Afacerile cu gunoaie: un business foarte profitabil, estimat la aproape jumătate de miliard de euro, potrivit unei analize a Frames, prezentată de Agerpres.
Adrian Negrescu, managerul firmei de consultanță Frames, a precizat că este vorba despre un business care a generat un interes tot mai mare în ultimii zece ani, dovadă că numărul firmelor a crescut de la 1.333 în 2010 la 3.395 în 2020.
O analiză efectuată de Frament arată că, de la materiale plastice, cauciucuri, metale, substanţe chimice, materiale de construcții, la haine, încălţăminte şi alte produse second-hand, sunt zeci de mii de tone de deşeuri importate anual şi care, pe fondul lacunelor legislative, transformă România într-o adevărată groapă de gunoi a Occidentului.
Gunoiul: ”Un business care a profitat de lacunele legislative şi care a adus în România cantităţi uriaşe de deşeuri, sub formă de ‘produse second-hand’ şi materie primă pentru reciclare”
”Reciclarea, gestionarea deşeurilor reprezintă doar o faţadă sub care multe dintre firme nu fac altceva decât să importe gunoaie şi să le depoziteze în diferite locuri din ţară. În România, industria reciclării, cu mici excepţii, există mai mult pe hârtie sau în spoturile publicitare. Prea puţine firme fac cu adevărat acest lucru, pentru acest proces necesită investiţii importante, iar profitabilitatea nu este una foarte mare”, a precizat Adrian Negrescu.
Potrivit sursei citate, o dovadă în plus a modului în care se face business în acest sector o reprezintă dimensiunea stocurilor, care a evoluat de la 234,7 milioane de lei în 2010 la 453,3 milioane lei în 2020. Altfel spus, multe dintre firme aduc deşeuri şi le stochează, fără să le valorifice ulterior.
Dincolo de datele oficiale, cele comunicate de companii la Ministerul Finanţelor, compania de consultanţă estimează că business-ul din sectorul gunoaielor ar fi, în realitate, la un nivel cel puţin dublu. Cele mai multe deşeuri importate vin din UE, din ţări precum Germania, Belgia, Olanda, Italia sau Marea Britanie, dar în ultima vreme au fost descoperite cazuri de importuri inclusiv din Japonia, China, Arabia Saudită şi Hong Kong.
Reciclarea: un proces costisitor
Mai mulți analiști au precizat că este vorba de deşeuri pentru care distrugerea sau reciclarea lor reprezintă un proces costisitor, de la resturi metalice, la uleiuri, alte produse chimice, componente de calculator şi automobile.
”Pentru cei care le exportă şi pentru intermediarii din România este un business profitabil, profitul pentru un singur container, cu 10 tone de deşeuri, fiind de până la 100.000 euro”, au concluzionat analiștii.