cred că este o dovadă a unei dispariții reale.

Tineri pierduți și salvați

În iunie 2017, doi adolescenți francezi, în vârstă de 16 și 17 ani, s-au rătăcit în catacombe și au fost salvați după trei zile.

Au fost găsiți cu ajutorul câinilor de salvare și au fost tratați pentru hipotermie. Această întâmplare a subliniat pericolele explorării ilegale a catacombelor.

Cataphiles și riscurile explorării ilegale

”Cataphiles” sunt exploratori urbani care pătrund ilegal în catacombe. Deși au cunoștințe despre rețeaua subterană, riscurile sunt mari: pasaje prăbușite sau inundații.

În egală măsură semnalul telefonic este absent, iar posibilitatea de a se rătăci există la fiecare pas.

Prin urmare, accidentele sunt frecvente, iar autoritățile interzic accesul în zonele neamenajate.

Sursă: Reddit; Wikipedia; The Times; Le Monde

9 orașe din România se luptă cu traficul intens

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Conform unui nou studiu Friendly City Index, traficul reprezintă una dintre principalele probleme care trebuie abordate în România pentru a face orașele mai prietenoase și mai accesibile locuitorilor.

La nivel regional, 9 dintre primele 10 poziții în topul orașelor sufocate de trafic sunt ocupate de dezvoltări urbane din România, cu Timișoara pe locul 1 (75% dintre timișoreni spun că petrec două sau mai multe ore în trafic săptămânal) și București pe locul 2 (74.40% dintre bucureșteni spun același lucru).

Street Delivery organizează o dezbatere despre orașe și mobilitate

Studiul explorează și aspecte legate de felul în care ne simțim în orașe, cum ar fi problema lipsei spațiilor verzi sau dificultățile legate de transportul în comun.

Street Delivery va organiza o dezbatere pe marginea acestui studiu, dezbatere intitulată ”Orașul și mobilitatea”, care va avea loc sâmbătă, 27 septembrie, de la ora 10:00, în zona de dezbateri a evenimentului-manifest (Strada Arthur Verona x Pitar Moș), oferind participanților oportunitatea de a discuta direct soluții și perspective concrete.

Conform Radio Eco Natura, la eveniment participă o serie de experți și decidenți din administrația Capitalei care vor vorbi despre potențiale soluții pentru ca străzile Bucureștiul să aparțină din nou oamenilor.

Soluții pentru traficul sufocant – Locuitorii Capitalei se implică pentru mobilitate urbană mai bună

Pornim de la niște întrebări pe care ni le punem cu toții în calitate de locuitori ai Capitalei: «Cum ar arăta orașul dacă străzile ar aparține din nou oamenilor? Dacă drumul cotidian la birou ar fi doar bucurie, fără trafic sufocant? Dacă ne-am putea deplasa cu ușurință combinând trenul, bicicleta, transportul în comun și serviciile de ride-hailing?» Și vrem să aflăm, mai ales, cât de departe suntem de astfel de scenarii. Invităm bucureștenii, autoritățile și presa să ia parte la discuții pentru a găsi cele mai bune soluții ca să nu mai trăim în orașe sufocate de trafic”, a declarat Matei Bogoescu, expert în mobilitate urbană și moderatorul dezbaterii.

Un bandaj inteligent accelerează vindecarea rănilor cu ajutorul AI

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Cercetătorii de la Universitatea din California (SUA) au creat un dispozitiv portabil inovator numit ”a-Heal”, care accelerează procesul de vindecare a rănilor prin utilizarea inteligenței artificiale și a tehnologiei bioelectronice.

Rezultatele studiilor preclinice indică faptul că rănile se vindecă cu aproximativ 25% mai rapid comparativ cu tratamentele standard actuale.

a-Heal: Dispozitivul care vindecă rănile singur, ghidat de un ”medic AI”

Dispozitivul operează ca un ”sistem în buclă închisă” – fiind unul dintre primele dispozitive de acest gen dedicate vindecării rănilor.

Acesta include o cameră minusculă integrată care fotografiază rana la fiecare două ore, iar imaginile sunt analizate de un ”medic AI” care determină și diagnostichează cu precizie stadiul de vindecare, conform MedicalXpress.

Atunci când AI-ul identifică întârzieri sau dificultăți în procesul de vindecare, aplică automat tratamentul corespunzător: fie administrează medicamente prin bioelectronică, fie generează un câmp electric special pentru a stimula migrarea celulelor, facilitând astfel închiderea și regenerarea rănilor.

Fluoxetina și AI-ul lucrează împreună pentru a optimiza vindecarea rănilor

Medicamentul folosit este fluoxetina, care controlează nivelurile de serotonină din rană și reduce inflamația.

AI-ul determină doza optimă și intensitatea câmpului electric necesar pentru fiecare caz în parte, scrie publicația Descoperă.ro.

Sistemul nostru preia toate semnalele de la corp și, cu intervenții externe, optimizează procesul de vindecare”, explică Marco Rolandi, liderul echipei de cercetare.

Potrivit sursei citate, dispozitivul se atașează pe un bandaj comercial obișnuit și transmite date către o interfață web securizată, permițând medicilor să monitorizeze progresul și să intervină manual când este necesar.

Seceta scumpește terenurile irigabile din Dolj și reduce numărul de tranzacții

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Seceta severă înregistrată în acest an pe teritoriul județului Dolj a determinat o creștere vizibilă a prețului terenurilor agricole irigabile sau compacte, chiar dacă a provocat în același timp o diminuare temporară a volumului tranzacțiilor în primele luni ale anului, susțin agenții imobiliari, conform unei informări Agerpres.

Potrivit acestora, județul Dolj, care dispune de o suprafață arabilă de aproximativ 490.000 de hectare, continuă să fie una dintre cele mai dinamice și active zone în ceea ce privește vânzarea de terenuri agricole, ocupând poziția a treia la nivel național în iulie 2025, cu un total de 591 de tranzacții.

Instabilitatea economică și seceta reduc tranzacțiile, dar cresc prețul terenurilor irigabile în Dolj

Instabilitatea economică și climatică a blocat temporar piața, fermierii ezitând să vândă din cauza prețurilor în scădere în zonele neirigate. Astfel, în primele șase luni din 2025, numărul de tranzacții în Dolj a fost cu circa 10-15% mai mic decât în 2024. De exemplu, în zonele afectate grav (cum ar fi Câmpia Băileștiului), vânzările au stagnat, fermierii preferând arendări pe termen scurt în locul vânzărilor. Pe de altă parte, seceta a dus la o apreciere a valorii terenurilor irigabile sau compacte, pe fondul interesului ridicat al investitorilor străini pentru aceste zone”, a declarat, pentru Agerpres, agentul imobiliar Adrian Stamate, citează Radio Eco Natura.

Prețurile terenurilor agricole cresc cu aproape 5% la nivel național, iar Doljul depășește media

Potrivit agentului imobiliar, prețul mediu național a urcat cu 4.8% în 2025 (până la 8.400 euro/ha), mai puctează sursa citată.

În egală măsură, în Dolj valorile au variat între 8.000 și 12.000 euro/ha, în funcție de calitate și acces la irigații.

Terenurile din sudul județului (Băilești, Segarcea) au înregistrat cele mai mari creșteri (+5-7%), datorită fertilității solului, în timp ce cele din nord au rămas la 6.000-8.000 euro/ha.

Societatea Infrastructură S5 construiește două noi rampe de acces și sprijină mobilitatea în Sectorul 5

Foto: Facebook/Infrastructură 5
Foto: Facebook/Infrastructură 5

Societatea Infrastructură S5 S.A. a anunțat finalizarea a două noi rampe de acces pentru persoanele cu dizabilități, amplasate pe străzile Ileana Cosânzeana și Nedeleanu Ion, în Sectorul 5 al Municipiului București.

Proiectul face parte din programul de modernizare a infrastructurii pietonale și are ca scop îmbunătățirea mobilității și a siguranței tuturor cetățenilor.

Au fost finalizate două rampe de acces pentru persoanele cu dizabilități, amplasate pe străzile Ileana Cosânzeana și Nedeleanu Ion de către Societatea Infrastructură S5 S.A.”, se arată în comunicatul companiei.

Reprezentanții subliniază că beneficiile investiției depășesc sfera persoanelor cu mobilitate redusă

Noile rampe nu vin doar în sprijinul persoanelor cu dizabilități, ci și al părinților cu cărucioare, al vârstnicilor sau al celor care întâmpină dificultăți în deplasare”, au transmis aceștia.

De asemenea, compania subliniază rolul social al acestor proiecte: ”Finalizarea acestor lucrări reprezintă încă un pas în direcția dezvoltării unei comunități mai unite și mai prietenoase, în care fiecare locatar să se bucure de condiții optime de trai și de siguranță în spațiul public”.

O nouă rampă pentru persoanele cu dizabilități, inaugurată pe strada Iancu Jianu

La începutul acestei săptămâni, compania Infrastructură a anunțat finalizarea unei noi rampe pentru persoanele cu dizabilități pe strada Iancu Jianu.

Rampa este construită cu prioritate în blocurile în care domiciliază persoane cu dizabilități sau mobilitate redusă”, se arată în comunicatul oficial.

Reprezentanții companiei subliniază că lucrările au scopul de a facilita accesul tuturor locatarilor și de a asigura ”siguranță și confort pentru fiecare cetățean”.

Inițiativa marchează o etapă importantă în transformarea Sectorului 5 într-un spațiu urban incluziv, unde accesul egal devine o realitate pentru toți locuitorii.