Reprezentanții Administrației ”Apele Române” au transmis astăzi, 5 iulie, că monitorizează în continuare debitele din mai multe secțiuni de râuri.
Potrivit comunicatului Administrației, la această oră, zece secțiuni de pe râul Buzău se află aproape de debitul minim necesar.
”Utilizatorii (irigații și piscicultură) au fost deja avertizați cu privire la acest lucru, fiind astfel aplicată treapta I din Planul de restricții și folosire a apei în perioade deficitare. La nevoie, debitul va fi suplimentat din acumularea Siriu, din administrarea Apele Române Buzău-Ialomița”, se arată în comunicatul publicat pe contul de Facebook.
Administrația Apele Române: ”Chiar dacă în aceste zone vorbim despre debite apropiate de nivelul minim necesar, nu există cerințe de apă din partea utilizatorilor pe care să nu le putem satisface”
În egală măsură, Administrația a punctat că, în acest moment, coeficientul de umplere în principalele 40 de lacuri este de 78,96%, iar rezerva de apă este de 3,42 miliarde de metri cubi.
”Facem apel la folosirea rațională a apei în special în zonele tradițional expuse secetei, iar atunci când plouă, este bine să stocăm apa de ploaie. Apa pentru băut trebuie folosită doar pentru băut, iar pentru celelalte activități casnice să apelăm, acolo unde este posibil, la alternative”, au adăugat reprezentanții Administrației ”Apele Române”.
Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral (ABADL) anunță lărgirea plajelor din stațiunile Neptun și Venus.
Acestea vor avea 100 de metri și vor completa un macro-proiect de prevenire a eroziunii costiere pe care statul român îl implementează de câțiva ani cu bani europeni.
Plajele au fost extinse în orașul Constanța și în zona de nord a acestuia, iar acum a venit și rândul stațiunilor din ”extremul” sudic, informează Radio Eco Natura.
Plajele vor fi deschise după aproximativ două săptămâni de lucru
”Fiecare celulă de plajă va fi împărțită în două secțiuni, urmând ca prima parte să fie deschisă publicului după aproximativ două săptămâni de lucru. Ulterior, se va trece la cea de-a doua jumătate a celulei. Astfel, doar zona în care se lucrează va fi închisă, permițând turiștilor să utilizeze imediat secțiunile finalizate la fiecare 2 săptămâni fiind creată o suprafață nouă de nisip. Noile suprafețe de plajă vor avea lățimi de 100 de metri plajă uscată și 280 de metri plajă submersă, asigurând o pantă lină la intrarea în apă”, anunță Apele Române, prin intermediul unui comunicat publicat pe contul de Facebook.
Lucrările de înnisipare care se vor derula în aceste trei celule vizează Lotul 8 – Zona Jupiter – Neptun și Lotul 9 – Balta Mangalia – Venus – Aurora, care fac parte din a doua parte a proiectului de reducere a eroziunii costiere pentru următorii 50 de ani, mai spune ABADL.
Amazonul a înregistrat în primele șase luni ale anului 2024 cele mai severe și frecvente incendii de vegetație din ultimele două decenii, numărul acestora crescând cu peste 60% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, informează Biziday.
Din cauza schimbărilor climatice, anumite regiuni ale Amazonului au devenit mai uscate și, prin urmare, mai susceptibile la incendii.
Conform datelor furnizate de Institutul Național de Cercetări Spațiale din Brazilia, în prima jumătate a acestui an au avut loc 13.489 de incendii de vegetație în Amazon, ceea ce reprezintă o creștere de peste 61% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Numărul de incendii de vegetație este cel mai mare din ultimii 20 de ani
Specialiștii sunt îngrijorați, deoarece vârful sezonului în care se produc incendiile de vegetație este în mod normal în a doua jumătate a anului, în special în septembrie.
Precedentul record a fost stabilit în anii 2003 și 2004, când a fost înregistrat pentru prima dată un număr mare de incendii de vegetație, de când se fac monitorizări.
Zona umedă a Amazonului se confruntă cu cea mai gravă secetă din ultimii peste 70 de ani
Zona umedă Pantanal a Amazonului se confruntă cu cea mai gravă secetă din ultimii peste 70 de ani, iar 3.538 de incendii de vegetație au fost înregistrate în primele șase luni ale anului. Din acest total, peste două mii s-au produs numai în luna iunie.
Purtătorul de cuvânt pentru organizația Greenpeace din Brazilia a declarat că, probabil, majoritatea incendiilor de vegetație nu au fost spontane, adică de exemplu declanșate de fulgere, ci au fost provocate de activitatea umană, în special de focurile puse de agricultori.
Într-o acțiune de amploare, Primăria Sectorului 5 din București a anunțat astăzi, 5 iulie, că a început deja demolarea construcțiilor ilegale care au ocupat domeniul public timp de 30 de ani pe strada Buzoieni.
Prin urmare, echipa Infrastructură 5 a precizat că echipele sunt mobilizate pe teren pentru a realiza reparațiile necesare ale carosabilului, trotuarelor și evacuarea reziduurilor pentru viitorul proiect.
”Aceste lucrări sunt parte a unui proiect major de modernizare urbană, vizând construcțiile neautorizate care au obstrucționt dezvoltarea infrastructurii și au afectat estetica urbană. Proiectul include crearea unor noi locuri de parcare. Demolarea acestor construcții va deschide calea pentru un proiect important care va aduce beneficii semnificative comunității noastre”, se arată în comunicatul publicat de reprezentanții companiei Infrastructură 5.
Demolarea include crearea unor noi locuri de parcare și îmbunătățirea infrastructurii rutiere! Într-un oraș atât de aglomerat, cetățenii au nevoie de spațiu pentru ei și pentru a-și putea parca autovehiculele
”Șmecherii de Buzoieni nu mai există! Din motive absolut legale, am demolat construcțiile ilegale care au stricat aspectul și confortul urban al acestei zone. Vom înlocui urâtul cu placutul! Vom crea o zonă de promenadă, vom amenaja parcări și locuri de joacă, vom planta arbori și vom readuce natura în mijlocul cetățenilor”, a declarat primarul Cristian Popescu Piedone.
Progres vizibil: Societatea Infrastructură S5 mobilizează echipa în teren pentru a acoperi necesitățile din mai multe zone ale Sectorului 5 și pentru a răspunde cu celeritate nevoilor cetățenilor!
Potrivit comunicatului societății, echipele Infrastructură S5 au intervenit pe străzile Petre Păun, Dumbrava Nouă, Pleșani, Făt Frumos, Intrarea Cisia, Cobadin, Moțoc, Bârcă și Calea Rahovei.
Toate lucrările aduc o plus valoare comunității prin aspectul modern și utilitatea acestora.
Echipa a lucrat pentru confecționarea rampelor pentru persoanele cu dizabilități
Mai mult, în cursul acestui an, societatea s-a ocupat de montarea gardurilor noi pentru a asigura siguranța locuitorilor și un aspect îngrijit al zonei, reparații trotuare nefuncționale pentru a asigura accesibilitatea și siguranța cetățenilor din zonă, iluminat public, schimbarea bordurilor vechi și efectuarea reparațiilor la intrările de bloc pentru a îmbunătăți aspectul și confortul locatarilor.
”Lucrăm cu eficiență pentru bunăstarea și siguranța cetățenilor din sectorul nostru printr-o infrastructură modernă!”, au transmis reprezentanții companiei din București.
Parcul Sebastian – Oaza de verdeață urbană a Sectorului 5
Reamintim că, încă din primăvara acestui an, Parcul Sebastian beneficiază de un proces de modernizare realizat de către Primăria S5, la care a participat echipa Infrastructură S5, cu lucrări pentru iluminat stradal, montarea unor garduri noi, pavaj și alei.
Aceste modernizări au vizat atât îmbunătățirea infrastructurii existente, cât și adăugarea unor noi facilități menite să sporească confortul și atractivitatea parcului pentru toți vizitatorii.
În 2024, numărul de mijloace de transport în comun din București dotate cu aer condiţionat a crescut semnificativ.
Potrivit declarațiilor făcute de Nicușor Dan, primarul Municipiului București, în ultimul an, a fost înregistrată o creştere cu 22% a numărului de mijloace de transport în comun dotate cu aer condiţionat.
Primăria Municipiului București a achiziţionat 100 de autobuze electrice, 100 de troleibuze şi 100 de tramvaie noi
”Aceste cifre arată cum investiţiile în modernizarea transportului în comun se reflectă în confortul resimţit de bucureşteni în timpul călătoriilor. Am achiziţionat 100 de autobuze electrice, 100 de troleibuze şi 100 de tramvaie noi, prevăzute cu toate facilităţile, urmează să demarăm procedurile pentru noi achiziţii. Treptat, vom înlocui integral parcul circulant al STB cu vehicule moderne, adaptate la nevoile călătorilor”, se arată în comunicatul publicat pe contul de Facebook.
Meteorologii anunță temperaturi mult peste medie, pe întreg teritoriul României
Meteorologii au precizat că România va continua să se confrunte cu temperaturi extreme în lunile iulie și august.
Potrivit ANM, după câteva zile în care temperaturile vor scădea, vremea mai fi mai caldă decât în mod normal pentru această perioadă, mai ales în sudul țării.
”Temperaturile maxime se vor încadra între 22 şi 29 de grade Celsius, izolat mai ridicate în Bărăgan şi Podişul Dobrogei, până în jurul a 33 de grade Celsius. Spre finalul săptămânii, valorile termice vor crește din nou și vor depăși 35 de grade Celsius”, au transmis specialiștii Administraţiei Naţionale de Meteorologie, potrivit Ziare.com.
Arheologii bulgari au descoperit pentru prima dată o statuie antică complet conservată, scrie G4 Media.
Descoperirea a fost făcută de echipa prof. dr. Liudmil Vagalinski în orașul antic Heraclea Sintica de lângă Petrici.
Pentru prima dată în Bulgaria, a fost descoperită o statuie antică perfect conservată: toate cele descoperite până acum au fost fără capete
Potrivit declarațiilor oferite de șeful lucrărilor, sculptura este de marmură, are peste doi metri înălțime și, cel mai probabil, îl înfățișează pe Hermes.
Lucrările arheologilor au fost desfășurate în Cloaca Maxima (marele canal al orașului antic).
Statuia este cea mai bine păstrată dintre cele descoperite pe întreg teritoriul Bulgariei
”Are peste doi metri înălțime și probabil îl înfățișează pe Hermes, una dintre cele mai populare zeități din această zonă”. Mai avem mult de lucru și nu vreau să mă grăbesc să trag concluzii, dar de acum pot spune că această statuie antică nu este doar cea mai bine păstrată dintre cele descoperite aici, ci și pe întreg teritoriul Bulgariei”, a comentat șeful lucrărilor, prof. dr. Liudmil Vagalinski.
Rador Radio România mai transmite că prof. Vagalinski insinuează că locuitori de pe timpuri ai orașului au pus-o în pământ în acest loc după marele cutremur din secolul al IV-lea – pentru a păstra pentru vremuri mai bune una dintre vechile lor zeități într-o perioadă în care creștinismul era deja religia oficială.
Imagini istorice cu aspretele, cel mai rar pește de apă dulce din Europa și poate chiar din lume, filmat pentru prima dată, pe timp de noapte, în habitatul său natural din râul Vâlsan au fost transmise redacției noastre de coonservaționistul Alex Găvan. Lipsa depistării puietului reprezintă însă un semnal de alarmă pentru supraviețuirea speciei.
Specia, activă în special noaptea atunci când își caută hrana, este critic periclitată, deși întregul său areal se află sub protecția unei rezervații naturale și a unui sit Natura 2000. Ziua stă ascunsă sub bolovani, în ape repezi curgătoare. Vâlsanul este singurul râu de pe întreaga planetă unde acest pește încă se mai regăsește.
În perioada iunie – iulie 2024, se desfășoară pescuit științific la asprete cu o echipă de nouă ihtiologi, parte din etapa finală de evaluare a efectivelor speciei, activitate întinsă pe o perioadă de trei ani. Ca rezultat parțial, zilele acestea s-au identificat 55 de exemplare de asprete, în 6 stații de pescuit științific, pe o lungime de râu de 16 kilometri, între satele Brădetu și Vâlsănești.
Pe 27 iunie, în jurul orei 22, în satul Mușătești, județul Argeș, s-a efectuat prima pescuire științifică pe timp de noapte, pentru inventariere, de la descoperirea speciei, în 1956. De data aceasta scopul a fost de a identifica puietul de asprete. Biologii din cadrul proiectului Aspretele Trăiește, Nagy Attila (PhD) și Mircea Mărginean, au identificat 5 exemplare adulte, dar niciun juvenil. De asemenea, pe 30 iunie, biologii Falka Istvan (PhD) și Arthur de Bruin au identificat, tot pe timp de noapte, alte două exemplare de asprete în râul Vâlsan, la Brădetu. Nici atunci nu s-a descoperit puiet.
În 2022, din 57 de aspreți găsiți în 10 stații de pescuit dintr-un total de 21, doar 6 erau juvenili, câte unul identificat per stație, iar în 2023 nu s-a găsit deloc puiet în cadrul acțiunilor de inventariere a speciei. În cadrul campaniei de pescuit științific de anul acesta, din cele 55 de exemplare identificate până la această oră, niciunul nu este puiet.
Puietul de asprete, de negăsit
Deși numărul de aspreți găsiți a crescut, per total, de la an la an, lipsa identificării până în prezent a puietului este extrem de îngrijorătoare. Dacă acest fapt va persista și în anii următori, sunt riscuri mari ca aspretele să dispară pentru totdeauna. Exemplarele identificate până în prezent vor muri, în mod natural, în următorii 4, 5 ani, iar dacă nu mai sunt juvenili care să atingă maturitatea și, astfel, să se poată reproduce, specia dispare.
Printre cauzele care, luate împreună, contribuie la dispariția juvenililor de asprete, și astfel, a întregii specii, se numără:
spălările de fund ale lacului de acumulare Vâlsan, efectuate de către Hidroelectrica fără a lua în considerare prezența ariilor protejate în care trăiește aspretele și lipsa coroborării acestor acțiuni cu Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate;
poluarea râului datorată stației de epurare de la Brădetu, care este subdimensionată, și a stației vechi de epurare care a deversat, în mod ilegal, în râu, până în martie 2024;
lipsa canalizării din comunele Brăduleț și Mușătești, adică în tot arealul unde mai trăiește încă aspretele;
temperaturile ridicate din ultimii ani, cauzate atât de schimbările climatice cât și de debitul ecologic insuficient asigurat conform legii, de către Hidroelectrica, la barajele Vâlsan și Dobroneagu;
fragmentarea habitatului de către o serie de bariere artificiale aflate la Brădetu, dintre care, în prezent, unele nu își mai îndeplinesc funcția inițială pentru care au fost construite.
Alex Găvan: Nu râul îl salvăm, salvând aspretele, ci pe noi înșine
„Chiar este o cursă contracronometru pentru a salva aspretele, o cursă contracronometru ce nu poate fi câștigată fără existența unui râu curat și sănătos, cu debit ecologic asigurat conform legii de către Hidroelectrica, un râu de care autoritățile locale să aibă grijă și care să nu mai fie o groapă de gunoi, așa cum se întâmplă în prezent.
Altfel, pur și simplu, va fi o crimă cu premeditare, iar aceste autorități nu vor mai putea să ridice din umeri și să paseze responsabilitatea, așa cum o fac acum. Dacă coborâm acum la apa Vâlsanului, oriunde în arealul aspretelui, nu vom găsi o singură piatră sub apă care să fie curată și care nu fie acoperită de poluarea organică. Avem aspretele, o ființă unică în lume și care încă trăiește, avem Vâlsanul, unul dintre cele mai frumoase râuri din Europa.
Împreună cu oamenii de bine din Brădetu, Brăduleț, Galeșu, Mușătești și Vâlsănești, suntem aici să le onorăm. Comunitatea de pe Valea Vâlsanului nu poate fi revitalizată, nu poate avea un viitor în care oamenii săi să fie fericiți și sănătoși, atât timp cât râul este otrăvit, atât timp cât râul este bolnav. Pentru că râul, apa, înseamnă Viață. Nu râul îl salvăm, salvând aspretele, ci pe noi înșine. Aspretele este doar o hârtie de turnesol care ne arată că dacă el trăiește și este în suficient de multe exemplare în râu, înseamnă că râul este bine. Adică noi toți suntem bine. Aspretele Trăiește, Aspretele Unește”, a zis Alex Găvan.
Nagy Attila, ihtiolog, PhD, membru al echipei Aspretele Trăiește: Lipsa identificării juvenililor face să ne confruntăm cu o situație deosebit de îngrijorătoare
„Până în momentul de față, în cei trei ani de monitorizare a populației de asprete în cadrul cercetării noastre de evaluare a efectivelor speciei, am reușit să identificam doar 6 juvenili de asprete, și asta doar în 2022. Este foarte probabil ca exemplarele de juvenili să stea ascunse ziua sub pietre și să iasă doar noaptea în căutarea hranei, făcând aproape imposibilă identificarea lor pe timp de zi. Din acest motiv, am decis să efectuăm acțiuni de inventariere ale speciei și pe timp de noapte, chiar dacă acest lucru nu este o practică obișnuită în România.
În Ungaria, de exemplu, dar și în alte țări, este chiar obligatoriu ca anumite monitorizări de ihtiofaună, din anumite habitate acvatice, să fie făcute și noaptea. Foarte multe specii, cum este și aspretele, de altfel, sunt mult mai active noaptea ieșind, în căutarea hranei, din zonele adânci în zonele mai puțin adânci.
Lipsa identificării juvenililor face să ne confruntăm cu o deosebit de îngrijorătoare. Una dintre cauze poate fi modul în care sunt evacuate sedimentele din Barajul Vâlsan. După spusele localnicilor, râul Vâlsan devine uneori negru din cauza operațiunilor de golire de fund, mod prin care se elimină o parte dintre sedimentele depuse în mod natural, în lacul de acumulare. În aceste perioade în care apa este foarte tulbure, iar condițiile din râu extrem de neprielnice, unele specii de pești, în căutarea oxigenului, sar din apă și ajung, incidental, pe mal. Mulți dintre acești pești sunt găsiți apoi morți pe malul râului”, a zis Nagy Attila.
Daniel Diaconu, conferențiar universitar, despre poluarea de pe Vâlsan
„Fragmentarea cursului Vâlsanului, și a râurilor, în general, este generată de trei categorii de bariere. Cele mai evidente sunt barierele fizice care, mai ales prin înălțimea lor, a grosimii mici a stratului de apă și a vitezei mari a curentului, nu permit speciilor de pești migratoare sau semi-migratoare să se deplaseze în amonte/aval. A doua categorie este reprezentată de barierele chimice generate de evacuarea apelor uzate direct în Vâlsan.
Acestea, prin numărul și complexitatea compușilor chimici sunt mult mai anevoios de îndepărtat. Printre ele sunt apele slab tratate de către stația de epurare, evacuările de la gospodăriile riverane sau depozitele de gunoi animalier ce sunt spălate de precipitații. Nu în ultimul rând, un impact negativ major îl au și barierele termice care sunt generate de evacuarea de ape uzate ce pot produce șocuri insuportabile pentru anumite specii de pești. Aici mă refer, mai ales, la evacuările de reziduri de către povernile de țuică care nu respectă normele legale sau a creșterii temperaturii apei datorată tăierii vegetației de pe maluri”, a zis Daniel Diaconu.
În timpul operațiunilor de inventariere a speciei de săptămâna trecută, echipa a documentat aspretele în imagini foto și video, în premieră absolută, pe timp de noapte, în habitatul său natural. Anterior, în octombrie 2020, membrii echipei Aspretele Trăiește, ihtiologii Andrei Togor și Marcus Drimbea, au realizat primele imagini foto și video realizate vreodată cu aspretele în sălbăticie.
De asemenea, în contextul adoptării de către UE în data de 17 iunie a legii restaurării naturii, Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a efectuat o vizită de lucru pe Valea Vâlsanului și a vizitat joi, 27 iunie, puncte cheie din cadrul proiectului Aspretele Trăiește.
Schimbările climatice nu cruţă câinii şi pisicile de companie, care se confruntă pe tot parcursul anului cu paraziți, precum purici şi căpuşe.
Acești paraziţi se hrănesc cu sânge şi pot transmite boli potenţial mortale, transmite AFP citat de Știrile Pro TV.
Iernile mai blânde favorizează prezenţa pe tot parcursul anului a insectelor şi acarienilor
”Acești paraziți nu apar doar în lunile de vară”, a declarat pentru AFP Eric Guaguere, medic veterinar specializat în dermatologie şi membru al Asociaţiei Franceze a Veterinarilor pentru Animale de Companie (AFVAC).
”Există căldură, dar există şi umiditate. O temperatură de 18 grade Celsius, împreună cu o umiditate medie înseamnă că puricii sunt prezenţi tot timpul anului. În cazul căpuşelor este cam la fel”, a mai explicat specialistul.
Paraziții pot fi deosebit de nocivi pentru patrupedele de companie, ducând la boli fatale
Recrudescența căpușelor nu este deloc inofensivă, deoarece acești paraziți pot fi extrem de dăunători pentru animalele de companie.
Pe lângă mâncărimi și riscul de reacții alergice, căpușele pot transmite bacterii și alți paraziți prin mușcăturile lor.
Contactul provoacă boli grave, cum ar fi babesioza (piroplasmoza), care poate fi fatală dacă nu este tratată la timp, și boala Lyme.
Prietenii necuvântători au nevoie de tratamente antiparazitare pe tot parcursul anului
Este esențial ca proprietarii de animale de companie să fie atenți și să verifice în permanență starea de sănătate a prietenului necuvântător.
De asemenea, aceștia trebuie să administreze regulat tratamente antiparazitare pe tot parcursul anului.
Potrivit studiilor, aprocimativ 90% dintre proprietarii de câini afirmă că au folosit deja un produs antiparazitar extern.
Totuși, un nou sondaj arată că doar jumătate dintre aceștia se asigură că tratamentul este reînnoit periodic.
Sondajul a fost realizat de OpinionWay în Franța, în martie 2024, la care au participat 1.000 de proprietari de câini.
A fost dat startul înscrierilor pentru cea de-a XI-a ediție a concursului de reciclare creativă a dozelor din aluminiu Can Art&Design Festival, o inițiativă a Asociației Alucro.
Can Art&Design Festival este o competiție unică, derulată anual, ce îmbină arta și designul cu un puternic mesaj ecologic.
De asemenea,Can Art&Design Festival (CADF) face parte dintr-o amplă acțiune la nivel național prin care se urmărește conștientizarea și responsabilizarea publicului larg cu privire la acest tip de material reciclabil.
Concursul Can Art&Design Festivaleste dedicat atât artiștilor profesioniști, cât și pasionaților de artă
Competiția promovează utilizarea creativă a dozelor de aluminiu, transformându-le în adevărate opere de artă și instalații spectaculoase.
În egală măsură, organizatorii au precizat că acest concurs oferă participanților oportunitatea de se a se înscrie pentru una dintre cele trei categorii competiționale:
Tablouri M (dimensiuni minime 50 x 70 cm);
Tablouri XL (dimensiuni minime 80 x 90 cm);
Sculpturi sau instalații (dimensiuni minime H 100 cm);
Termenul limită pentru înscriere este 30 august 2024
Pentru toate cele trei categorii, participanții pot reprezenta o idee proprie sau pot realiza o replică /reinterpretare a unei opere celebre, materialul esențial folosit în realizare fiind doza din aluminiu.
Înscrierea în competiție se face după realizarea lucrării, prin completarea formularului disponibil pe site-ul organizației, oferind o descriere tehnică și artistică a lucrării, însoțită de imagini ale acesteia.
Ministerul Mediului din România informează că, ieri, 4 iulie, a fost semnat acordul de mediu pentru proiectul ”Îmbunătățirea condițiilor de navigație pe sectorul comun Româno – Bulgar al Dunării – FAST DANUBE”.
Documentul a fost semnat în prezența ministrului Mircea Fechet și Laurențiu Alexandru Păștinaru, președintele Agenției Naționale pentru Protecția Mediului.
Proiectul ”Îmbunătățirea condițiilor de navigație pe sectorul comun Româno – Bulgar al Dunării – FAST DANUBE”, este amplasat între Porțile de Fier II și Chiciu – Silistra (între km. 863 și km. 375) pe județele Mehedinți, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călărași.
”Ne dorim ca acest proiect menit să îmbunătățească navigația pe Dunărea de Jos, între Porțile de Fier II și Chiciu-Silistra, inclus în lista de proiecte din Master Planul General de Transport al României 2014-2030, să respecte toate condițiile prevăzute de specialiștii din cadrul ANPM. Suntem convinși că punerea în aplicare a acestora va diminua la maxim impactul asupra habitatelor și a speciilor protejate în siturile Natura 2000, ce fac obiectul acestui document” a precizat Mircea Fechet.
Fast Danube este un proiect multianual
Proiectul beneficiază de o finantare de 85% din partea UE si de 15% de la bugetul de stat. Partenerii proiectului sunt administratiile cailor navigabile din România și Bulgaria – Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați și Agenția Executivă pentru Explorarea și Intreținerea Dunării din Ruse.
Bugetul total al proiectului este de 5.252.000 de euro.
Conform Acordului de Mediu, perioada de implementare a proiectului FAST Danube este de aproximativ șapte ani, din care doi ani sunt pentru lucrări de dragare și construcție, iar pe toată durata desfășurării acestuia vor avea loc activități de monitorizare a efectelor structurilor construite asupra mediului și a condițiilor hidromorfologice.
Obiectivul principal al proiectului este îmbunătățirea condițiilor de navigație și sporirea siguranței traficului, pe sectorul comun de Dunăre, dintre România și Republica Bulgaria
Acest obiectiv va fi realizat prin mărirea numărului de zile (de la 280 zile/an la 340 zile/an) în care se asigură condițiile de navigație conform recomandărilor Comisiei Dunării de la Budapesta și pentru creșterea traficului de mărfuri transportate (cu 20%).
Scopul principal al proiectului este de a identifica soluțiile tehnice care urmează să fie puse în aplicare în vederea asigurării condițiilor de navigație pe sectorul comun româno-bulgar al Dunării și desfășurarea transportului pe Dunăre în condiții de siguranță, în toate punctele critice, pe tot parcursul anului.
Proiectul acoperă o lungime totală de 488 km, de la km 863 la km 375 (km sunt numărați de la Marea Neagră) și include următoarele corpuri de apă:
RORW14.1_B3 “Dunărea: Porțile de Fier II – Chiciu” – km 863 – 374 în România;
BG1DU000R001 “Dunav” – km 846 – 374 în Republica Bulgaria;
Proiectul a fost împărțit în 5 zone critice:
3 zone critice în cadrul sectorului de navigație administrat de autoritățile române;
2 zone critice în cadrul sectorului de navigație administrat de autoritățile bulgare.
În cadrul acestor 5 zone critice, au fost identificate 12 puncte critice (PC) în care vor fi efectuate lucrări hidrotehnice în albia fluviului și/sau pe maluri pentru a îmbunătăți condițiile de navigație:
