Județul Brașov, locul unde se încearcă atragerea de bani europeni pentru gunoaie, cu repetiție, după un eșec răsunător. Autoritățile promit că și-au propus… un SMID

În anul de grație 2021 și în vreme ce unele județe (puține, e drept) au reușit să ducă cu chiu cu vai la capăt proiectele pentru managementul integrat al deșeurilor, în Brașov situația este încă la stadiul de început. Cândva, în urmă cu 11 ani, Consiliul Județean Brașov semna un contract de finanțare prin Programul operațional Sectorial (POS) de Mediu 2007 – 2013, Axa prioritară 2, pentru implementarea sistemului de gestionare integrată a deşeurilor, în valoare de 176 de milioane de euro, din care aproximativ 166,5 milioane de euro nerambursabili, însă ulterior nu a fost absorbit niciun leuț, așa că acum se pregătește din nou, ceva.

Din răspunsul CJ Brașov înțelegem că este vorba despre proiectul Sistem de Management Integrat al Deșeurilor din județul Brașov pentru a fi construite în sfârșit centre de colectare selectivă, stații de transfer și un centru de management integrat al deșeurilor.

Acum, dar mai târziu

Aceasta atunci când vor veni banii, pentru că momentan se lucrează. Contractul de finanțare privind realizarea investițiilor incluse în SMID Braşov ar urma să fie semnat de Consiliul Județean Brașov, însă cel puțin în luna decembrie 2019, SMID era în etapa prelucrare a datelor de la primăriile din județ. Spre exemplu, din ce ne răspunde anul acesta CJ Brașov, încă nu există date complete pe 2020 privind cantitatea de deșeuri colectată pe raza județului.

Până la acest „vom face”, deșeurile continuă însă a fi produse, așa că situația nu poate sta pe loc. Și, din ce ne asigură autoritățile din Brașov, există un drum al gunoaielor, fiecare localitate din județ având grijă de ceea ce se produce în propria curte.

Astfel, pe tot teritoriul județului își desfășoară activitatea nu mai puțin de  21 operatori de salubritate, mulți aparținând administrațiilor locale: SC Brai-Cata SRL (Brașov), SC Cibin SRL (Săcele, Sânpetru), SC Comprest SA (Brașov, Bod, Comăna, Ghimbav, Hoghiz, Mândra, Moieciu, Părău, Poiana Mărului, Șercaia, Șinca, Șinca Nouă, Ungra, Vulcan), SC CLB Transrut SRL (Budila), Serviciul Public de Salubrizare Cristian (Cristian), SC Eco-Serv Hălchiu SRL (Hălchiu), SC Ecosistem Victoria SRL (Arpaș, Cârțișoara, Drăguș, Ucea, Victoria, Viștea), SC Goscom Cetatea Râșnov SRL, SC Hidro-Sal Com SRL (Hărman, Prejmer, Teliu, Vama Buzăului), Marienburg SCUP SRL (Feldioara), SC Compania Romprest Service SRL (Predeal), Salco Serv (Beclean, Făgăraș, Hârseni, Sâmbăta de Sus, Șoarș) SC Servicii de Gospodărie Măgura Codlei SRL (Codlea, Dumbrăvița, Holbav), SC Serviciu Public Rupea SRL (Cața, Homorod, Jibert, Racoș, Rupea, Ticușu, Ungra, Zărnești), SC Vectra Service SRL (Zărnești), SC Industrial Proces Paper (Apața, Augustin, Crizbav, Ormeniș), Aquasal Transcarpatica Fundata (Fundata), SC Utilități Publice Bran SRL (Bran), SC Schuster Ecosal SRL (Bunești), SC Ecosal Relivă Recea (Cincu, Lisa, Recea, Voila) și Serviciul Salubrizare Târlugeni (Târlugeni).

De menționat că, în cazul Comprest, unele contracte aveau valabilitate până la începutul acestui an, în timp ce la Ungra ni se comunică faptul că operatorul nu se mai ocupă de colectarea deșeurilor menajere, activitatea fiind preluată de SC Serviciu Public Rupea SRL. Și, potrivit CJ Brașov, fiecare unitate administrativ teritorială a încheiat contract după cum a considerat, astfel că nimic nu e la fel în județ.

Costurile de operare și întreținere aferente activității serviciului de salubritate variază de la operator la operator, în funcție de mărimea acestuia, mărimea și specificul zonei în care își desfășoară activitatea, calitatea infrastructurii de care dispune. Analiza costurilor de operare și întreținere relevă costuri mai ridicate pentru operatorii de pe raza municipiului Brașov, comparativ cu restul operatorilor. Ponderea cea mai mare în costul total o au costurile cu personalul

ne lămurește CJ Brașov, cu mențiunea că nu toți cei 21 de operatori au furnizat astfel de date

Nici în privința UAT-urilor nu a fost deschidere 100%, doar 51 de localități din cele 58 din județ furnizând date despre prețul la facturi. Din cele care știu și vor să se știe cât plătesc brașovenii, 31 spun că percep tarife în baza unui contract încheiat între gospodărie (8 sunt în mediul urban și 23 în rural), iar alte 20 au taxe care se încasează direct de la populație (2 orașe și 18 comune).

Aceasta înseamnă că pentru utilizatorii casnici tarifele sunt cuprinse între 2,5 lei și 15,01 lei fără TVA/ persoană/ lună, în timp ce pentru utilizatorii non-casnici se percepe tarif cuprins între 20 – 500 lei/ lună/ unitate, între 30 – 283,17 lei/ metru cub, sau între 78 – 85 lei/ tonă.

Pe baza chestionarelor furnizate de operatorii de salubrizare, rezultă că la nivelul anului 2019, doar în municipiul Brașov ți în UAT-urile Cristian și Bran se aplică tarife diferențiate, stabilite conform OUG 74/2018. Aceste prevederi nu se regăsesc însă în niciun HCL de aprobare

mai arată CJ Brașov

Chiar în lipsa unei soluții care să funcționeze pe raza întregului județ, sunt localități unde se colectează deșeuri separat. Dacă 17 aruncă tot gunoiul la un loc, alte 25 de localități colectează 3 fracții separate de reciclabile, 10 localități colectează 4 fracții, iar în 6 localități sunt colectate 2 fracții.

O singură groapă conformă, dar multe stații de sortare

Chiar dacă fiecare localitate decide momentan cum face cu gunoaiele, un lucru e sigur: toate drumurile duc la Depozitul Ecologic Zonal de Deșeuri Nepericuloase, care este administrat de SC Fin-Eco SA. Depozitul este, potrivit CJ Brașov, funcțional din 2004, fiind situat în Săcele și proiectat cu 6 celule de depozitare.

Și, chiar dacă CJ Brașov s-a făcut că nu a înțeles că ne interesează în general toate gropile de gunoi și a ținut parte din răspuns sub tăcere, acest depozit din Săcele nu e singurul de pe harta județului. În momentul procedurii de infringement la care a fost supusă țara noastră, în județul Brașov existau 8 depozite neconforme de deșeuri municipale.

Conform unui comunicat al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „Iso Mediu Brașov” din martie anul acesta, abia acum sunt în proceduri de implementare 6 dosare de finanțare la Administrația Fondului pentru Mediu de către Făgăraș, Râșnov, Săcele, Codlea, Zărnești și Victoria, în vederea derulării lucrărilor de închidere a depozitelor de deșeuri municipale neconforme.

Totodată, un alt depozit neconform ar mai fi, potrivit aceleiași surse, și la Rupea. Din fericire, autoritățile au respirat ușurate, întrucât  depozitul de la Rupea nu făcea parte din lista depozitelor vizate de procedura de infringement, având activitatea sistată doar începând cu anul 2017, însă în continuare se caută finanțare pentru rezolvarea situației.

O fi având Brașovul grija gropilor de gunoi, dar măcar nu duce lipsă de stații de sortare. Din ce ne spune administrația județeană, aici există 3 stații de sortare realizate prin proiecte PHARE CES, dar și alte două din fonduri private, cea mai veche din 2010. Și, ca orice lucru vechi, are nevoie de îmbunătățiri, doar două dintre stații fiind cât de cât funcționale.

Astfel, este vorba despre stația de sortare de la Victoria, înființată în 2012 cu peste un milion de euro, aflată în proprietatea Primăriei Victoria și operată de SC Ecosistem Victoria SA.

Echipamentele din dotare sunt vechi, uzate și nu asigură efectuarea unei sortări eficiente, stația de sortare necesitând investiții în modernizare”, arată CJ Brașov. Stația de la Făgărașa fost preluată de municipiul Făgăraș în 2017, fiind în prezent operată de SC Salco Serv SRL: „nu este o instalație de sortare propriu-zisă, activitatea de sortare este manuală, din grămadă. Stația de sortare ar avea nevoie de investiții majore în modernizare, practic necesită o reconstrucție

Un alt exemplu este stația Prejmer, care datează din 2011, a costat un pic peste 1,1 milioane de euro și aparține Consiliului Local Prejmer, fiind operată de Hidro Sal Com. „În prezent stația este folosită și pentru sortarea deșeurilor reziduale. Echipamentele sunt în stare avansată de degradare, multe dintre ele nefuncționale. Construcția halei nu permite instalarea unei linii de sortare corespunzătoare având înălțimea prea mică și stâlpi pe mijloc. Stația de sortare ar avea nevoie de investiții în modernizare”, ne transmite CJ Brașov situația de la fața locului.

Ca exemple pozitive sunt date stațiile de la Săcele și Brașov. Stația de a Săcele este de altfel și cea mai „bătrână”, fiind înființată în 2010. Este investiție privată a operatorului care se ocupă și de groapa de gunoi conformă, fiind parte dintr-un întreg. În ceea ce privește stația de sortare de la Brașov, în prezent este preluată de Brai-Cata, însă proprietar este un operator privat – SC Recy Eco Combustibil SRL.

Popular

DE ACELAȘI AUTOR

Județul Brașov, locul unde se încearcă atragerea de bani europeni pentru gunoaie, cu repetiție, după un eșec răsunător. Autoritățile promit că și-au propus… un...

În anul de grație 2021 și în vreme ce unele județe (puține, e drept) au reușit să ducă cu chiu cu vai la capăt...

Gorjul a avut prima groapă ecologică de gunoi, singura din județ, închisă acum pentru poluare! De gunoi se ocupă fiecare localitate cum consideră, în...

Fiecare face ce vrea cu gunoiul în județul Gorj, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară în Domeniul Serviciilor Publice de Salubrizare „ADIS” fiind îmbrățișată de puține...

ADIS Iași, intitulat cel mai mare centru de management al deşeurilor din ţară, a pierdut pe drum trei stații de sortare și două stații...

Sau cel puțin așa era calificat de fostul președinte al Consiliului Județean Iași, Maricel Popa, Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor, care e de...

Salubrizarea în Argeș funcționează fără municipiul reședință de județ. Piteștiul a decis să lase în urmă ADI Servsal

În județul Argeș, problema gunoiului a fost luată în piept de ADI Servsal încă din anul 2009, prin asocierea tuturor unităților administrativ-teritoriale din județul...